Spații Verzi Sănătoase

Spații Verzi Sănătoase Suntem un grup de inițiativă civică format în Bucureștii Noi.

Ne propunem să promovăm biodiversitatea urbană în București și să convingem administrațiile locale și comunitățile să adopte practici mai sănătoase de îngrijire a spațiilor verzi.

Parcul Herăstrău intră într-un amplu proces de reamenajare. Prietenii de la Fundația Comunitară București vă invită să c...
10/06/2026

Parcul Herăstrău intră într-un amplu proces de reamenajare. Prietenii de la Fundația Comunitară București vă invită să completați acest formular până pe 20 iunie. Răspunsurile vor ajunge la PMB, care, sperăm, va lua deciziile corecte.

Acest chestionar face parte dintr-un proiect comun inițiat de Fundația Comunitară București și Primăria Municipiului București, dedicat viitorului Parcului Herăstrău. Vrem să înțelegem ce înseamnă parcul pentru locuitorii Capitalei - ce fac acolo, ce le place, ce lipsește și ce și-a...

25/05/2026

Ce putem face cu frunzele și alte resturi vegetale, în loc să le strângem în saci de plastic?

Găsești linkul pentru Îndrumarul nostru de bune practici în comentarii! 👇


Proiectul „Bucureștii verzi și Noi” este finanțat de În ZONA TA, acțiune a Platforma de mediu pentru București, program strategic al Fundația Comunitară București și ING Bank.

Proiect realizat de GIC Spații Verzi Sănătoase și Asociația Aspire to Change, în parteneriat cu: GIC Parc Bazilescu, Inițiativa Civică Bucureștii Noii și Primăria Sectorului 1 prin Direcţia Protecţia Mediului Sector 1.

Săptămâna aceasta studenții din anul II de la Specializarea Peisagistică de la Facultatea De Horticultura Bucuresti au î...
22/05/2026

Săptămâna aceasta studenții din anul II de la Specializarea Peisagistică de la Facultatea De Horticultura Bucuresti au învățat despre importanța spațiilor verzi cu mentenanță redusă (low maintenance) în oraș.

Prin vizitele de practică la două proiecte comunitare: proiectul nostru din Bucureștii verzi și Noi și cel al colegilor de la Livada Comunitară Mărțișor, au învățat cm să efectueze lucrări de întreținere cu impact cât mai mic asupra biodiversității urbane: cosire mozaicată cu coasa manuală sau cea electrică, tocarea resturilor vegetale, plivirea manuală dintre răsadurile de legume, compostarea și mulcirea solului de la baza arborilor.

Totodată, au efectuat și invetarul arborilor de pe parcelele din Bucureștii Noi și au cartat cu ajutorul aplicației iNaturalist peste 100 specii de floră și faună, în numai 1 zi!

Mulțumim pentru vizita lor alături de îndrumătorii și colegii noștri, Vladimir Boc și Bogdan Mihalache!

Și la mulți ani de ziua biodiversității! 🌳🐞🐦‍⬛🌱🪱🌸🐸🐹🦗🦇🦔

Sâmbătă, 9 mai, aproximativ o sută de persoane au participat la dezbaterea despre viitorul parcului Herăstrău, de la Roa...
14/05/2026

Sâmbătă, 9 mai, aproximativ o sută de persoane au participat la dezbaterea despre viitorul parcului Herăstrău, de la Roaba de Cultura, organizată de Fundația Comunitară București, prin Platforma de mediu pentru București

Iată mai jos doar câteva dintre aspectele discutate:

🌳 În primul rând, în prezent încă nu există o documentare la zi privind situația speciilor dendrologice și a altor elemente ale compoziției vegetale, precum peluzele sau zonele cu flori, a cumulului de lucrări efectuate și necesare, dar și a rețelelor (apă/canalizare, electrice etc.), pentru a putea organiza în mod adecvat utilarea parcului (iluminat, cișmele, toalete etc.).

