Academia de Științe Juridice din România

Directions Website Contact the organization

Academia de Științe Juridice din România Consultaţi Legea nr. 139 din 2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea A.Ş.J.R.

Legea nr. 139 din 2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Ştiinţe Juridice din România:https://academiajuridica.ro/wp-content/uploads/2020/01/legea-nr.-139-din-2015.pdf

Instituțiile juridice nu apar în vid. Ele se nasc într-un anumit context, răspund unei probleme și poartă cu ele urmele ...
22/10/2026

Instituțiile juridice nu apar în vid. Ele se nasc într-un anumit context, răspund unei probleme și poartă cu ele urmele epocii în care au fost create.

De aceea, uneori înțelegem mai bine o regulă atunci când încetăm pentru câteva minute să întrebăm „ce spune?” și începem să întrebăm „de ce există?”

Cutuma, codificările, importurile juridice, jurisprudența și integrarea europeană nu sunt capitole izolate. Sunt straturi ale aceleiași istorii.

Iar dreptul păstrează memoria societății într-un mod aproape arheologic: unele concepte dispar, altele se transformă, iar câteva supraviețuiesc secole întregi, chiar dacă justificarea lor inițială s-a schimbat.

Într-o cultură a răspunsurilor rapide, doctrina păstrează ceva ce devine din ce în ce mai rar: timpul necesar pentru ca ...
20/10/2026

Într-o cultură a răspunsurilor rapide, doctrina păstrează ceva ce devine din ce în ce mai rar: timpul necesar pentru ca un argument să fie dus până la capăt.

Un tratat, un curs sau un studiu serios nu se limitează la a spune ce prevede norma. Îi testează coerența, îi caută contradicțiile, o pune în relație cu alte instituții și, uneori, formulează întrebările pe care practica le va întâlni abia mai târziu.

De aceea, literatura juridică nu este doar instrument de învățare. Este unul dintre spațiile în care dreptul se interpretează, se ordonează și se dezvoltă.

Poate că valoarea unei cărți juridice bune nu se măsoară doar prin câte răspunsuri oferă, ci și prin calitatea întrebărilor pe care te obligă să ți le pui după ce ai închis-o.

Care este cartea juridică la care v-ați întors de mai multe ori de-a lungul carierei?

O instituție academică nu se construiește doar prin proiecte vizibile în exterior. Se construiește și prin momentele în ...
18/10/2026

O instituție academică nu se construiește doar prin proiecte vizibile în exterior. Se construiește și prin momentele în care își clarifică direcția, regulile și responsabilitățile.
La 16 septembrie 2026, Consiliul științific al Academiei de Științe Juridice din România s-a reunit la Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, în temeiul Legii nr. 139/2015 și al Statutului ASJR.

Pe ordinea de zi s-au aflat teme care țin direct de continuitatea instituției: activitatea Consiliului Academic Român, stadiul Anuarului ASJR, propunerile de modificare a Statutului și Regulamentului, primirea de noi membri, calendarul alegerilor pentru funcțiile de conducere și stabilirea datei Adunării Generale.

Dincolo de agenda formală, astfel de reuniuni au o funcție esențială: mențin dialogul profesional, asigură continuitatea și dau coerență unei comunități academice care își asumă nu doar cercetarea dreptului, ci și responsabilitatea de a construi instituțional.

17/10/2026

🇷🇴🇲🇩 𝗦̦𝗮𝘀𝗲 𝗮𝗰𝗮𝗱𝗲𝗺𝗶𝗶, 𝗼 𝘀𝗶𝗻𝗴𝘂𝗿𝗮̆ 𝘃𝗶𝘇𝗶𝘂𝗻𝗲: 𝘀̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗮 𝗶̂𝗻 𝘀𝗹𝘂𝗷𝗯𝗮 𝘀𝗼𝗰𝗶𝗲𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗶!

