Expert Contabil - Constanța Dobrescu

06/08/2026

❗️❗️NEWS- TVA de 9% la locuințe: termenul a fost prelungit până la 30 septembrie 2026. Ce prevede, în concret, Legea nr. 161/2026 privind unele măsuri fiscal-bugetare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 4 august 2026?

Este finalul unui demers legislativ intens și necesar, determinat de imposibilitatea obiectivă a multor cumpărători de a finaliza tranzacțiile până la 31 iulie 2026, inclusiv din cauza duratei etapelor cadastrale și a perturbărilor produse în funcționarea sistemelor ANCPI. Vestea bună este că 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧𝐮𝐥 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐳𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮 𝐚𝐥 𝐜𝐨𝐭𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐓𝐕𝐀 𝐝𝐞 𝟗% 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐢𝐭 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐥𝐚 𝟑𝟎 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯.

𝐏𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐥𝐢𝐯𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝟕 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭–𝟑𝟎 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔 𝐢𝐧𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯, 𝐟𝐮𝐫𝐧𝐢𝐳𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐜𝐨𝐭𝐚 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐓𝐕𝐀 𝐝𝐞 𝟗%, 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐢̂𝐧𝐝𝐞𝐩𝐥𝐢𝐧𝐢𝐭𝐞 𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐚̆𝐳𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐞.

Condițiile de eligibilitate

❇️ Cumpărătorul este persoană fizică, acționând individual sau în comun cu una ori mai multe persoane fizice.

❇️ Suprafața utilă a locuinței nu depășește 120 mp, exclusiv anexele gospodărești.

❇️ Valoarea locuinței, inclusiv a terenului pe care este construită, nu depășește 600.000 lei, exclusiv TVA.

❇️ Locuința poate fi locuită ca atare în momentul livrării.

❇️ Cumpărătorul nu a mai achiziționat o altă locuință cu cotă redusă de TVA începând cu 1 ianuarie 2023.

❇️ Până la 1 august 2025 a fost încheiat un act juridic între vii — antecontract, promisiune bilaterală sau alt act juridic — având ca obiect plata în avans pentru achiziționarea locuinței.

❇️ Pentru actele juridice încheiate în perioada 3–31 iulie 2025 inclusiv, cumpărătorul trebuie să facă dovada achitării integrale, până la 31 iulie 2025 inclusiv, a unui avans de minimum 20% din valoarea locuinței, exclusiv TVA.

Notarul public verifică îndeplinirea condiției privind achiziționarea unei singure locuințe cu cotă redusă, prin consultarea Registrului achizițiilor de locuințe cu cota redusă de TVA, înscrie tranzacția în registru și menționează în act cota de TVA aplicată. Furnizorul este cel care facturează și colectează TVA.

Legea nu permite aplicarea cotei de 9% pentru promisiuni sau antecontracte încheiate acum. Facilitatea nu este redeschisă pentru tranzacții noi Beneficiarii rămân exclusiv persoanele din cohorta deja închisă, care aveau actele juridice și avansurile îndeplinite în condițiile stabilite anterior.

𝐅𝐞𝐫𝐞𝐚𝐬𝐭𝐫𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐝𝐢𝐚𝐫𝐚̆: 𝐥𝐢𝐯𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝟏 𝐬̦𝐢 𝟔 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟔

Pentru livrările realizate în perioada 1–6 august 2026, vechiul termen expirase, iar Legea nr. 161/2026 nu intrase încă în vigoare.

În lipsa, la momentul respectiv, a unui temei legal pentru continuarea regimului tranzitoriu, s-a aplicat cota standard de TVA de 21%.

Pentru aceste situații, legea nu modifică retroactiv factura prin aplicarea directă a cotei de 9%, ci instituie un mecanism special:

𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑎 𝑓𝑖𝑧𝑖𝑐𝑎̆ 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑠𝑜𝑙𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑏𝑢𝑔𝑒𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑡 𝑟𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑖𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑖𝑓𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡̦𝑒𝑖 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑇𝑉𝐴 𝑎𝑐ℎ𝑖𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 𝑑𝑒 21% 𝑠̦𝑖 𝑇𝑉𝐴 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑟𝑒𝑑𝑢𝑠𝑎̆ 𝑑𝑒 9%.

