Muzeul Școlii de Arhitectură

Muzeul Școlii de Arhitectură Centrul Expozițional Documentar. Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”

Fotografii vechi, desene, mulaje de ipsos, documente de arhivă, frânturi de text, amintiri ale unor foşti "elevi" adunate şi puse împreună, încearcă să redea o istorie fragmentară a şcolii de arhitectură de la noi, din 1892 până spre anii '90. Această istorie ni s-a părut a fi cu atât mai bogată cu cât poate fi presărată cu lucruri care au fost, sau ar fi putut fi, parte a vieţii unui student arhi

tect. Instrumente de desen, un teu sau un florar de lemn, un aparat foto sau un radio vechi, fotografii din ateliere sau de la orele de desen, ş.a.m.d., (re)devin preţioase pentru că pot întregi o poveste din muzeu. Despre toate acestea, dar mai ales despre felul în care s-a învățat și predat arhitectura de-a lungul anilor încearcă să povestească Muzeul (re)amenajat în 2014 în fosta sală de modelaj, în demisolul Corpului Vechi al Școlii de Arhitectură.

Astăzi ne-am bucurat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București - Muzeul Școlii de Arhitectură de v...
10/06/2026

Astăzi ne-am bucurat la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București - Muzeul Școlii de Arhitectură de vizita elevilor de la Colegiul Național de Muzică „George Enescu”,
Scoala Gimnaziala Hermann Oberth și
Liceul Greco-Catolic Timotei Cipariu ce și-au prezentat machetele realizate anul acesta în cadrul programului de-a arhitectura.

Le mulțumim și îi mai așteptăm!

Și astăzi am avut invitați de soi în cadrul proiectului de-a arhitectura, elevii de la Școala Gimnazială 150 și 179 din ...
09/06/2026

Și astăzi am avut invitați de soi în cadrul proiectului de-a arhitectura, elevii de la Școala Gimnazială 150 și 179 din București ne-au provocat și ne-au pus cele mai interesante întrebări în timpul ghidajului din Muzeul Școlii de Arhitectură din Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București.

Privim cu optimism viitorul patrimoniului construit când vedem cu câtă conștiinciozitate și grijă vorbesc acești copii despre importanța restaurării și a arhitecturii sustenabile, felicitări profesorilor și arhitecților coordonatori!

Au început festivitățile de-a arhitectura la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București și astăzi ne-a...
08/06/2026

Au început festivitățile de-a arhitectura la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București și astăzi ne-am bucurat de două ghidaje in Muzeul Școlii de Arhitectură cu cei mici: Școala Gimnazială nr. 1 Ciolpani și Școala Gimnazială Grigore Moisil Ploiești.

Îi mai așteptăm pe la noi!

Casele copiilor, partea a 2-a: Societatea MaternaÎn decembrie 1897 începe să funcționeze creșa de copii „Leagănul“, înfi...
05/06/2026

Casele copiilor, partea a 2-a: Societatea Materna
În decembrie 1897 începe să funcționeze creșa de copii „Leagănul“, înființată la București de societatea „Materna", prin strădaniile doctoriței Maria Cuțarida (prima femeie doctor în medicină din țară). Prima sa diviziune, Leagănul Elisabeta, se afla în chirie în casa d-nei Zoe Păucescu, strada Teilor nr. 11, lângă piața C.A Rosetti, într-un spațiu de 2000 mp. Diferența între acest leagăn și leagănul Sf. Ecaterina era că în acest leagăn copii erau crescuți până la vârsta de 7 ani (în loc de trei), după care erau trimiși fie la Azilul Elena Doamna (fetele), fie la școli de meserii (băieții).
În 11 iunie 1907 are loc punerea pietrei fundamentale a pavilionului societății „Materna“ (leagănul de copii) pe un teren situat în apropiere de Facultatea de medicină. În pavilion s-au instalat locuinţele personalului, bucătăria, spălătoria şi lazaretul. În pavilion erau primiți, în mod provizoriu, până la 30-40 copii în îngrijire. Lucrările pavilionului au fost dirijate de d. arhitect Mandrea și Schimdingen. (Universul, 11 iunie 1907) Leagănul avea o grădină generoasă unde se organizau evenimente.
În colaborare cu societatea „Materna“ societatea Principele Mircea a creat în 1922 o școală de îngrijitoare pentru mamele și copii la sate, pe terenul societătei „Materna“, un leagăn și un spital de maternitate pentru ajutorarea mamelor nevoiașe. Dacă nu greșim aceasta este a doua clădire care apre în fotografia din 1927.
În 1940 Primăria Capitalei a donat societății „Materna“ din București, un teren în suprafață de 2.033 mp, situat în parcelarea Călărași (pentru Așezământul Pr. Elena).
În 1945 societatea Materna se afla la str. Vergului Nr. 19. Această societatea organizeză în 1946 un bazar în clădirea Banloc de pe Calea Victoriei.
Leagănul din Cotroceni al Societății a fost probabil demolat în anii 50 după naționalizarea acesteia (1947). În locul leagănului a fost construit un ansamblu de blocuri de mică înălțime care ocupă și fosta grădină a leagănului.
Sursă foto:
Planul Bucureștiului, 1911
Octavian Carabela, Colecție UAUIM, fotografie aeriană din 1927

