APADOR-CH

02/10/2026

Am început un proiect european de doi ani, coordonat de Fair Trials, împreună cu parteneri din cinci țări: Institutul Național de Criminalistică și Criminologie (Belgia EUCPN ), Bulgarian Helsinki Committee, Centrul pentru Drept Constituțional European (Grecia Centre for European Constitutional Law - Tsatsos Foundation), Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului (Polonia) și APADOR-CH (România)

16/09/2026

Normarea muncii judecătorilor nu rezolvă criza din justiție, dar o face mai vizibilă. România are prea puțini magistrați pentru numărul mare de dosare, iar soluția temporară găsită de CSM este limitarea numărului de cauze pe care le gestionează fiecare judecător.
Mai departe e treaba Guvernului să aloce resurse pentru ca acest serviciu public să funcționeze corect pentru toată lumea.

Cum Guvernul tace agresiv pe acest subiect, ne-am gândit să vă întrebăm noi, ce vă doriți cu adevărat:

🅰️O justiție dreaptă dar mai lentă?
sau
🅱️O justiție rapidă, cu riscul să fie strâmbă?

Desigur că variațiuni și combinații între A și B sunt posibile, nu trăim într-o lume ideală, dar să zicem că am trăi... ce ați alege?
Găsiți în comentarii poziția APADOR-CH pe tema normării muncii judecătorilor, intrată ieri în vigoare, și ne puteți lăsa tot în comentarii alegerea voastră, 🅰️ sau 🅱️?

11/09/2026

– E adevărat că România trimite 20 de militari în Franța?

– Da, dacă merge totul conform legii invocate de Președinte, 𝟐𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢 𝐯𝐨𝐫 𝐩𝐥𝐞𝐜𝐚 𝐢̂𝐧 𝐅𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐜𝐞 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐢̂𝐬̦𝐢 𝐝𝐚̆ 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝𝐮𝐥 𝐜𝐚 𝐧𝐢𝐬̦𝐭𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐢𝐧𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚…

— Păi… și militarii români pleacă sau militarii străini intră?

— Asta încercăm și noi să aflăm. 😄

Trăim într-o țară desprinsă din glumele de la Radio Erevan. Președintele României a trimis Parlamentului o solicitare în care invocă o lege care reglementează intrarea militarilor străini în România, dar solicitarea se referă la trimiterea unor militari români în Franța/Marea Britanie.
Așadar, întrebarea nu e (doar) „pleacă sau nu pleacă cei 20?”, ci mai ales: 𝐂𝐞 𝐚𝐧𝐮𝐦𝐞 𝐯𝐨𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐏𝐚𝐫𝐥𝐚𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐜𝐚̆𝐫𝐞𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐢?
Link în primul comentariu.

Și dă-i și luptă cu dezinformarea, N(e)icusorule!

17/07/2026

Nici n-am câștigat bine fondul în procesul cu Guvernul, privind secretizarea ajutoarelor acordate Ucrainei, că s-a și grăbit Președintele Nicușor Dan să se pronunțe, cm că ce e militar „𝐞 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐮𝐧 𝐬𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫”.
APADOR-CH protestează față de această intervenție vădit neconstituțională a Președintelui României în justiție. Ea contrazice motivarea hotărârii pronunțate deja de Tribunalul București în primă instanță.
Puteți citi și motivarea în articolul de pe site - link în comentarii

14/07/2026

Am câștigat procesul cu Guvernul, pentru ajutoarele militare secrete acordate Ucrainei. A durat aproape un an, dar instanța ne-a dat dreptate: 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧𝐮𝐥 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐚̆ 𝐜𝐢𝐧𝐞 𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐬, 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐬̦𝐢 𝐜𝐞 𝐧𝐮𝐦𝐚̆𝐫 𝐚𝐮 𝐇𝐨𝐭𝐚̆𝐫𝐚̂𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐆𝐮𝐯𝐞𝐫𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬-𝐚𝐮 𝐬𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐔𝐜𝐫𝐚𝐢𝐧𝐞𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐮𝐥𝐭𝐢𝐦𝐢𝐢 𝐬̦𝐚𝐬𝐞 𝐚𝐧𝐢.