Invitat într-o emisiune televizată, 𝗽𝗿𝗼𝗳. 𝘂𝗻𝗶𝘃. 𝗱𝗿. 𝗟𝗶𝘃𝗶𝘂-𝗕𝗼𝗴𝗱𝗮𝗻 𝗖𝗶𝘂𝗰𝗮̆, 𝗽𝗿𝗲𝘀̦𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗔𝗰𝗮𝗱𝗲𝗺𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗦̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗲 𝗝𝘂𝗿𝗶𝗱𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮, a explicat pe înțelesul tuturor cm a luat naștere 𝗖𝗼𝗻𝘀𝗶𝗹𝗶𝘂𝗹 𝗔𝗰𝗮𝗱𝗲𝗺𝗶𝗰 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻 și care este rolul său.
Constituit la 26 martie 2026, Consiliul reunește 𝗔𝗰𝗮𝗱𝗲𝗺𝗶𝗮 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗮̆, 𝗔𝗰𝗮𝗱𝗲𝗺𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗦̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗲 𝗮 𝗠𝗼𝗹𝗱𝗼𝘃𝗲𝗶 și patru academii de ramură din România: juridică, medicală, tehnică și agricolă.

𝗢𝗯𝗶𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃𝘂𝗹? Expertiza mediului academic să ajungă acolo unde este nevoie de ea: la factorii de decizie, în elaborarea politicilor publice și, mai ales, în folosul cetățenilor.
Un demers prin care cercetarea, educația și experiența specialiștilor pot contribui la soluții concrete pentru România și Republica Moldova.

𝗨𝗿𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝘁̦𝗶 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗿𝘃𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗲𝘀𝗼𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗟𝗶𝘃𝗶𝘂-𝗕𝗼𝗴𝗱𝗮𝗻 𝗖𝗶𝘂𝗰𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗱𝗲𝘀𝗰𝗼𝗽𝗲𝗿𝗶𝘁̦𝗶 𝗱𝗲 𝗰𝗲 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗰𝗿𝗲𝗮𝘁 𝗖𝗼𝗻𝘀𝗶𝗹𝗶𝘂𝗹 𝗔𝗰𝗮𝗱𝗲𝗺𝗶𝗰 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻!








O Constituție nu descrie doar instituții. Ea spune, într-un anumit moment istoric, ce înțelege o societate prin putere, ...
16/10/2026

O Constituție nu descrie doar instituții. Ea spune, într-un anumit moment istoric, ce înțelege o societate prin putere, libertate, reprezentare și limită.

Citită după 160 de ani, Constituția din 1866 devine astfel mai mult decât un document juridic. Devine o fotografie intelectuală a unei Românii care încerca să își definească locul, instituțiile și vocabularul modernității.

Textele fundamentale îmbătrânesc într-un mod aparte. Unele formule dispar. Alte idei supraviețuiesc și ajung să pară atât de firești încât uităm cât de radicale au fost la început.

Poate că acesta este unul dintre motivele pentru care istoria constituțională merită recitită: nu doar pentru a afla ce prevedea un text, ci pentru a înțelege ce societate încerca să construiască

Prima etapă a digitalizării a fost relativ simplă: să transformăm hârtia în fișier, ghișeul în platformă și deplasarea î...
14/10/2026

Prima etapă a digitalizării a fost relativ simplă: să transformăm hârtia în fișier, ghișeul în platformă și deplasarea în videoconferință.

Următoarea etapă este mult mai profundă.

Când sistemele încep să comunice între ele, când dosarele devin interoperabile și când instrumentele automate intră în fluxul procedural, tehnologia nu mai este doar un serviciu auxiliar. Devine parte din arhitectura justiției.

Iar infrastructura are o particularitate: atunci când funcționează bine, aproape că nu o observăm. Când funcționează prost, poate afecta întregul sistem.

De aceea, discuția despre digitalizarea justiției nu este doar una despre software. Este despre acces, securitate, transparență, continuitate și încredere

𝗟𝗮 𝗺𝘂𝗹𝘁̦𝗶 𝗮𝗻𝗶, 𝗱𝗼𝗺𝗻𝘂𝗹𝗲 𝗽𝗿𝗲𝘀̦𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁𝗲!Astăzi, cu prilejul zilei de naștere, 𝗔𝗰𝗮𝗱𝗲𝗺𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗦̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗲 𝗝𝘂𝗿𝗶𝗱𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮 îi ...
13/10/2026

𝗟𝗮 𝗺𝘂𝗹𝘁̦𝗶 𝗮𝗻𝗶, 𝗱𝗼𝗺𝗻𝘂𝗹𝗲 𝗽𝗿𝗲𝘀̦𝗲𝗱𝗶𝗻𝘁𝗲!