AsoP, Filiala Teritorială București - Ilfov are un parteneriat de 10 ani cu Primăria Municipiului Bucureşti, parteneriat în baza căruia în anii trecuți au fost dezvoltate reglementări necesare la nivel local. Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a aflat de existența acestui acord de colaborare în cadrul dezbaterii de sâmbătă. Până în luna august a acestui an, parteneriatul este încă în vigoare, așadar primarul poate încă apela, într-un cadru oficial, la specialiștii acestei organizații.

Printre comentariile făcute de către public:

🌳 în acest moment, administrarea parcului nu aparține în întregime administrației publice locale; de-a lungul anilor, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (administratorul Herăstrăului) a cedat porțiuni prin diferite contracte care sunt în afara legii; acestea sunt nule de drept, iar Primăria Municipiului București (proprietarul acestui parc istoric) trebuie să facă demersurile necesare pentru îndreptarea situației, astfel încât să poată prelua cu adevărat frâiele asupra parcului

🌳 complexul Expoflora din parc este abandonat, în degradare; per ansamblu, acest spațiu are un potențial imens, iar Primăria Municipiului București este în discuții cu Ordinul Arhitecților din România Filiala București și alți parteneri pentru reactivarea acestei zone expoziționale emblematice din Parcul Herăstrău.

🌳 foarte mulți arbori s-au uscat, iar parcul oferă foarte puține servicii ecologice, precum cele pentru îmbunătățirea microclimatului urban (umbră, umiditate, retenție de praf etc.)

🪑mobilierul din parc este prezent în foarte multe modele diferite (16 modele în cazul băncilor), unele proaspăt adăugate, însă cele mai multe nu sunt incluzive sau adaptate pentru diferite tipuri de utilizatori

🌊malurile lacului Herăstrău sunt o problemă reală: surparea lor face plimbarea pe alocuri periculoasă; de stabilizarea lor se va ocupa Primăria Municipiului București, prin intermediul ALPAB, în baza unei colaborări cu instituția Apele Române (care are în proprietate lacul și malurile acestuia); malurile vor fi lărgite cu 1 metru, iar implicit acest demers va determina reducerea luciului de apă; primarul a făcut apel la înțelegerea tuturor, argumentând faptul că stabilizarea nu poate fi făcută altfel

🌊 Un element decis ad-hoc a fost cel legat de decolmatarea fundului lacului. Acest proces necesită secarea lacului, iar primarul a întrebat publicul prezent dacă oamenii doresc începerea cât mai rapidă a lucrărilor (peste trei săptămâni) sau din toamnă. Cei prezenți în public au confirmat faptul că sunt de acord ca operațiunea să fie începută cât mai curând posibil.

🔇Ultimul subiect, și cel mai controversat, a fost cel al zgomotului din parc și al ilegalității în care se află terasele de pe marginea lacului. Unicul lucru clarificat aici a fost acela că proprietarii teraselor sunt oameni foarte „influenți”.

Moderatoarea dezbaterii, președinta Fundației Comunitare București, a apreciat transparența, în contrast cu explicațiile primarului anterior, care a declarat faptul că acolo se crease un „ecosistem de angajare” și că el nu putea fi eliminat.

Schimbările pe termen scurt vor fi decolmatarea fundului lacului și stabilizarea malurilor.
Pentru cele pe termen lung… poate că este nevoie de mai multe dezbateri precum cea realizată sâmbătă.

Sperăm că acestea vor fi anunțate din timp, pentru a permite cât mai multor bucureșteni să se implice în modelarea viitorului Parcului Herăstrău.

Săptămâna trecută am făcut prima intervenție de cosire de anul acesta pe spațiile verzi din fața ING-ului de la Bazilesc...
12/05/2026

Săptămâna trecută am făcut prima intervenție de cosire de anul acesta pe spațiile verzi din fața ING-ului de la Bazilescu, de pe bulevardul Bucureștii Noi. 🌱

Nu am făcut aceste intervenții până acum din mai multe motive (pentru asta, vedeți postările noastre anterioare).