Casele copiilor, partea 1: Copii de cutie. De Ziua Copilului, începem un scurt istoric al orfelinatelor. Îngrijirea copi...
01/06/2026

Casele copiilor, partea 1: Copii de cutie.
De Ziua Copilului, începem un scurt istoric al orfelinatelor. Îngrijirea copiilor orfani / abandonați a fost motivată și de niște drame personale: pierderea soției pentru Carol Davila, pierderea ultimului născut de către Regina Maria, pierderea de către Irina Cantacuzino a fiicei sale, răpită de tatăl acesteia, etc. Și motivul pentru care aceste inițiative aveau un caracter personal era că instituțiile nu aveau destulă putere/ bani pentru a le susține.
Copii abandonați sau orfani erau numiți "de cutie" pentru că erau întreținuți din cutia milei.
Am tot vorbit despre Dealul Filaret. Să vorbim și despre o inițiativă a celui care a dat numele dealului / fântânii. Mitropolitul Filaret al II-lea a lăsat prin testament o avere pentru întreținerea acestor copii. Banii sunt înstrăinați de moștenitori iar testamentul dispare din Arhivele Statului. Hanul Filaret, parte a donației făcute de Mitropolit, fusese cumpărat de stat pentru construcția Teatrului Național.
Carol Davila izbutește cu greu să recupereze câteva fonduri din moștenirea lui Filaret. Doctorul își pierduse prima soție la naștere și a început să se ocupe de copii orfani. Cea de-a doua soție îi aduce ca zestre un loc pe dealul Cotrocenilor unde cei doi soți, ajutați de o donație a Elenei Cuza și de un decret al soțului acesteia, fondează Azilul Elena Doamna, proiectat de Carol Benesch în 1862. Acest azil şi întregul serviciu al copiilor găsiţi trece sub administraţia Eforiei Spitalelor Civile în 1865, care a completat clădirea Azilului.
Soția lui Carol I, Regina Elisabeta a fost cea care a deschis o listă de donații pentru zidirea unei capele (1870, arh. Carol Benesch) și a unui Ateneu feminin (școală secundară, şcoală normală, şcoală profesională). În anul 1873 Carol I a mai dăruit Azilului un loc de lângă Palatul Cotroceni, numit Fântâna Brâncovenului. În anul 1867, Eforia spitalelor a înfiinţat Orfelinatul St. Pantelimon. În anul 1881, acest Orfelinat a fost mutat la Focşani.
În 1864 în Principatele unite existau doar două orfelinate: unul la Iași și unul în București. Orfelinatul din Iași a fost primul, fiind creat de domnitorul Grigorie Ghica în 1852. Extinderea Institutului Gregorian are loc în 1913. Aceasta cuprindea: maternitate, școală de moașe dar și orfelinat. Proiectul inițial a aparținut arh. Smărăndescu și Doneaud dar a fost modificat din cauza costurilor prea mari.
Azilul Elena Doamna a străbătut două războaie mondiale. În perioada comunistă inventarul azilului este împrăștiat la diferite muzee iar biserica azilului este vandalizată. În prezent clădirile, în curs de renovare, aparțin Universității București.
Bibliografie: Dr. Iacob Felix. Istoria igienei în România. Analele Academiei Române, 1901-1902
Sursă foto:
Istoria Bucurestilor de Nicolae Iorga

