Sindicatul Politistilor din Romania "Diamantul" Oficial

12/10/2026

Hai sa vedem cate dosare avem noi intr-o zi! Nu avem doar o activitate publicistica sustinuta, avem si o activitate procesuala intensa, extrem de deranjanta pentru elita MAI.

Emil Pascut

12/10/2026

IPJ Botoșani cere în instanță 700 de lei unui agent de la Biroul Rutier, pentru o amendă judiciară rămasă definitivă după ce chiar inspectoratul nu a plătit un timbru de 20 de lei.

În ianuarie 2024, într-un proces cu o plângere contravențională, Judecătoria Botoșani i-a cerut inspectoratului un punct de vedere și o dovadă, cu termen 9 februarie. Adresa a ajuns la IPJ pe 23 ianuarie, iar Biroul Juridic a trimis-o Biroului Rutier abia pe 30 ianuarie, cu termen 6 februarie. Agentul a primit-o vineri, 2 februarie, când era planificat în serviciu pe teren. Pe 9 februarie, instanța a amendat IPJ cu 700 de lei.

Inspectoratul a contestat amenda, dar nu a plătit taxa de timbru de 20 de lei, deși instanța i-a pus-o în vedere și i-a respins și contestația la taxă. Pe 11 iunie 2024, cererea a fost anulată „ca netimbrată”, iar amenda a rămas definitivă.

Comisia de cercetare administrativă a propus apoi recuperarea banilor de la agent. La capitolul „Dispoziții legale încălcate”, comisia a scris: „Nu este cazul.” Cererea de chemare în judecată nu pomenește nici timbrul neplătit, nici faptul că procesul-verbal întocmit de agent a fost menținut de două instanțe.

În procesele pe Legea nr. 544/2001 și în cele de declasificare, instanțele au obligat inspectoratele, IGPR și MAI, în peste 30 de dosare, să ne plătească cheltuieli de judecată. IPJ Botoșani se numără printre ele. Nu am aflat de nicio cercetare administrativă prin care să se recupereze aceste sume de la cei care au refuzat nelegal informațiile.

Tot la IPJ Botoșani, camerele de la intrarea în sediul Poliției Municipiului au înregistrat și sunetul, iar o astfel de înregistrare a fost folosită pentru a declanșa cercetarea disciplinară a unui polițist. Denunțul nostru penal a fost clasat și nu știm ca cineva să fi răspuns pentru aceste înregistrări.

S.P.R. „Diamantul” îl sprijină pe colegul nostru în acest proces.

Articolul complet, cu actele și cronologia:

IPJ Botoșani cere 700 de lei unui agent rutier pentru o amendă rămasă definitivă după ce inspectoratul nu a plătit timbrul de 20 de lei.

12/10/2026

La posturile și secțiile de poliție rurală din județul Brăila, un dosar penal are nevoie acum de până la patru semnături ca să plece spre parchet. Ordinul comun MAI–PÎCCJ cere una singură.

Prin Dispoziția nr. 3544 din 5 octombrie 2026, IPJ Brăila a hotărât că primul exemplar al adresei de înaintare nu mai poate fi semnat de șeful postului sau al secției care a lucrat dosarul, ci de șeful poliției municipiului ori al orașului sau de un adjunct al acestuia. La un post comunal, al doilea exemplar poartă patru semnături: a polițistului care a întocmit adresa, a șefului de post, a șefului secției rurale și a șefului poliției municipiului sau orașului.

Ordinul comun al ministrului afacerilor interne și al procurorului general nr. 231/289/2024 prevede, la art. 8 alin. (4), că adresa „se semnează de șeful unității de poliție”, iar la art. 3 lit. a) definește unitățile de poliție ca fiind structurile în care funcționează organe de cercetare penală. Tot ordinul cere, la art. 27 alin. (1), ca dosarele cu propuneri de soluție să plece spre parchet în cel mult trei zile, iar în cauzele urgente în aceeași zi.

IGPR ne-a scris în iulie că, în sensul ordinului, criteriile de diferențiere dintre structurile Poliției Române „nu au la bază principiul ierarhiei instituționale”. Parchetul General ne-a răspuns că interpretarea revine MAI, dar că norma nu poate fi aplicată „nici extensiv […] și nici restrictiv”. Ambele răspunsuri sunt publicate integral în articol.

