Asociatia Speologica Focul Viu

Home
Romania
Bucharest
Asociatia Speologica Focul Viu

Asociația Speologică Focul Viu - prospectarea, explorarea, topografierea, inventarierea şi cercetare ştiinţifică în domeniul speologiei.

Cercul de speologie Focul Viu din Bucureşti a fost înfiinţat în data de 19 mai 1969, ca primul cerc de turism specializat al Biroului de Turism pentru Tineret (B.T.T.), din iniţiativa unui grup de studenţi ai Facultăţii de Geologie-Geografie condus de geologul Cristian Lascu – primul preşedinte al cercului, binecunoscut cercetător al Institutului de Speologie ”Emil Racoviţă” şi primul redactor-şef

al revistei National Geographic Romania. Aparut din pasiune pentru speologie şi reunind studenţi geologi, geografi şi fizicieni, Cercul Focul Viu a avut încă din primii ani importante explorări, a publicat articolele ştiinţifice şi fotografii, remarcându-se atât ca un foarte activ cerc ştiinţific studenţesc, cât şi ca unul dintre cele mai importante cluburi de speologi exploratori din ţară. Purtând numele unui celebru aven din Munţii Apuseni, în care razele soarelui fac să se ”aprindă şi să strălucească aidoma unei flăcări” câteva coloane translucide din gheaţă, Cercul Focul Viu a reunit între membrii săi sute de tineri şi vârsnici ”înflăcăraţi de pasiunea speologiei”. De numele său se leagă peste 1600 de peşteri descoperite, explorări de peşteri şi cercetări speologice în majoritatea zonelor carstice din ţară, publicaţii ştiinţifice sau informative, conferinţe, proiecţii de diapozitive şi filme.
În data de 15 februarie 1990, cercul obţine personalitatea juridică, devenind Asociaţia Speologică Focul Viu Bucureşti, organizaţie neguvernamentală al cărui scop este prospectarea, explorarea, cartarea, inventarierea şi cercetarea ştiinţifică în domeniul speologiei, având ca finalitate ocrotirea frumuseţilor naturii, a rezervaţiilor şi monumentelor naturii, a patrimoniului speologic.
În prezent, asociația este administratorul Rezervației Speologice a Peșterii Polovragi, sistematizează bazinul carstic 2116 – Tismana și a inițiat în anul 2010 taberele de continuare a explorărilor în cel mai alpin aven din țară, Avenul de sub Vârful Grind, tabere ce decurg anual în luna septembrie

20/08/2026

geoLOGIC cu

Silex ≠ xenolit.
Detaliile contează. Și se văd perfect în teren.
Două procese complet diferite.

Foto 1.
În calcare, nodulii de silex se formează sindepozitional, din scheletele microorganismelor silicioase (radiolari și diatomee) depuse odată cu materialul carbonatic. În diageneză, silicea se mobilizează și se concentrează în noduli de silex; de aceea rămân în relief când calcarul se dizolvă.
A-i numi „xenolite” (cum apare la Marcian Bleahu in Relieful Carstic (1982), pag. 112 jos, este impropriu: silexul nu este o rocă străină adusă din alt mediu, ci parte din sedimentul original.

Foto 2.
Xenolitele adevărate le vedem în granitul paleozoic de la Valea Eșelnița: fragmente negre de micașist și amfibolit rupte și „înghițite” de magma fierbinte. Blocuri colțuroase, capturate în masa albă a granitului — exact definiția unui xenolit.
Două imagini, două lumi: – silex sindepozițional + diagenetic – xenolit metamorfic + granit.