Astăzi, cu prilejul zilei de naștere, 𝗔𝗰𝗮𝗱𝗲𝗺𝗶𝗮 𝗱𝗲 𝗦̦𝘁𝗶𝗶𝗻𝘁̦𝗲 𝗝𝘂𝗿𝗶𝗱𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗶𝗮 îi urează 𝗟𝗮 𝗺𝘂𝗹𝘁̦𝗶 𝗮𝗻𝗶! 𝗽𝗿𝗼𝗳. 𝘂𝗻𝗶𝘃. 𝗱𝗿. 𝗟𝗶𝘃𝗶𝘂-𝗕𝗼𝗴𝗱𝗮𝗻 𝗖𝗶𝘂𝗰𝗮̆, președintele instituției noastre.
De-a lungul carierei sale, profesorul Liviu-Bogdan Ciucă a contribuit la dezvoltarea învățământului juridic, la formarea noilor generații de specialiști și la promovarea cercetării în domeniul dreptului.
Activitatea sa universitară și implicarea în proiectele Academiei reflectă preocuparea pentru educație, cercetare și dialogul dintre mediul academic și profesiile juridice.
Cu această ocazie, membrii Academiei de Științe Juridice din România îi transmit cele mai calde gânduri, dorindu-i sănătate, bucurii alături de familie, putere de muncă și cât mai multe realizări personale și profesionale.

𝗟𝗮 𝗺𝘂𝗹𝘁̦𝗶 𝗮𝗻𝗶, 𝗱𝗼𝗺𝗻𝘂𝗹𝗲 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗲𝘀𝗼𝗿! 𝗠𝘂𝗹𝘁𝗮̆ 𝘀𝗮̆𝗻𝗮̆𝘁𝗮𝘁𝗲, 𝗯𝘂𝗰𝘂𝗿𝗶𝗶 𝘀̦𝗶 𝗻𝘂𝗺𝗮𝗶 𝗯𝗶𝗻𝗲!






O idee poate schimba o carte, un studiu sau chiar un domeniu. Dar, juridic, valoarea unei idei nu este același lucru cu ...
12/10/2026

O idee poate schimba o carte, un studiu sau chiar un domeniu. Dar, juridic, valoarea unei idei nu este același lucru cu protecția ei.
Dreptul de autor protejează forma originală în care o idee este exprimată, nu ideea în stare abstractă. De aceea, doi autori pot porni de la aceeași temă și pot ajunge la două opere complet diferite.
În același timp, odată ce opera există, autorul nu este legat de ea doar economic. Paternitatea, numele și integritatea creației țin de drepturile sale morale.
Pentru cercetători, profesori și scriitori, această distincție este esențială tocmai pentru că în mediul academic și cultural se întâlnesc permanent două planuri: ce este protejat juridic și ce este corect din perspectiva integrității academice.

Uneori, eroarea tehnologică este cel mai ușor lucru de identificat. Mult mai dificil este să stabilim cine trebuia să o ...
10/10/2026

Uneori, eroarea tehnologică este cel mai ușor lucru de identificat. Mult mai dificil este să stabilim cine trebuia să o observe.

Un instrument poate furniza o informație eronată, poate omite un context sau poate produce un raționament aparent convingător. Dar într-o procedură judiciară există întotdeauna un moment în care rezultatul tehnic devine decizie profesională.

Tocmai acolo apare răspunderea: în verificare, în alegerea de a folosi informația și în asumarea ei.

Poate că problema reală a IA în justiție nu va fi dacă mașinile pot greși. Știm deja că pot. Problema mai interesantă este cât de multă vigilență profesională cerem omului atunci când instrumentul pare foarte sigur pe el.

Tehnologia poate accelera documentarea, poate ordona volume uriașe de informație și poate reduce timpul consumat de sarc...
08/10/2026

Tehnologia poate accelera documentarea, poate ordona volume uriașe de informație și poate reduce timpul consumat de sarcini repetitive.

Dar într-o profesie construită pe încredere, confidențialitate și răspundere, adevărata întrebare nu este cât de performant devine instrumentul. Este ce rămâne netransferabil din profesie.

Discernământul. Capacitatea de a înțelege contextul. Alegerea argumentului potrivit, nu doar a celui disponibil. Asumarea unei recomandări în fața clientului. Și, poate cel mai important, responsabilitatea pentru consecințele acelei recomandări.

Inteligența artificială poate intra în infrastructura profesiei. Nu poate deveni titularul obligațiilor profesionale.

Address

B-dul Magheru 22, Etaj 1
Bucharest
010334

Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Academia de Științe Juridice din România posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Academia de Științe Juridice din România:

Shortcuts

Share

Category