În continuare considerăm că este important ca spațiile verzi să fie tratate cu atenție, pentru că fiecare spațiu verde are specificul său. Speciile spontane pot coexista cu cele plantate fără să le afecteze, dacă avem puțină grijă și alegem să cosim mozaicat. Ce înseamnă asta?

Am tăiat în principal capetele florale ale păpădiilor și altor specii care deja au fructificat și pot acum să se scuture, pentru reînsămânțare, dar și gramineele (iarba care se găsește și în culturile de gazon). Am mai intervenit perimetral și pe lângă anumite grupuri de arbuști plantați din noi. Am lăsat speciile care sunt încă în floare, sau care urmează să fie curând. 🌼

Am văzut cu bucurie că eforturile noastre au fost răsplătite: în zonele însorite care aveau solul uscat și nud au început să răsară din nou semințele de pajiște puse de noi anul trecut. Iar în zonele de umbra, unde nu creștea nimic acum răsar din plin specii de pajiște precum: trifoiul roșu și alb, sau lucerna. Vă place solul gol, sau cu verdeață? (Gazonul nu ar fi rezistat acolo).

În prezent, suntem în așteptarea extinderii acordului cu administrația locală pentru a putea continua acest proiect în Bucureștii Noi.

---
Proiectul „Bucureștii verzi și Noi” este finanțat de În ZONA TA, acțiune a Platforma de mediu pentru București program strategic al Fundația Comunitară București și ING Romania.

Proiect realizat de GIC Spații Verzi Sănătoase și Asociația Aspire to Change, în parteneriat cu: GIC Parc Bazilescu, Inițiativa Civică Bucureștii Noi și Primăria Sectorului 1 prin Direcţia de Utilităţi Publice, Salubrizare şi Protecţia Mediului Sector 1.

🌱Am fost ieri la festivalul anual Zilele Horticulturii Bucureștene  Ce ne-a surprins cel mai plăcut a fost campusul de l...
10/05/2026

🌱Am fost ieri la festivalul anual Zilele Horticulturii Bucureștene Ce ne-a surprins cel mai plăcut a fost campusul de la Universitatea De Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucuresti

🌱 În condițiile în care Primăria Sectorului 1 nu știe încă vocea căror oameni ar trebui ascultată, am observat cu plăcere exemplul din campusul Agronomiei (inclusiv superba Grădină Botanică), unde vedem tundere mozaicată (adică doar perimetrală, sau anumite porțiuni din flora spontană unde ciclul vegetativ al plantelor de primăvară a fost încheiat).

🌼Restul vegetației este încă lăsată liberă, pentru a își continua ciclul, oferind umezeală și protecție solului, micro și macro-organismelor, dar și hrană polenizatorilor.

🌱La polul opus avem tot în campus și zona de gazon sub arbori, spre bd. Mărăști care creează probleme pentru aceștia și consumă o grămadă de resurse pentru un verde temporar. Pentru că nu mereu există un concept unitar de amenajare și întreținere într-un singur spațiu.

Primăria ne spune că nu știe încă de ce oameni din comunitate ar trebui să asculte, (cei care vor gazon și spații tunse "periuță", sau cei care vor ecologic) iar apoi ne zice că ascultă de specialiști (dar doar de cei care pun gazon sub arbori). Se pare că în campus sunt și alte exemple... ce facem?

Răspuns: Nu acesta e modul de abordare al unei administrații profesioniste.
Specialiștii pot avea păreri și interese diferite, nesusținute neapărat științific, iar primăria ar trebui să aibă un regulament bine stabilit și oameni pregătiți pe teren care să îl aplice.
Noi zicem că nu ar trebui să facem “apel la autoritate” sau să zicem că adevărul este undeva la mijloc (două erori logice des întâlnite) atunci când argumentezi, ci am putea să avem spirit critic și să cercetăm puțin studiile de specialitate și exemplele de bună practică aplicate cu succes, ca să putem să ne creem un regulament local solid și niște caiete de sarcini care ar impune măsuri de amenajare și gestiune mai prietenoase cu mediul. Și să avem mai mult control în teren!