E a doua oară când îl forțăm pe Ilie Bolojan să respecte legea informațiilor publice. Prima dată s-a întâmplat acum 24 de ani, când era șeful SGG. Acum e șeful Guvernului și între timp a învățat doar să simuleze transparența la TV, unde se lăuda acum câteva luni că va publica toate ajutoarele.
În spatele camerelor, însă, în fața judecătorului, subordonații săi din Guvern au continuat să ascundă informații și să pretindă ba că nu avem dreptul să le aflăm, ba că dacă le-am afla am periclita siguranța națională.
Judecătorul n-a fost de aceeași părere.

Găsiți toate detaliile în articolul de pe site - link în primul comentariu.

16/06/2026

Soluția APADOR-CH la dezbaterile sterile din ultima vreme: modificarea Codului Administrativ, pentru o procedură clară de desemnare a candidatului la funcția de prim ministru.
Constituția nu poate să prevadă fiecare situație particulară, de aceea sunt importante regulile clare și procedurile legale, ca să nu mai improvizăm pe marginea Constituție în funcție de interesele politice de moment.
Găsiți articolul în comentarii

03/06/2026

𝐈𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐞𝐚𝐳𝐚̆-𝐭̦𝐢 𝐜𝐚̆ 𝐢𝐞𝐬̦𝐢 𝐝𝐢𝐦𝐢𝐧𝐞𝐚𝐭̦𝐚 𝐩𝐞 𝐮𝐬̦𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐚𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐭𝐞 𝐥𝐨𝐯𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐮𝐧 𝐦𝐢𝐫𝐨𝐬 𝐠𝐫𝐞𝐮, 𝐝𝐞 𝐡𝐨𝐢𝐭. 𝐈̂𝐧 𝐟𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐳𝐢. 𝐃𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐢 𝐚𝐧𝐢.
Asta e realitatea din Ciulnița și Slobozia. Câțiva oameni mai curajoși de aici au început să sesizeze autoritățile. Au trimis petiții. Au protestat. Instituțiile „competente”, ca de obicei, s-au cam spălat pe mâini. Mirosul emanat de fabrica de procesare a deșeurilor animaliere continuă să le otrăvească aerul.
Agatha Dorina Milea împreună cu câțiva vecini au decis să facă ce nu ar fi trebuit să fie nevoie să facă singuri: să-și caute dreptatea în instanță. 𝐀𝐮 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭 𝐮𝐧 𝐎𝐍𝐆 𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭 𝐀𝐄𝐑 𝐌𝐮𝐧𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚 𝐬̦𝐢 𝐚𝐮 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐬𝐚̆ 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐞 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫.
Pentru „tupeul” de a-și cere dreptul la un aer curat, oamenilor li s-a răspuns cu o pretenție absurdă: 𝐟𝐚𝐛𝐫𝐢𝐜𝐚 𝐥𝐞-𝐚 𝐜𝐞𝐫𝐮𝐭 𝐝𝐚𝐮𝐧𝐞 𝐢̂𝐧 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐚𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝟐𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨. 𝐄𝐯𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭, 𝐜𝐚 𝐬𝐚̆-𝐢 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚̆ 𝐥𝐚 𝐭𝐚̆𝐜𝐞𝐫𝐞.