Dovada că un pavilion expozițional, chiar dacă cu caracter temporar, tot lasă urme se găsește în imaginea de mai jos.Să ...
29/05/2026

Dovada că un pavilion expozițional, chiar dacă cu caracter temporar, tot lasă urme se găsește în imaginea de mai jos.
Să înțelegem ceea ce nu mai este nu e doar omenesc ci și terapeutic.
"Sarcina prezentului este să corecteze felul în care înțelegem trecutul. Și e o sarcină cu atât mai presantă cu cât trecutul nu poate fi corectat." (Julian Barnes. Margaret Finch)

În fotografie este un colaj în care apare Expoziția cooperatorilor din Cișmigiu (Ion Socolescu, 1894), un pavilion de muzică (1927) și Rondul roman (Friedrich Rebhuhn) devenit din 1943 Rotonda scriitorilor. Acest rond / rotondă a recuperat coloane și pietre de la ruina unei construcții anterioare. Probabil de aici numele de Rond roman.

Demolările din Parcurile Carol I și al II-leaLa 120 de ani de la Expoziția din 1906 multe dintre pavilioanele sale au di...
27/05/2026

Demolările din Parcurile Carol I și al II-lea
La 120 de ani de la Expoziția din 1906 multe dintre pavilioanele sale au dispărut și au fost acoperite de uitare. Asta este soarta tuturor construcțiilor. După cm soarta pavilioanelor expoziționale este să fie demolate. Nu pentru că nu sunt rezistente (precum se spune despre cele din Parcul Carol) ci pentru că au un termen scurt de valabilitate. Dacă Bufetul de la Șosea ar fi fost construit la Paris în 1889 sigur ar fi fost demolat, chiar dacă era același proiect ca cel din București.
Doar că unele pavilioane au fost păstrate. Astfel s-a întâmplat cu pavilioanele din Parcul Carol I dar și cu cele din parcul Carol al II-lea (redenumit I. V. Stalin, apoi Herăstrău). Despre acestea din urmă știm clar că au fost demolate în 1953 deși erau în bună stare. Acest lucru este documentat în monografia lui Radu Patrulius despre Horia Creangă. Despre pavilioanele din Parcul Carol I nu știm nimic sigur. Este loc pentru presupuneri. Singurul pavilion despre care știm este Geamia: demolată în 1959 și reconstruită în afara parcului la un an și la un km distanță.
Despre Pavilionul Artelor / Muzeul Militar știm că a fost demolat în mai 1943 după ce fusese refăcut în urma incendiului din iunie 1938. Este adevărat că fusese afectat de cutremurul din 1940. Demolarea nu s-a datorat însă problemelor clădirii ci dorinței de a o înlocui cu Cimitirul Eroilor Neamului, despre care am vorbit într-o postare anterioară (pe 18 aprilie).
Incendiul din anii 60 care a afectat Pavilionul Elisabeta încurajând demolarea sa (conform amintirilor d-nei arh. Tomnița Florescu) a fost o fericită coincidență. Toată topografia Parcului Carol a fost schimbată pentru punerea în valoare a Mausoleului eroilor pentru socialism. Clădirile vechilor pavilioane pur și simplu nu puteau rămâne dacă interferau cu perspectiva către Mausoleu.
În imagine un pavilion pentru Târgul de mostre din 1921, expoziție coordonată de Arghir Culina în Parcul Carol (sursa: MNIR) și poarta din 1935 pentru același parc (Octav Doicescu era coordonator, sursa: https://ouatib.blogspot.com/). Dedesupt un pavilion din Luna Bucureștilor (Horia Creangă, Parcul Carol al II-lea, arhiva W***y Pragher).
Cele 4 obeliscuri-stâlpi de iluminat de la intrarea în parc au înlocuit poarta de acces proiectată de Octav Doicescu nu pentru că poarta turnată din beton nu a rezistat ci pentru estetica parcului a fost schimbată cu totul.