Fiecare semnătură în plus depinde de un șef care poate fi în concediu, în misiune sau în ședință. Între timp, dosarul unui om agresat sau al unui vârstnic înșelat așteaptă pe un hol, iar pentru termenele depășite pot ajunge să răspundă tot șefii de posturi și de secții.

Pe 8 octombrie am cerut IGPR să anuleze dispoziția și să-i suspende aplicarea până la soluționare.

Articolul complet, cu actele:

Dispoziția IPJ Brăila nr. 3544/2026 cere până la patru semnături pe adresa de înaintare a dosarului penal, deși Ordinul comun MAI–PÎCCJ cere una singură.

12/10/2026

Legea spune „structurile centrale ale instituțiilor”. MAI citește „aparatul central al ministerului”. Din cauza acestei diferențe, polițiștii din structurile IGPR pierd 12,5% din salariul de funcție.

Art. 23 din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017 acordă o majorare de 12,5% personalului încadrat în structurile centrale ale instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. MAI o plătește doar direcțiilor de la sediul ministerului. Polițiștii din direcțiile IGPR, din brigăzile de combatere a criminalității organizate, din structurile de operațiuni speciale și din poliția transporturi nu o primesc, deși Legea nr. 218/2002 numește IGPR „unitatea centrală a poliției”.

Restricția se sprijină pe Ordinul S/7/2018, care e clasificat. IGPR ne-a confirmat că polițiștii îl pot consulta doar cu certificat de securitate. În același timp, Ministerul Justiției acordă majorarea aparatului central al Administrației Naționale a Penitenciarelor, o instituție aflată față de minister exact în poziția Poliției Române față de MAI.

S.P.R. „Diamantul” are în instanță 87 de dosare, cu aproape 350 de reclamanți. Dosarul-reper se judecă la Curtea de Apel București pe 22 octombrie, iar Tribunalul București a sesizat Curtea Constituțională cu privire la rolul de „reglementare” al direcției financiare a MAI în salarizare.

Articolul complet, cu documentele și graficele: https://sprd.ro/majorarea-de-12-5-pentru-structurile-centrale/

Vrei să participi la acțiunile colective pentru majorarea de 12,5%? Înscrie-te în sindicat: https://sprd.ro/inscriere-sprd/

MAI plătește majorarea de 12,5% doar aparatului său central. De ce credem că legea o dă și structurilor IGPR și ce procese am deschis.

12/10/2026

Cere-i șefului unității tale să negocieze acordul colectiv al unității. Am pus pe site un formular de petiție care face asta în două minute.

Ministerul Muncii a refuzat să înregistreze acordul colectiv semnat de MAI cu șase federații, pentru că un acord colectiv al funcționarilor publici se încheie exclusiv la nivelul fiecărei instituții. Legea dialogului social te face parte la acordul unității în care lucrezi, prin sindicatul tău sau prin reprezentanți aleși, iar Constituția îți garantează dreptul la negocieri colective.

Cum folosești formularul:
– alegi unitatea (adresa ei de e-mail se completează singură) și îți completezi datele;
– semnezi cu degetul sau cu mouse-ul;
– apeși „Trimite pe e-mail”: pe telefon, PDF-ul semnat se atașează direct, iar pe calculator se descarcă și se deschide mailul către unitate.

Datele rămân doar pe telefonul sau calculatorul tău; formularul nu salvează și nu transmite nimic.

Formularul: https://sprd.ro/petitie-acord-colectiv-unitate/

Dacă vrei să fii reprezentat corect la negocierea acordului de la unitatea ta, înscrie-te în sindicatul nostru: https://sprd.ro/inscriere-sprd/

Formular de petiție: cere unității tale să negocieze și să încheie acordul colectiv. Semnezi cu degetul, descarci PDF-ul sau îl trimiți pe e-mail.

12/10/2026

Ministerul Muncii a refuzat să înregistreze acordul colectiv semnat de MAI cu șase federații și i-a restituit documentația. Adresa oficială, nr. 432/FOG din 12 octombrie 2026, o publicăm integral în articol.

