19/08/2026
NEMURITORUL MIRCEA ȘI RĂZBOIUL CU MEMORIA ROMÂNILOR
Salutăm inițiativa domnului Mihai de a relansa, respectiv de a readuce la televiziunea publică seria „Nemuritorii”, interviuri consistente, ample și profunde cu personalități din istoria recentă a României. Printre aceste personalități se află și Mircea , de care, desigur, ne simțim mai atașați decât de ceilalți.
Mircea Malița rămâne un reper. Trebuie să înțelegem că acești oameni, chiar dacă au trăit în perioade de ocupație, nu și-au ales epoca în care să se nască. Ei s-au născut într-o anumită perioadă pentru că așa le-a fost dat. A-i aprecia pe ei nu înseamnă că apreciem epoca, nu înseamnă că lăudăm ocupația sovietică, rusificarea, Canalul sau tot ceea ce a însemnat ceea ce s-a întâmplat României după Al Doilea Război Mondial, când a pierdut 15% din teritorii și când a trecut printr-o perioadă dramatică a istoriei sale.
Tot răul care s-a petrecut cu românii a fost un rău pe care românii nu l-au ales. Nimeni nu ne-a întrebat dacă vrem să facem parte din lagărul comunist. Am fost puși acolo fără să fim întrebați, apropo de dreptul internațional despre care unii cred că a început să fie încălcat doar de ieri sau de alaltăieri. A fost o decizie de putere care ne-a aruncat în lagărul comunist și punct.
Mircea Malița, vorba lui, a fost obligat să facă politică externă sub și sub . Așa au fost vremurile.
Ce ne spun astăzi unii , aduși în România pe tancurile regimului sovietic de ocupație și care au trăit comunismul prin cartierul sau pe bulevardele privilegiate ale Bucureștiului, nu reprezintă decât o perspectivă politică, un resentment profund. Sunt asemenea comuniștilor de caviar din Occident, care trăiau comunismul pe malurile Senei, își beau cafeaua și fumau trabucuri în timp ce ofereau lecții de teorie politică.
Toți acești bolșevici bătrâni care ne spun că Mircea Malița trebuie repudiat nu fac decât un exercițiu politic. Nu, Mircea Malița și „Nemuritorii” domnului Tatulici nu trebuie repudiați, pentru că sunt parte a istoriei României. O istorie care a fost nemiloasă cu poporul român după ocupația sovietică. Dar în acea istorie au trăit oameni, iar continuitatea cu acești oameni care au reprezentat ceva trebuie să existe.
nu trebuie aruncat integral la coș. Legătura cu trecutul trebuie păstrată, chiar dacă trebuie făcută cu . Nu poți să începi să distrugi - e destrucție, nu deconstrucție! - prin destructurarea a tot ceea ce a existat înaintea ta. Nu poți să arunci totul la coș, ca și cm istoria românilor n-ar fi contat, ca și cm ea ar fi existat doar pentru ca românii să-și ceară scuze că există.
Nu suntem nici mai buni, nici mai răi decât alții, dar „partea noastră de cer” merită apărată. N-am dus-o bine în ultima vreme, am trecut prin ocupații și regimuri nefavorabile, dar asta nu înseamnă că n-am dăinuit în istorie și nu înseamnă că personalități care au contat pentru acest popor nu merită să fie așezate pe soclurile care li se cuvin.
Mircea Malița este unul dintre ele. El a făcut politică externă la cel mai înalt nivel într-o vreme în care România conta în politica internațională. De aceea personalitatea lui devine și mai importantă astăzi, nu pentru că o scoatem noi în evidență, ci pentru că neputințele, mediocritatea și micimea pe care le vedem în jur fac ca personalitatea lui să se reflecte cu atât mai puternic.
A făcut politică sub Dej și sub Ceaușescu, dar a făcut politică mare. România juca atunci pe teatre diplomatice la care astăzi Ministerul Afacerilor Externe nici măcar nu visează. România avea un rol în , în relația cu , ca să nu mai vorbim despre relațiile cu , și alte capitale importante ale lumii.
Din acest punct de vedere, a existat o perioadă de a politicii externe românești pe care ar fi o rușine să nu o valorificăm la nivelul literaturii academice internaționale. Pentru că Mircea Malița asta a fost: un consilier al liderilor politici, așa cm Henry a fost un consilier al liderilor politici americani.
Kissinger a fost mare, chiar dacă nu toți îl iubesc. Mircea Malița a fost mare, chiar dacă nu toți îl iubesc. Mircea Malița a fost, de fapt, un Henry Kissinger al Europei de Est și, dacă instituțiile românești ar gândi profund și cu adevărat strategic, astfel ar trebui să fie prezentat în literatura de specialitate.
Instituții care încă îi datorează mult – și mă refer aici la Ministerul Afacerilor Externe, dar și la Banca Națională a României. Mircea Malița trebuie să devină un „Kissinger al Estului”, iar tot ceea ce a avut valoros politica externă românească trebuie privit și înțeles prin această grilă.
Nu poți să-ți negi identitatea de sine a politicii externe românești negând performanțe diplomatice obținute, într-adevăr, într-o perioadă pe care, încă o dată, nu ne-am ales-o. A venit peste noi pentru că așa au decis cei mari. Noi am încercat să supraviețuim în acea perioadă. Vorba lui Mircea Malița, ocupația sovietică și regimul comunist ne-au legat mâinile și picioarele. Am încercat să ne dezlegăm măcar cu o mână. Asta a reprezentat perioada Dej și, într-o anumită măsură, perioada Ceaușescu, cea în care Mircea Malița a funcționat ca diplomat cu drepturi depline.
De aceea omagiem aceste personalități. De aceea nu lăsăm ca istoria să fie aruncată la coș. De aceea această care se face în numele unui pretins instrument academic de deconstrucție istorică este nocivă. Pentru că nu se face cu scopul de a înțelege, ci doar cu scopul de a distruge.
De aceea îl vom omagia pe Mircea Malița anul viitor, când se împlinesc 100 de ani de la nașterea sa. Așa cm l-am omagiat pe Mircea , îl vom omagia și pe Mircea . Chiar dacă Mircea Eliade și Mircea Malița nu se potrivesc întotdeauna, amândoi sunt personalități care au aparținut istoriei României și au făcut mult pentru acest popor.
Este absurd să trăim într-o epocă în care și Eliade, și Malița sunt aruncați la coș! Din acest trebuie să ne trezim. Trebuie să ne asumăm trecutul și marile personalități care au avut de fiecare dată ceva să ne învețe și care încă au ce să ne învețe.
Încă o dată, noi, cei care l-am omagiat pe Mircea Eliade, îl vom omagia și pe Mircea Malița. Vă anunțăm de pe acum: stați cu ochii pe noi, pentru că anul viitor vor fi organizate evenimente dedicate împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Mircea Malița.
Încă o dată, mulțumiri pentru reluarea acestei serii care îi poate învăța pe români că pot sta în picioare indiferent de ceea ce li se spune, indiferent de epocile nemiloase și dificile prin care au trecut.
Vă mulțumesc.