Instanța a respins această cerere, însă tot i-a pus să plătească 𝟐.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐜𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐞𝐥𝐢 𝐝𝐞 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚𝐭𝐚̆. E o sumă mare, pentru niște oameni simpli, care trăiesc din salarii normale. Nu sunt susținuți de corporații sau finanțatori misterioși. Sunt oameni obișnuiți care vor doar să respire un aer curat. Statul nu i-a apărat. Fabrica i-a atacat. Iar acum plătesc nota de plată.
𝐍𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐦𝐮𝐥𝐭̦𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐮𝐬̦𝐢 𝐬𝐚̆-𝐬̦𝐢 𝐫𝐢𝐬̦𝐭𝐞 𝐥𝐢𝐧𝐢𝐬̦𝐭𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐩𝐨𝐫𝐭𝐨𝐟𝐞𝐥𝐮𝐥, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐮𝐧 𝐛𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧, 𝐚𝐬̦𝐚 𝐜𝐚̆ 𝐚𝐦 𝐝𝐞𝐜𝐢𝐬 𝐬𝐚̆-𝐢 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧𝐢𝐦 𝐩𝐞 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 -Ecologica-Regionala-AER-Muntenia-Sud/100089988040974/ 𝐬𝐚̆-𝐬̦𝐢 𝐩𝐥𝐚̆𝐭𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ 𝐜𝐡𝐞𝐥𝐭𝐮𝐢𝐞𝐥𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚𝐭𝐚̆. 𝐎 𝐩𝐨𝐭̦𝐢 𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐬̦𝐢 𝐭𝐮, 𝐜𝐮 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐨𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐞, 𝐜𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐜𝐚̆.
Pentru că aici nu mai e vorba de lupte juridice, ci de drepturi de bază. Sau cm spune Agatha Dorina Milea: „𝐍𝐮 𝐯𝐫𝐞𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐜𝐚̂𝐬̦𝐭𝐢𝐠𝐚̆𝐦 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬𝐞, 𝐯𝐫𝐞𝐦 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐬𝐚̆ 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐢𝐫𝐚!”
Contul în care puteți face donații este: 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚ț𝐢𝐚 𝐄𝐜𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜ă 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă (𝐀𝐄𝐑) 𝐌𝐮𝐧𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚 𝐒𝐮𝐝 𝐈𝐁𝐀𝐍: 𝐑𝐎𝟗𝟔𝐁𝐑𝐃𝐄𝟐𝟑𝟎𝐒𝐕𝟓𝟏𝟖𝟕𝟒𝟕𝟗𝟐𝟑𝟎𝟎 — 𝐑𝐎𝐍, 𝐁𝐑𝐃-𝐆𝐒𝐆 𝐒𝐖𝐈𝐅𝐓: 𝐁𝐑𝐃𝐄𝐑𝐎𝐁𝐔
Dacă nu puteți dona, ajută și distribuirea acestui mesaj. Să ajungă la cât mai multă lume.
Pentru a afla povestea completă o puteți asculta pe Dorina Agatha Milea în acest podcast realizat de colegii de la ONG-uri pentru Cetățean: https://www.youtube.com/watch?v=6hNhQQYyGBc&t=179s
De asemenea, ca să știți și cm se comportă statul cu oamenii care-și cer drepturile, citiți prin ce a trecut Dorina Milea în ultimii ani, de când a devenit „cea mai incomodă persoană din Slobozia”: https://apador.org/cum-miroase-si-cat-costa-coruptia-la-slobozia/