Restituirea poate fi solicitată numai dacă sunt îndeplinite condițiile de eligibilitate prevăzute de lege.

O singură locuință poate beneficia de restituire. Dacă o persoană a achiziționat mai multe locuințe eligibile cu TVA de 21% în perioada 1–6 august 2026, diferența se restituie numai pentru o singură locuință: locuința al cărei fapt generator de TVA a intervenit primul.

Această regulă anti-cumul trebuie verificată cu atenție în situațiile în care aceeași persoană a finalizat mai multe tranzacții în intervalul respectiv.

Începând cu 1 octombrie 2026 poate fi solicitată . 𝐏𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭𝐚̆ 𝐮𝐫𝐦𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐚𝐩𝐫𝐨𝐛𝐚𝐭𝐚̆ 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐥 𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐍𝐀𝐅, 𝐢̂𝐧 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧 𝐝𝐞 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢̂𝐧 𝐯𝐢𝐠𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐢, 𝐬̦𝐢 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐌𝐨𝐧𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐎𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥. Până la apariția ordinului nu cunoaștem oficial: formularul cererii; organul fiscal competent; modalitatea de depunere; lista documentelor justificative; verificările care vor fi efectuate; regulile aplicabile facturilor de avans și facturii finale; modalitatea efectivă de plată a sumelor aprobate.

❇️Exemplu practic de calcul
Pentru o locuință cu baza de impozitare de 600.000 lei, exclusiv TVA:

TVA de 9%: 54.000 lei;
preț total cu TVA de 9%: 654.000 lei;
TVA de 21%: 126.000 lei;
preț total cu TVA de 21%: 726.000 lei;
diferența dintre cele două cote: 72.000 lei.

❇️Scenariul A — livrare între 7 august și 30 septembrie 2026
Dacă toate condițiile legale sunt îndeplinite, furnizorul facturează livrarea cu TVA de 9%, iar actul de transfer este autentificat în perioada prevăzută de lege.

❇️Scenariul B — livrare între 1 și 6 august 2026
Cumpărătorul a suportat TVA de 21% și poate solicita, începând cu 1 octombrie 2026, restituirea diferenței de 72.000 lei, în condițiile procedurii care va fi aprobată de ANAF.

Important: exemplul pornește de la o bază de impozitare de 600.000 lei, exclusiv TVA. Pentru contractele în care prețul este exprimat cu TVA inclus, diferența nu se determină automat prin aplicarea procentului de 12% asupra prețului brut; baza de impozitare trebuie stabilită corect.

𝐑𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐛𝐢𝐥 𝐜𝐥𝐚̆𝐝𝐢𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐚𝐜𝐡𝐢𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐞 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐞
Legea NU reglementează exclusiv achizițiile persoanelor fizice.

Cota de TVA de 9% se aplică și livrărilor eligibile de clădiri, inclusiv terenului pe care acestea sunt construite, către autoritățile administrației publice locale, în vederea atribuirii cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate ori închirierea unei locuințe în condițiile pieței.

Pentru achizițiile realizate cu TVA standard în perioada 1–6 august 2026, autoritățile locale pot solicita restituirea diferenței față de cota de 9%, dacă actele juridice având ca obiect plata în avans au fost încheiate până la 1 august 2025.

𝐂𝐡𝐞𝐜𝐤𝐥𝐢𝐬𝐭 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜: 𝐜𝐞 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐞 𝐩𝐚̆𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞?
Până la publicarea ordinului ANAF nu putem afirma care documente vor fi obligatorii. Recomand însă pregătirea și păstrarea unui dosar care să cuprindă cel puțin:
❇️antecontractul, promisiunea bilaterală sau actul juridic inițial, din care să rezulte încheierea până la 1 august 2025;
❇️dovezile plății avansului: extrase bancare, ordine de plată, chitanțe sau alte documente justificative;
❇️dovada achitării avansului de minimum 20% până la 31 iulie 2025, pentru actele încheiate în perioada 3–31 iulie 2025;
❇️documentele cadastrale și tehnice din care rezultă suprafața utilă;
❇️facturile de avans și factura finală;
❇️contractul de vânzare-cumpărare autentificat;
❇️dovezile achitării prețului și a TVA, inclusiv documentele emise de banca finanțatoare;
❇️orice confirmări notariale relevante privind verificarea condiției de unicitate, dacă vor fi solicitate prin procedura ANAF.