07/08/2026

De departe cea mai mare realizare a taberei de anul acesta a fost regăsirea Avenului de la Bradul Strâmb, descoperit și cartat de mentorul nostru Cristian Lascu în anii '70 în țancurile Văii Iarului.
Începând cu 2020, în fiecare an am încercat în zadar să-l regăsim pe baza unei localizări succinte ce ne-a trimis pe piste false, până acum, când tehnologia LiDAR și-a spus cuvântul.
Inscripția de pe fundul avenului "SFV" - Speo Focul Viu, denivelarea si morfologia ne-au confirmat că suntem în mult căutatul aven.
Oare si voi ați avut astfel de experiențe de "arc peste timp"?
foto .hristescu

03/08/2026

⛰️ Jiul de Vest 2026:
- 10 zile lungi si 9 nopti scurte
- peste 40 de oameni, fosti-actuali-viitori speologi
- de la 900 la 1900m numai pe "curbe de nivel"
- 15 obiective prin pesteri gasite si regasite

Va continua..

Multumiri:
Camping Valea Iarului
Parcul Național Retezat
Valea Jiului

30/07/2026

Din ultimele 3 zile de explorare si topografie in tabara din Retezatul Mic

28/07/2026

Tabara FV - avenul cu gheata din Albele

13/07/2026

geoLOGIC cu

Astăzi, despre convergența formelor:

În Carpații Meridionali, există două zone unde circurile glaciare s-au format pe roci carbonatice – o situație rară în România.

Foto 1: În Retezatul Mic (Retezatul Calcaros), zona Albele, Găuroane, circurile sunt dezvoltate pe calcare jurasice ale domeniului de sedimentare Cerna–Jiu, roci sedimentare compacte, unde glaciațiunea pleistocenă a generat cuvete largi, praguri structurale și pereți calcaroși abrupți.

Foto 2: În Parâng – zona Găuri, Murgoci, circurile glaciare apar pe marmurele din Seria de Lainici–Păiuș (roci metamorfice Proterozoic superior).

Deși natura rocii diferă fundamental — calcare sedimentare jurasice versus marmure —, morfologia glaciară este convergentă: amfiteatre bine conturate, pereți verticali și praguri de circ clar exprimate. Cele două masive ilustrează aceeași logică geomorfologică, arătând cm glaciațiunea a sculptat forme similare pe roci carbonatice cu origini geologice complet diferite (care, pentru un privitor neavizat, pot părea identice).

Această convergență este trădată inclusiv de toponimie: denumiri precum Găuroanele din Retezatul Mic și Găurile din Parâng reflectă prezența acelorași circuri glaciare bine dezvoltate în ambele masive.

09/07/2026

Stalactitele "picior de elefant" sunt relativ rare în peșteri, @ le-a văzut în Jiul de Vest. Elefantenfuß-Stalaktiten în literatura germană de specialitate, singura de altfel care le menționează sunt stalactite de calcit care au crescut până la o interfață de fază (mai degrabă aer–CO₂ decât aer–apă), unde creșterea axială pe verticală s-a blocat, determinând o expansiune laterală și formarea bazei tip „picior de elefant”; ulterior, în stadiul de îmbătânire a peșterii, forma inițială a fost îmbrăcată secundar în montmilch, iar variațiile în timp ale poziției interfeței au făcut ca talpa să se afle la cote ușor diferite.

01/07/2026

Actinomycetes, bacterii. Desigur că în peregrinările voastre prin peșteri ați întâlnit aceste zone galbene; sunt bacterii, de un anumit tip, care pot fi atât galben-auriii cât și argintii și pot avea un rol în dizolvarea locală a calcarului, lăsând în urmă parcă "ciupituri de vărsat de vânt". Vă semnalez acest fenomen, căci deși procesele fizico-chimice au rol covârșitor în carst, procesele biologice legate de bacterii își dezvăluie ponderea. De obicei zonele galbene pot fi asociate cu vermiculații și cu zone de condens și nu sunt foarte adânc în peșteri. Unde ați intâlnit astfel de bacterii galben-aurii, în ce peșteri?

30/06/2026

Biocoroziune. Deși termenul e intuitiv, cm credeți că se formează? În ce peșteri ați întâlnit la scară mare? Această poză e din peștera Gaura cu Muscă.

Address

Strada Frumoasa 31 , Sector 1
Bucharest
010986

Opening Hours

19:00 - 22:00

Website

http://www.foculviu.ro/

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Asociatia Speologica Focul Viu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Want your organization to be the top-listed Non Profit Organization in Bucharest?