Am împărtășit pe pagina noastră deopotrivă astfel de studii și astfel de exemple, pentru a arăta că gazonul clasic nu este și nu a fost vreodată o soluție potrivită și poate fi înlocuit cu brio cu altfel de culturi și anume pajiști (mai înalte sau mai joase, de lumină sau de umbră etc.)

În continuare așteptăm, alături de celelalte grupuri civice din sectorul 1, o întâlnire prin care să stabilim aceste priorități, în special pentru că acum este perioada în care se vor face achizițiile publice pe următorii 4 ani pentru întreținerea spațiilor verzi din sector.

Exemplul de cosire parțială (mozaicată) pe care îl aplicăm și cu colegii de la Livada Comunitară Mărțișor ar putea fi ur...
06/05/2026

Exemplul de cosire parțială (mozaicată) pe care îl aplicăm și cu colegii de la Livada Comunitară Mărțișor ar putea fi urmat și de autoritățile publice în toate spațiile verzi, fie că vorbim de alveole stradale, sau de parcuri. Și avem exemple în articolul din postare din Anglia, unde se practică "No Mow May" (Fără tundere în mai). Ceva ce am aplicat și noi în aprilie, bineînțeles, ținând cont de decalajul sezonier dintre noi și Anglia.

🌱🌿🌱🌿 Pentru a informa oamenii cât mai corect, este nevoie să stabilim împreună niște norme de aplicare a legii, pentru ca aceste operațiuni să nu se mai desfășoare neconform pe teren, sau la cererea publicului neavizat, cm se întâmplă în prezent.

🌱🌿🌱🌿 Avem mai jos, în comentarii, doar câteva articole care ne arată de ce este de preferat tipul acesta de întreținere a peluzelor din perspectiva biodiversității și de ce este de preferat să lăsăm și plantele spontane native să prospere, pe lângă cele însămânțate de noi.

După primul pas, în care am făcut observațiile din teren cu iNaturalist, urmează pasul 2: identificarea sau verificarea ...
05/05/2026

După primul pas, în care am făcut observațiile din teren cu iNaturalist, urmează pasul 2: identificarea sau verificarea speciilor.

📅Pe 5 mai, la ora 18:30, te așteptăm la webinarul Contribuie la City Nature Challenge București 2026 chiar de acasă, prin care poți afla cm faci o identificare corectă, cu ajutorul echipei de la Asociaţia Culturalis



🌱Contribuie la cea mai amplă inițiativă de citizen science din București indiferent de unde te afli.



🌱Contribuie la cea mai amplă inițiativă de citizen science din București indiferent de unde te afli.
📅Pe 5 mai, la ora 18:30, te așteptăm la webinarul Contribuie la City Nature Challenge București 2026 chiar de acasă.

🟢Întâlnirea face parte din City Nature Challenge, o inițiativă globală de explorare și documentare a biodiversității urbane.

🟢Vom începe cu o scurtă introducere în procesul de identificare, după care vei lucra direct pe observații, în timp real. Participarea este deschisă tuturor, indiferent de nivelul de experiență.

🟢Pe parcurs, vom discuta despre specii interesante și observații inedite sau amuzante ale participanților, într-un format interactiv, cu spațiu pentru întrebări și discuții.