Pentru tranzacțiile realizate între 1 și 6 august 2026, recomand păstrarea integrală a documentației. Lista oficială va putea fi confirmată numai după publicarea ordinului ANAF.

𝐎𝐩𝐢𝐧𝐢𝐚 𝐦𝐞𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥:
Legea nr. 161/2026 reprezintă o măsură necesară.
Contribuabilii care au încheiat actele juridice și au plătit avansurile la timp nu trebuiau să suporte pierderea cotei tranzitorii din cauza unor întârzieri administrative sau tehnice pe care nu le puteau controla.

Este important și faptul că soluția adoptată NU redeschide facilitatea pentru tranzacții noi. Categoria beneficiarilor rămâne închisă, ceea ce înseamnă că intervenția legislativă nu schimbă filosofia reformei fiscale, ci oferă timpul necesar pentru finalizarea unor angajamente asumate anterior.

𝐏𝐫𝐨𝐯𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐚̆: 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥 𝟏–𝟔 𝐚𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭 𝟐𝟎𝟐𝟔
Pentru tranzacțiile finalizate în această perioadă, legiuitorul a ales un mecanism distinct de de la bugetul de stat, în locul unei regularizări directe între furnizor și cumpărător.

Această soluție evită aplicarea retroactivă a cotei reduse, dar transferă cumpărătorului obligația de a parcurge o procedură separată în relația cu ANAF.

Pentru un cumpărător finanțat prin ipotecar, suportarea temporară a unei diferențe care poate ajunge la 72.000 lei nu este doar o problemă administrativă.

TVA suplimentară: nu crește valoarea de piață a imobilului; poate să nu fie inclusă în creditul deja aprobat; poate depăși resursele proprii disponibile; poate conduce la amânarea sau chiar la imposibilitatea finalizării tranzacției.

reală a Legii nr. 161/2026 va depinde, în această privință, de calitatea viitorului ANAF.

𝐂𝐞 𝐚𝐫 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐚𝐝𝐚̆ 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚 𝐀𝐍𝐀𝐅?
Pentru ca dreptul la restituire să fie efectiv și ușor de exercitat, procedura ar trebui să fie
❇️ integral digitalizată, cu depunerea cererii și a documentelor prin Spațiul Privat Virtual sau printr-o aplicație electronică dedicată;
❇️clară și proporțională, fără solicitarea repetată a unor informații aflate deja în RO e-Factura, în evidențele fiscale sau în registrele notariale;
❇️operativă, cu respectarea unui termen previzibil de soluționare și fără verificări redundante pentru cazurile în care eligibilitatea poate fi confirmată direct din documentele și bazele de date existente;
❇️unitară în privința calculului, inclusiv pentru prețurile exprimate cu TVA inclus, facturile de avans, facturile finale și plățile realizate prin credit;
❇️sigură fiscal, astfel încât aceeași diferență de TVA să nu poată fi recuperată atât de cumpărător, cât și de furnizor.

Un drept conferit prin lege trebuie să fie practic și rapid accesibil, nu doar recunoscut formal.

𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐞: 𝐋𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐧𝐫. 𝟏𝟔𝟏/𝟐𝟎𝟐𝟔 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐞 𝐝𝐨𝐮𝐚̆ 𝐦𝐞𝐜𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦𝐞:
➡️ aplicarea directă a cotei de TVA de 9% pentru livrările eligibile realizate în perioada 7 august–30 septembrie 2026 inclusiv;
➡️ restituirea diferenței dintre TVA de 21% și TVA de 9% pentru livrările eligibile realizate în perioada 1–6 august 2026, cererile putând fi depuse începând cu 1 octombrie 2026.

Pentru persoanele care au achiziționat mai multe locuințe eligibile în intervalul 1–6 august, restituirea se acordă numai pentru locuința al cărei fapt generator de TVA a intervenit .