19/05/2026

𝐏𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐚𝐮 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐛𝐫𝐮𝐬𝐜 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐚 👀. 𝐃𝐚𝐫 𝐧𝐮 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐞𝐢, 𝐜𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐎𝐍𝐆-𝐮𝐫𝐢.
O propunere legislativă problematică a fost votată cu toate mâinile ieri în Senat, de AUR+PSD+PACE. Politicienii, unii dintre ei aflați și la guvernare în ultimii 35 de ani, au găsit cauza pentru care „nu avem autostrăzi și baraje în țara asta”: ONG-urile finanțate netrasparent.

Dar problema principală a acestui proiect nu este ideea de transparență. ONG-urile sunt deja supuse obligațiilor de raportare financiară și control fiscal, iar APADOR-CH consideră legitim ca publicul și autoritățile să poată afla cine finanțează organizațiile care participă la viața publică și influențează dezbaterea publică.

Marile probleme ale propunerii sunt următoarele:
📌 𝐬𝐚𝐧𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐮𝐬𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐦𝐚𝐢 𝐬𝐞𝐯𝐞𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐩𝐫𝐨𝐩𝐨𝐫𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞, 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐜𝐮 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐞 – de exemplu o organizație care nu raportează toate donațiile va fi suspendată și apoi dizolvată, deci îngropată ⚰️, în timp ce un partid politic, pentru omisiuni mult mai mari, riscă maxim o amendă simbolică, pe care o plătește tot din bani de la stat, și nimic altceva;
📌 𝐭𝐞𝐱𝐭𝐮𝐥 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐭𝐚̂𝐭 𝐝𝐞 𝐧𝐞𝐜𝐥𝐚𝐫, 𝐢̂𝐧𝐜𝐚̂𝐭 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐢𝐭𝐞 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐢 𝐚𝐫𝐛𝐢𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐢̂𝐧𝐭𝐫-𝐮𝐧 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐢𝐦𝐢𝐝𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐨𝐫𝐠𝐚𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐢𝐯𝐢𝐜𝐞 𝐢𝐧𝐜𝐨𝐦𝐨𝐝𝐞. Ceee ce induce idea că legea asta nu e despre transparență, ci despre puterea arbitrară a politicului asupra celor din societatea civilă care îi critică.

Iar ironia, ca să nu zicem ipocrizia, este perfectă: exact politicienii care cer acum „transparență totală” pentru societatea civilă sunt aceiași care:
👉 𝐭̦𝐢𝐧 𝐥𝐚 𝐬𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐚𝐠𝐚𝐧𝐝𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐚, 𝐝𝐢𝐧 𝐛𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭̦𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭;
👉 𝐚𝐮 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐚𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚 𝐚𝐯𝐞𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐨𝐫 𝐬𝐮𝐛 𝐩𝐫𝐞𝐭𝐞𝐱𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐥𝐨𝐫 𝐥𝐚 𝐯𝐢𝐚𝐭̦𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐚𝐭𝐚̆;

NU ne deranjează transparența, ci dubla măsură și legea prost făcută, tocmai ca să fie folosită ca o bâtă pentru vocile critice. 𝐈̂𝐧𝐭𝐫-𝐨 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐞, 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐱𝐞𝐫𝐜𝐢𝐭𝐚̆ 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐮𝐩𝐨𝐫𝐭𝐞 𝐜𝐞𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜, 𝐧𝐮 𝐜𝐞𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐢̂𝐢 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆.

ONG-urile pot influența politicile publice, pot protesta, critica, face lobby etc, iar aceste activități fac parte din „fișa postului”. Este rolul organizațiilor civice să participe astfel la viața societății. Dar 𝐎𝐍𝐆-𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐍𝐔 𝐞𝐦𝐢𝐭 𝐨𝐫𝐝𝐨𝐧𝐚𝐧𝐭̦𝐞, 𝐍𝐔 𝐯𝐨𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐥𝐞𝐠𝐢, 𝐍𝐔 𝐯𝐨𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭𝐞, 𝐍𝐔 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐥𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐡𝐞𝐭𝐞, 𝐍𝐔 𝐧𝐮𝐦𝐞𝐬𝐜 𝐬̦𝐞𝐟𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐢 𝐬̦𝐢 𝐍𝐔 𝐢̂𝐦𝐩𝐚𝐫𝐭 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞. 𝐏𝐚𝐫𝐭𝐢𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐟𝐚𝐜 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐭𝐨𝐭𝐮𝐬̦𝐢 𝐧𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐝𝐞𝐥𝐨𝐜 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐜𝐮 𝐛𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞-𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬𝐜 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐛𝐮𝐠𝐞𝐭, 𝐬̦𝐢 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐧𝐮 𝐯𝐨𝐫 𝐬𝐚̆ 𝐥𝐢 𝐬𝐞 𝐬̦𝐭𝐢𝐞 𝐚𝐯𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞.

Citiți în comunicatul nostru de presă ce cere APADOR-CH de la Camera Deputaților, camera decizională în acest caz.
https://apador.org/politicienii-vor-ong-uri-transparente-pana-la-dizolvare/

*în imagine aveți votul partidelor de ieri, pe această propunere legislativă

09/04/2026

𝐋𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐬𝐜𝐮𝐦𝐩𝐚̆ 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐞 𝐞 𝐛𝐮𝐧𝐚̆ 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐥𝐚 𝐯𝐫𝐞𝐦𝐞𝐚 𝐞𝐢

România a pierdut procesul cu Pfizer și trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-COVID comandate în pandemie și refuzate ulterior. Din banii publici. Din taxele noastre.
Și, brusc, politicieni care atunci, în pandemie, refuzau să răspundă la întrebări normale, cer acum transparență totală: „𝑆𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑣𝑎𝑑𝑎̆ 𝑐𝑖𝑛𝑒 𝑎 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑎𝑡.”