PUBLICAŢIE DE DĂRÂMARE (Universul, 21 mai 1943): "Pentru înfiinţarea Cimitirului Eroilor Neamului, în Parcul Carol I, s’a hotărât dărâmarea construcţiilor actualului Muzeu Militar (un pavilion central şi două pavilioane administrative şi demontarea luminatoarelor de fier). Operaţiunile vor fi efectuate conform caetelor de sarcini special- întocmite.
Firmele calificate cari doresc a efectua lucrările vor depune oferte scrise până Sâmbătă 22 Mai 1943 ora 12, în plicuri închise la Direcţia Generală a Casei Oştirii (Cabinet) Str. Cobălcescu No. 28, în fiecare zi între orele 11-13, cu menţiunea pe plic: „Ofertă pentru dărâmarea Muzeului Militar din Parcul Carol I”. Caetul de sarcini şi orice relaţii se pot lua direct dela şantierul Cimitirului Eroilor din clădirea Muzeului Militar Parcul Carol I. În ofertă se va specifica şi termenul în care ofertantul poate executa lucrările."

Din nou despre Expoziția din 1906Cu ocazia Nopții Muzeelor am avut o controversă amicală cu un vizitator cu privire la p...
26/05/2026

Din nou despre Expoziția din 1906
Cu ocazia Nopții Muzeelor am avut o controversă amicală cu un vizitator cu privire la pavilioanele expoziției din 1906: erau ele temporare sau definitive? Știm că patru din cele peste 100 de pavilioane erau menite să rămână, fiind construite din cărămidă și piatră: Palatul artelor, Cula, Castelul apelor / Turnul lui Țepeș, Restaurantul cls. I / Ospătăria Regală. A fost păstrată și Geamia care a fost folosită până la data demolării ei. Au fost păstrate și Arenele Romane și Biserica Cuțitul de Argint care sunt folosite până în zilele noastre.
În 1906 a fost un consum mare de cărămizi în cadrul Expoziției. Presupunem că au fost realizate din cărămidă majoritatea pavilioanelor din expoziție, dar ele erau totuși gândite ca fiind temporare, fiind înlocuite de alte pavilioane cu ocaziile expozițiilor din 1921 și 1935. Cel mai aproape de ideea de butaforie au fost pavilioanele din lemn realizate pentru Expoziția de mostre din 1921. Dar o clădire din lemn nu este totuși o butaforie (vezi restaurantul Pescăruș, monument istoric). E doar mai ușor de demolat.
Din cele patru clădiri permanente amintite mai sus, una a fost demolată în 1943 - Palatul Artelor - pentru că un mausoleu arăta foarte bine în acel loc, în capăt de perspectivă. Turnul lui Țepeș a fost păstrat. Mai rămân două clădiri solid construite din piatră și cărămidă. Despre Pavilionul Regal știm că s-a păstrat până în anii 60 și că a fost demolat pentru că nu se potrivea cu noua destinație a parcului: cadru pentru Mausoleul eroilor pentru socialism. La fel a fost demolată și Geamia. Nu știm însă nimic despre Culă și Restaurant. Și acestea erau clădiri permanente. Foarte probabil au fost și ele păstrate și demolate.
Revista Architectural Review din 1908 a ales să prezinte doar două dintre pavilioane: Cula și Pavilionul Regal.

Și după vizita celor mari, a venit rândul liceeniilor de la ICHB - Liceul International de Informatica Bucuresti să afle...
25/05/2026

Și după vizita celor mari, a venit rândul liceeniilor de la ICHB - Liceul International de Informatica Bucuresti să afle lucruri noi și interesante despre Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București în Muzeul Școlii de Arhitectură.
Le mulțumim și îi mai așteptăm pe la noi!

Bucuroși de oaspeți la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București, reprezentanții promoției 1996 ne-au...
25/05/2026

Bucuroși de oaspeți la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București, reprezentanții promoției 1996 ne-au vizitat astăzi la Muzeul Școlii de Arhitectură, le mulțumim pentru vizită și îi mai așteptăm!

Address

Strada Academiei, Nr. 18-20, Sector 1
Bucharest
010014

Opening Hours

Monday 10:00 - 15:30
Tuesday 10:00 - 15:30
Wednesday 10:00 - 15:30
Thursday 10:00 - 15:30
Friday 10:00 - 13:30

Telephone

+40213077181

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Muzeul Școlii de Arhitectură posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Muzeul Școlii de Arhitectură:

Shortcuts

Share

Category