Legea reglementează, de asemenea, aplicarea cotei reduse și mecanismul de restituire pentru anumite clădiri achiziționate de autoritățile administrației publice locale în scopul atribuirii cu .

𝐿𝑒𝑔𝑒𝑎 𝑛𝑟. 161/2026 𝑛𝑢 𝑠𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑜 𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑖̂𝑛 𝑣𝑖𝑔𝑜𝑎𝑟𝑒. 𝑃𝑟𝑖𝑛 𝑢𝑟𝑚𝑎𝑟𝑒, 𝑠𝑒 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎̆ 𝑟𝑒𝑔𝑢𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑣𝑎̆𝑧𝑢𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡. 78 𝑑𝑖𝑛 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑖𝑡𝑢𝑡̦𝑖𝑒 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡. 12 𝑑𝑖𝑛 𝐿𝑒𝑔𝑒𝑎 𝑛𝑟. 24/2000. 𝑇𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑒𝑎𝑧𝑎̆ 𝑝𝑒 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑒𝑛𝑑𝑎𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑒, 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑎̂𝑛𝑑 𝑐𝑢 𝑑𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎̆𝑟𝑖𝑖, 𝑠̦𝑖 𝑒𝑥𝑝𝑖𝑟𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑜𝑟𝑎 24:00 𝑎 𝑐𝑒𝑙𝑒𝑖 𝑑𝑒-𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑖𝑎 𝑧𝑖𝑙𝑒. 𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑜 𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑎 4 𝑎𝑢𝑔𝑢𝑠𝑡 2026, 𝑐𝑒𝑙𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑖 𝑧𝑖𝑙𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 4, 5 𝑠̦𝑖 6 𝑎𝑢𝑔𝑢𝑠𝑡, 𝑎𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑖̂𝑛𝑐𝑎̂𝑡 𝑎𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑣𝑖𝑔𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 7 𝑎𝑢𝑔𝑢𝑠𝑡 2026.

Voi urmări publicarea ordinului președintelui ANAF și voi reveni cu analiza formularului, a documentelor justificative, a organului fiscal competent și a pașilor concreți pentru recuperarea diferenței de TVA.

𝑆𝑢𝑟𝑠𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑛𝑐𝑖𝑝𝑎𝑙𝑎̆: 𝐿𝑒𝑔𝑒𝑎 𝑛𝑟. 161/2026 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑛𝑑 𝑢𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑎̆𝑠𝑢𝑟𝑖 𝑓𝑖𝑠𝑐𝑎𝑙-𝑏𝑢𝑔𝑒𝑡𝑎𝑟𝑒, 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑀𝑜𝑛𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑂𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑒𝑖, 𝑃𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝐼, 𝑛𝑟. 642 𝑑𝑖𝑛 4 august
Preluat -OanaLuca!

21/07/2026

✍️Decizia ÎCCJ nr. 6/2026:
DREPTUL DE REPORTARE A SOLDULUI NEGATIV DE TVA ESTE IMPRESCRIPTIBIL.
O hotărâre cu impact major pentru contribuabili

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie de referință în materia TVA, prin care clarifică unul dintre cele mai disputate aspecte din practica fiscală: dreptul de reportare a soldului negativ de TVA nu este supus termenului general de prescripție de 5 ani.
Prin Decizia nr. 6/2026, pronunțată în recurs în interesul legii și publicată în Monitorul Oficial nr. 443 din 26 mai 2026, ÎCCJ a stabilit că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul negativ al TVA în deconturile perioadelor fiscale următoare este imprescriptibil, fiind distinct de dreptul de a solicita rambursarea TVA de la bugetul de stat.

Ce a decis ÎCCJ prin Decizia nr. 6/2026 ?

Instanța supremă a statuat că:
Dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil.
Această interpretare devine obligatorie pentru toate instanțele de judecată și pentru autoritățile fiscale.

Care este diferența dintre reportare și rambursare?