Doar că transparența a fost cerută și atunci. În 2020-2021, când se semnau contractele, noi am încercat să aflăm lucruri banale: 𝐜𝐚̂𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐳𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐚𝐜𝐜𝐢𝐧 𝐜𝐮𝐦𝐩𝐚̆𝐫𝐚̆ 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐜𝐚̂𝐭 𝐧𝐞 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐚̆, 𝐜𝐞 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐧𝐞 𝐚𝐬𝐮𝐦𝐚̆𝐦? Ca de obicei când cerem informații publice, am fost plimbați între Ministerul Sănătății, Secretariatul General al Guvernului și celebrul CNCAV. După luni de cereri oficiale și ping-pong instituțional am fost nevoiți să-i dăm în judecată.

Am câștigat, dar răspunsurile au venit abia în 2022, târziu și incomplet. Transparența refuzată atunci se întoarce și ne înțeapă pe toți la buzunare.

𝐃𝐚𝐜𝐚̆ 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐚𝐧𝐝𝐞𝐦𝐢𝐞, 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐝𝐞𝐳𝐛𝐚𝐭𝐞𝐫𝐞, 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚̆, 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐚̆ 𝐩𝐫𝐮𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆. 𝐏𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐨𝐛𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭 𝐜𝐚̆ 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆ 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐳𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐚̂𝐭 𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐨𝐩𝐮𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐬̦𝐢 𝐧-𝐚𝐫 𝐟𝐢 𝐥𝐚̆𝐬𝐚𝐭 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐜𝐚𝐩𝐞𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐢𝐧𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐛𝐞𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐬𝐞𝐦𝐧𝐞𝐳𝐞 𝐮𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭 𝐩𝐚̆𝐠𝐮𝐛𝐨𝐬. 𝐏𝐨𝐚𝐭𝐞… Dar transparența a fost tratată ca un efect advers periculos și din păcate așa este și astăzi.

Acum, că trebuie să plătim pentru lipsa asta de transparență, aflăm că ea ar fi bună chiar și împotriva dezinformării. A descoperit asta inclusiv președintele, care cere desecretizarea documentelor.

Bun. Poate că, în ritmul ăsta, vom afla și alte lucruri ținute la secret din reflex: cu cât ajută România Ucraina sau de ce au fost anulate alegerile prezidențiale din 2024?

Dacă ați uitat cm era atunci, în pandemie, când stăteam închiși în case și ne uitam la ei la TV cm ne mint, iată aici o cronologie cu fapte, date și nume:

Când nota de plată pentru lipsa de transparență se plătește cu dobândă, iar politicienii care au greșit refuză să-și asume vreo vină. Unii tac nederanjați, iar alții, dimpotrivă, pozează ipocrit în victime - așa arată cea mai scumpă lecție despre Legea 544/2001 care li se pred....

08/04/2026

Închiderea televiziunii Realitatea TV și a postului de radio Gold FM reprezintă o absurditate birocratică similară pedepsei capitale pentru un viciu de formă. Legea audiovizualului, în măreția ei, cere ca amendatul nu numai să-și plătească amenzile, ci să și facă frumos, cu dovada plății, la doamna contabilă de la CNA. Dacă nu se întâmplă asta, pac, CNA le retrage licențele de emisie.
Dincolo de linia lor editorială, cu care unii sunt de acord și alții nu, suprimarea unor canale media dăunează grav libertății de exprimare și pluralismului presei într-o societate democratică și reprezintă un precedent periculos.
Prin urmare APADOR-CH a cerut azi Parlamentului să modifice de urgență aberația birocratică existentă în Legea audiovizualului.
Citiți în comunicatul nostru și cm ar trebui modificată legea.