Motivul ține de lege: un acord colectiv al funcționarilor publici se încheie la nivelul fiecărei instituții, nu la nivelul ministerului, ca „grup de unități”. Ministerul Muncii îi spusese asta MAI încă din mai 2024. Fără înregistrarea la Ministerul Muncii, acordul nu are nicio valabilitate, iar până pe 11 octombrie MAI nu contestase refuzul în instanță.

Cine l-a semnat? Federația „A.I. Cuza”, pentru care a semnat Ionel Babuș, și-a dovedit reprezentativitatea cu 9.542 de membri ai Sindicatului Național al Agenților de Poliție. În martie 2022, 35 de unități ale ministerului ne-au comunicat câți membri ai acestui sindicat aveau pe statul de plată: 1.544. O altă federație semnatară a trecut printre „sindicatele componente” o asociație inactivă fiscal, cu 1.789 de membri. Alte federații erau interesate să semneze acordul pentru că de el depindea reținerea contravalorii facturilor de telefonie de către minister: art. 9 obligă unitățile să rețină pe statul de plată facturile abonamentelor luate prin sindicate, deși legea le obligă să rețină doar cotizația.

Ce conține? Promisiuni fără sume și fără termene, iar în două puncte mai puțin decât ordinul ministrului privind programul de lucru: media de 48 de ore pe săptămână se calculează pe 4 până la 12 luni în loc de 3, iar chemarea la ore suplimentare e permisă la doar 8 ore după terminarea programului. Despre permanența de la domiciliu nu spune nimic.

Ce pierzi? Acordul pe care unitatea ta trebuia să-l negocieze cu sindicatul ales de tine, singurul care ar fi fost obligatoriu pentru șeful tău și pe care l-ai fi putut cere în instanță. Unitățile invocă deja acordul ministerului ca să refuze negocierea.

Toate actele, tabelele și sursele sunt în articol: https://sprd.ro/acordul-colectiv-al-mai-neinregistrat-defectuos-si-semnat-in-numele-tau/

Dacă vrei ca la unitatea ta să existe un acord care chiar te protejează, scrie-ne la [email protected].

Ministerul Muncii nu a înregistrat acordul colectiv al MAI. Pe acte: de ce nu e valabil, cine l-a semnat și ce pierde polițistul de la unitatea lui.

12/10/2026

Acordul colectiv MAI: ce s-a semnat în numele tău

Despre acordul colectiv semnat de MAI cu șase federații susținem trei lucruri: nu e valabil, e defectuos și ține locul acordului pe care unitatea ta trebuia să-l negocieze cu tine.

Nu e valabil. Legea permite acorduri colective doar la nivelul fiecărei instituții, iar un acord se aplică de la înregistrarea la Ministerul Muncii. MAI l-a depus acolo pe 11 august. Pe 12 octombrie, Ministerul Muncii ne-a răspuns oficial: acordul nu a fost înregistrat, iar documentația a fost restituită, pentru că nu poate fi încheiat la nivelul unui grup de unități. Între timp, MAI l-a trecut în propriul registru, cu numărul 20240. Federația „A.I. Cuza”, pentru care a semnat Ionel Babuș, și-a dovedit reprezentativitatea cu 9.542 de membri ai Sindicatului Național al Agenților de Poliție. În martie 2022, 35 de unități ale ministerului ne-au comunicat câți membri ai acestui sindicat aveau pe statul de plată: 1.544.

E defectuos. Promisiuni cu excepții și, în câteva puncte, mai puțin decât ordinul ministrului privind programul de lucru.

Ce pierzi. Un acord încheiat la unitatea ta ar fi fost obligatoriu pentru șeful tău și l-ai fi putut cere în instanță.

Dacă vrei la unitatea ta un acord care chiar te protejează, scrie-ne.

Vocea din clip e generată digital. Documentele sunt scanuri ale actelor reale, iar informațiile, selecția și verificarea finală aparțin S.P.R. „Diamantul”.

12/10/2026

„Ce fac acum sindicatele?” e una dintre întrebările care s-au repetat sub reel-ul nostru despre pensiile militare înghețate. Am citit cele peste 250 de comentarii și ne-am uitat la ele cu instrumentele psihologiei sociale și ale sociologiei.