Decizia ÎCCJ face o delimitare esențială între două drepturi distincte:
REPORTREA soldului negativ de TVA reprezintă mecanismul prin care excedentul de TVA deductibil se transferă în perioadele fiscale următoare pentru compensarea TVA datorate. Acest drept nu este limitat de termenul general de prescripție.
RAMBURSAREA TVA reprezintă solicitarea restituirii efective a unei creanțe de la bugetul statului. Acest drept rămâne supus termenului de prescripție prevăzut de Codul de procedură fiscală.

Cu alte cuvinte, simplul fapt că au trecut mai mult de cinci ani nu conduce la pierderea dreptului de a utiliza soldul negativ reportat în deconturile ulterioare.

Impactul practic al deciziei

Hotărârea ÎCCJ oferă o protecție importantă contribuabililor care au acumulat solduri negative de TVA de-a lungul mai multor ani și au optat pentru reportarea acestora în locul solicitării rambursării.

În practică, aceasta înseamnă că:
soldurile negative istorice pot fi utilizate pentru compensarea TVA de plată din perioadele fiscale viitoare;
ANAF nu poate elimina aceste sume exclusiv invocând expirarea termenului general de prescripție de 5 ani;
contribuabilii beneficiază de o interpretare unitară a legislației fiscale, în concordanță cu principiile sistemului comun de TVA.

Ce poate verifica în continuare ANAF♨️

Decizia ÎCCJ nu împiedică exercitarea atribuțiilor de control fiscal.
În cadrul unei inspecții fiscale, organul fiscal poate verifica în continuare:
- existența și realitatea operațiunilor economice;
- îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea dreptului de deducere;
- documentele justificative aferente tranzacțiilor;
- legalitatea constituirii soldului negativ de TVA.

Prin urmare, contribuabilii trebuie să păstreze documentele justificative care demonstrează realitatea operațiunilor și exercitarea legală a dreptului de deducere, chiar dacă soldul negativ provine din perioade fiscale mai vechi.

De ce este importantă această decizie?

Decizia nr. 6/2026 reprezintă una dintre cele mai importante hotărâri pronunțate în ultimii ani în materia TVA, deoarece limitează posibilitatea anulării soldurilor istorice de TVA exclusiv prin invocarea prescripției.

Pentru mediul de afaceri, hotărârea aduce:
- creșterea securității juridice;
- protejarea dreptului de deducere a TVA;
- o practică fiscală unitară la nivel național;
- reducerea litigiilor generate de interpretările diferite ale organelor fiscale.

Concluzie

Prin Decizia ÎCCJ nr. 6/2026, instanța supremă confirmă că dreptul de reportare a soldului negativ de TVA este imprescriptibil, fiind diferit de dreptul de rambursare a TVA.
Contribuabilii pot utiliza în continuare soldurile negative acumulate în perioade fiscale mai vechi pentru compensarea TVA de plată, fără ca acestea să poată fi anulate exclusiv pe motivul împlinirii termenului de prescripție. Totodată, rămâne esențială păstrarea documentelor justificative care stau la baza dreptului de deducere, întrucât acestea pot fi solicitate în cadrul unei inspecții fiscale.
❗️❗️❗️Această decizie consolidează principiile fundamentale ale sistemului TVA și reprezintă un reper important atât pentru contribuabili, cât și pentru profesioniștii din domeniul fiscal și contabil.

14/07/2026

✍️Ce presupune fiscalitatea când închiriezi în regim hotelier? Atât pe persoana fizica, dar si juridică

💦Am văzut destui proprietari care fie se blochează la primul pas, fie sar direct la platforme fără să fi rezolvat nimic pe parte fiscală. Încerc să clarific pe scurt ce trebuie să știi, fie daca închiriezi pe persoana fizica sau juridică.

1. Clasificarea de la Ministerul Turismului
Primul și cel mai important pas. Nu costă nimic și actele se depun online (am un video pe YouTube cu pașii exacți). Unde se împotmolesc cei mai mulți? La semnătura vecinilor și a asociației de proprietari. De obicei inutil, pentru că pornesc greșit procesul.

2. Declararea veniturilor la ANAF
Pe persoană fizică, prin Declarația Unică. Se face o singură dată pe an, pentru anul precedent. Nu trebuie să anunți nimic în avans, plătești direct la anul următor. Cât? 7% din banii care îți intră în cont.