🟢Vezi detalii și rezervă-ți locul gratuit aici: https://www.eventbrite.pt/e/contribuie-la-city-nature-challenge-bucuresti-2026-chiar-de-acasa-tickets-1986078727939

Foto: , , , ,

***
City Nature Challenge este organizat la nivel global de California Academy of Sciences și Natural History Museum of Los Angeles County și găzduit de iNaturalist.org. Ediția I București 2026 este organizată local prin proiectul ROOTS – Grădini Urbane, finanțat prin Platforma de mediu pentru București, un program inițiat de Fundația Comunitară București și ING Romania

Spațiul nostru arată cam așa după ce l-am vizitat duminica trecută, în contrast cu pustiul care exista înainte să îl pre...
02/05/2026

Spațiul nostru arată cam așa după ce l-am vizitat duminica trecută, în contrast cu pustiul care exista înainte să îl preluăm prin proiectul nostru desfășurat împreună cu Fundația Comunitară București Vă invităm să vă uitați la toate pozele, nu doar cele cu spațiul de acum, dar și ultimele poze în care puteți vedea cm arăta el înainte și să ne ziceți ce variantă preferați. 🌱

🌱🐞🌳🐦‍⬛Nu avem gazon, dar avem covor vegetal din plante spontane și pajiște însămânțată. Nu avem tuia, dar avem arbuști floriferi care oferă hrană polenizatorilor și adăpost pentru fauna. Am găsit astfel, peste 15 specii de plante, dar și insecte și păsări care sunt în interdependență cu ele.

☘️🌿Diversitatea aceasta reiese doar la o scurtă explorare de o oră jumătate cu oamenii din comunitate, care au folosit aplicația iNaturalist, dar noi am documentat aici peste 50 specii spontane, din care am făcut până acum 13 postări cu beneficiile acestor plante.

🌱🌱Gazonul, din păcate, nu aduce aceste beneficii, ba mai mult, aduce deservicii: consumă multă apă, se tunde frecvent, folosindu-se motocoase pe bază de combustibili fosili, se fertilizează, poluând solul și ne consumă în general mulți bani din buget. Toate astea pentru a avea un covor periuță care nu produce flori și are doar 3 specii de graminee în componență: raigras, firuță și păiuș. Practic o cultură de cereale care doar arată verde (dacă o întreținem intensiv).

☘️🌿 Dar plantele spontane nu sunt singurele de aici, am plantat împreună cu comunitatea: păducel, măceș, mahonie, specii spontane care se prind ușor și pe care le-am adus din alte părți ale orașului. Am pus și plante decorative de la ghiveci: salbă moale, cununiță, liliac de vară, hortensii etc. Unele au supraviețuit, altele au mai căzut victime motocoaselor celor care administrau zona înainte și nu vedeau panourile care anunțau că am preluat noi acel spațiu. Și în general ne-am opus motocoaselor care au ras atâtea specii și greblelor care strângeau orice frunză și care au lăsat un sol sterp în urmă înainte să preluăm noi acest spațiu. Unii încă ne critică, li se pare că nu e normal să arate așa un spațiu verde.

🐦‍⬛🐞Pentru ei avem un singur răspuns: îi așteptăm la atelierele pe care le vom organiza din nou, pentru a afla împreună de ce biodiversitatea în oraș nu e diferită de cea din pădure și e esențială pentru orice ecosistem, indiferent unde s-ar afla el. Mai cu seamă într-un oraș plin de noxe, în care trăim 90% din timp… și care ne scurtează viața în medie cu 4 ani.

Mulțumim tuturor celor care ne susțin, fără voi nu era posibil!

--
Proiectul „Bucureștii verzi și Noi” este finanțat de În ZONA TA, acțiune a Platforma de mediu pentru București program strategic al Fundația Comunitară București și ING Romania .
Proiect realizat de GIC Spații Verzi Sănătoase și Asociația Aspire to Change, în parteneriat cu: GIC Parc Bazilescu, Inițiativa Civică Bucureștii Noi și Primăria Sectorului 1 prin Direcţia de Utilităţi Publice, Salubrizare şi Protecţia Mediului Sector 1

Address

Bucharest

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Spații Verzi Sănătoase posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share