Aproape nimeni nu a discutat mecanismul înghețării. Cei mai mulți și-au comparat propria pensie cu exemplul din clip, iar comparația a deschis cel puțin cinci fronturi: civili contra militari, armată contra poliție, pensionari vechi contra celor noi, agenți contra ofițeri și aproape toți contra sindicatelor. Furia se descarcă între cei care pierd din aceeași cauză, departe de cei care au luat decizia.

Economistul Mancur Olson a explicat acum peste 60 de ani de ce se întâmplă asta. Într-un grup mare, fiecare așteaptă ca alții să lupte pentru el, pentru că oricum ar beneficia de rezultat. De aceea câteva mii de magistrați, uniți și cu acces la decizie, obțin mai mult decât sute de mii de pensionari militari, împărțiți pe ani, legi, grade și ministere.

Un sindicat nu e o asociație de binefacere. E organizația celor care s-au unit și își plătesc cotizația ca să-și apere drepturile, iar S.P.R. „Diamantul” face asta pentru polițiștii în activitate. Pensionarii militari au nevoie de propria structură, construită de jos, cu avantaje concrete pentru membri și cu o cerere care să nu-i dezbine: indexarea anuală fără suspendări.

Articolul complet, cu explicațiile și sursele:

Am citit comentariile la reel-ul despre pensiile militare cu instrumentele sociologiei: comparații, conflicte între categorii și logica acțiunii colective.

11/10/2026

Reel-ul nostru despre pensiile militare înghețate a strâns, într-o singură zi, 178 de comentarii și răspunsuri, de aproape 13 ori mai multe decât orice alt reel al sindicatului. Le-am citit pe toate și am scris ce se vede din ele.

Aproape jumătate dintre comentarii spun același lucru: pensia nu mai ține pasul cu prețurile. Indexarea a fost suspendată în 2025 și în 2026, iar procentele pierdute, 10,4% și 5,6%, nu se mai recuperează. Pentru ianuarie 2027 legea prevede 7,3%, dar puțini mai cred că o vor primi, pentru că două dintre ultimele trei suspendări au venit prin ordonanțe adoptate pe 30 decembrie.

În același fir s-au certat pensionarii militari cu civilii, pensionarii de ieri cu cei de azi și o parte dintre comentatori cu noi. Am explicat de unde vine fiecare conflict: din OUG nr. 59/2017, care a rupt legătura dintre pensii și salariile celor în activitate, și din faptul că contribuția de 25% reținută polițiștilor și militarilor ajunge la bugetul de stat, nu într-un fond de pensii. Numai de la militarii MApN s-au reținut 6,65 miliarde de lei din 2023 până la jumătatea lui 2026, potrivit răspunsului primit de la minister.

Am scris și despre legea pentru întoarcerea la actualizare, declarată neconstituțională prin Decizia CCR nr. 126/2025, și despre acuzațiile publice legate de felul în care a ajuns la Curte.

Furia din comentarii nu schimbă nicio lege. Fără un grup de lobby organizat și relevant în fața politicienilor, soarta pensiilor militare va fi decisă de alții, în fiecare decembrie.

Articolul complet, cu documentele și calculele:

Am citit toate comentariile la reel-ul despre pensiile militare înghețate: conflictele, temerile și pierderile pe care legea de azi nu le rezolvă.

11/10/2026

New York, Paștele din 1929. Niște tinere își aprind țigări în plină paradă și le spun reporterilor că „nu țin cu nicio marcă”. A doua zi, New York Times notează că două dintre ele, întrebate, au numit-o.

Spectacolul fusese comandat de o fabrică de țigări. Omul din spate, Edward Bernays, publicase cu un an înainte o carte cu un titlu fără ocolișuri: „Propaganda”. Prima ei frază: „Manipularea conștientă și inteligentă a obiceiurilor și opiniilor organizate ale maselor este un element important al societății democratice.”

În clip:
- patru rețete ale lui Bernays;
- legendele pe care le-a lansat chiar el, verificate;
- documentul CIA declasificat în care apare numele lui, legat de lovitura de stat din Guatemala (1954).

La final: patru întrebări cu care recunoști propaganda azi.

Toate citatele sunt din documentele originale, iar sursele sunt în primul comentariu.