3. Certificatul de TVA intracomunitar
Se emite de ANAF-ul unde ai domiciliul și se plătește în fiecare lună în care încasezi bani prin Booking.

4. Declararea apartamentului în regim nerezidențial
Asta atrage schimbarea regimului de impozitare, iar taxa poate fi de 3-4 ori mai mare față de cea actuală. Atenție mare la evaluarea imobilului, uneori merită să o refaci, uneori ești cam obligat.

5. Facturarea pe persoană fizică
Da, poți emite facturi ca persoană fizică, pe bază de CNP. Am văzut proprietari care anulează rezervări sau nemulțumesc clienți din cauza asta, pentru că nu știu că e vorba de 3 clickuri. Îți faci cont pe ANAF cu username și parolă, completezi declarația 082(o găsești după ce te loghezi, in tab-ul de Registrul RO e-factura) cu 2 câmpuri și emiți facturi gratuit direct de pe site-ul ANAF, pe care le încarci în e-Factura. Niciun tool extra, totul gratuit.

6. Fișa de cazare
Te ajută și pe tine ca proprietar. Cine completează fișa cu datele personale are mult mai puține șanse să îți creeze probleme.

7. Taxa de promovare turistică și Salvamont(daca exista)
Se plătește și se declară la primăria de care aparține apartamentul. Diferă de la oraș la oraș, sumă fixă sau procent din încasări.

8. Declararea turiștilor străini pe Portalul IGI
Îți faci un cont și raportezi. Atât.💯

07/07/2026

DISTRIBUIREA INTERIMARĂ 30.06.2026: De la simplă distribuire de profit la test riguros de conformare

După închiderea semestrului I 2026, întrebarea „Avem profit, putem distribui?” a devenit incompletă. Într-un ecosistem legislativ marcat de Legea nr. 239/2025 și de clarificările oficiale transmise de ANAF (comunicatul A_RPC-461/13.05.2026), distribuirea interimară nu mai este doar o opțiune de trezorerie, ci implică un exercițiu intern complex de analiză a sănătății financiare și a conformării fiscale.

Iată principalele puncte de inflexiune care transformă dividendele interimare într-un test de pentru societate:

1. 𝐒𝐢𝐭𝐮𝐚𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐧𝐜𝐢𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐢𝐦𝐚𝐫𝐞: 𝐃𝐢𝐧𝐜𝐨𝐥𝐨 𝐝𝐞 „𝐛𝐚𝐥𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞”
Conform reglementărilor curente (OMFP 3067/2018), distribuirea se face exclusiv pe baza unor situații financiare interimare, formate obligatoriu din bilanț și cont de profit și pierdere.
❇️Atenție la continuitate: Nu analizăm doar profitul perioadei 01.01 – 30.06.2026, ci impactul acestei distribuiri asupra indicatorilor de lichiditate și solvabilitate pe termen lung.
❇️Procedură: Aceste situații trebuie aprobate de AGA și, după caz, verificate de cenzori sau auditate. Omiterea acestui pas poate afecta validitatea deciziei de distribuire și poate genera obligații de regularizare sau restituire.

2. 𝐀𝐥𝐠𝐨𝐫𝐢𝐭𝐦𝐮𝐥 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐢𝐬𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐢𝐛𝐢𝐥 𝐯𝐬. 𝐏𝐫𝐨𝐟𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥
Diferența dintre „cât am produs” și „cât pot scoate” este dată de filtrele de prudență prevăzute de Legea societăților și reglementările contabile, accentuate prin noul articol 69^1 din Legea 31/1990:
❇️Prioritatea : Profitul curent poate fi distribuit doar după acoperirea obligatorie a pierderilor reportate (Contul 117).
❇️Rezervele: Constituirea rezervei legale (5% din profitul brut până la atingerea a 20% din capitalul social) și a celor statutare este imperativă înainte de orice repartizare.
❇️Filtru de audit: Societățile obligate prin lege la auditarea situațiilor anuale trebuie să auditeze și situațiile interimare înainte de distribuirea dividendelor.

3. 𝐓𝐞𝐬𝐭𝐮𝐥 𝐀𝐜𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐍𝐞𝐭: 𝐁𝐚𝐫𝐢𝐞𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝐬𝐨𝐥𝐯𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐫𝐞𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐠𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞
Legea 31/1990 este categorică, iar rigorile aduse de Legea 239/2025 sunt drastice: dacă nete scad sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, distribuirea devine interzisă/restricționată până la reîntregirea activului net sau regularizarea situației potrivit legii.
Mai mult, începând cu analiza situațiilor financiare, legiuitorul impune măsuri de remediere stricte:
❇️Obligația de reconstituire: Societatea trebuie să își refacă activul net până la finalul exercițiului financiar ulterior celui în care s-au constatat pierderile, sub sancțiunea unei amenzi de la 10.000 lei la 200.000 lei (verificările ANAF vizează direct istoricul pornit din anul fiscal 2025).
❇️Conversia forțată în : Dacă activul net nu este reconstituit în termenul legal, iar societatea are datorii sub formă de împrumuturi sau finanțări de la acționari/asociați, devine obligatorie majorarea capitalului social prin conversia acestor creanțe. Nerespectarea acestei obligații atrage o amendă severă, între 40.000 lei și 300.000 lei.

4. 𝐆𝐞𝐬𝐭𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥𝐚̆: 𝐂𝐨𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝟏𝟔% 𝐬̦𝐢 𝐜𝐚𝐩𝐜𝐚𝐧𝐚 𝐂𝐀𝐒𝐒
❇️Impozitul la sursă: Pentru 2026, cota este de 16% conform Legii 141/2025. Reținerea se face la momentul plății, însă un aspect important apare la distribuite și neplătite până la 31 decembrie, pentru care impozitul devine scadent până la 25 ianuarie a anului următor.
❇️Plafoanele (Declarația Unică 2027): Salariul minim de referință la 1 ianuarie 2026 este de 4.050 lei.
o Prag minim (6 salarii): 24.300 lei
o Prag mediu (12 salarii): 48.600 lei
o Prag maxim (24 salarii): 97.200 lei
Subliniem: Plafonul de 72 de salarii este specific veniturilor din activități independente, nu veniturilor din investiții.

5. 𝐌𝐚𝐧𝐚𝐠𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐫𝐞𝐥𝐚𝐭 𝐚𝐥 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐜𝐮 𝐚𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̦𝐢𝐢 (𝐍𝐨𝐢𝐥𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐝𝐢𝐜𝐭̦𝐢𝐢)
Distribuirea de dividende nu mai poate fi privită izolat de restul tranzacțiilor cu părțile afiliate. O societate care distribuie profit în timp ce menține acordate asociaților, solduri neregularizate sau contracte cu dobânzi care nu reflectă condițiile de piață intră sub incidența directă a două reguli de aur monitorizate de ANAF:
❇️Suspendarea împrumuturilor acordate: Din momentul în care o societate distribuie dividende interimare, îi este suspendat dreptul de a mai acorda împrumuturi acționarilor, asociaților sau persoanelor afiliate. Interdicția rămâne activă până la regularizarea anuală a dividendelor (aprobarea situațiilor financiare anuale). Încălcarea regulii aduce o amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei.
❇️Interdicția de restituire a creditărilor: Societățile care au activul net diminuat sub limita de 50% din capitalul social nu mai au dreptul legal de a restitui asociaților împrumuturile primite de la aceștia. Orice restituire efectuată în aceste condiții se sancționează tot cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei.
Atenție la răspunderea solidară & regimul amenzilor: Pentru ambele contravenții de mai sus, dacă firma înregistrează obligații bugetare restante, inspectorii vor putea dispune atragerea răspunderii solidare a asociatului beneficiar cu societatea, în limita sumelor împrumutate sau restituite. În plus, niciuna dintre aceste amenzi nu beneficiază de reducerea la jumătate din minim în termen de 15 zile. Legiuitorul a eliminat explicit această facilitate pentru a descuraja utilizarea abuzivă a capitalurilor.

6. 𝐑𝐞𝐠𝐮𝐥𝐚𝐫𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐧𝐮𝐚𝐥𝐚̆: 𝐂𝐥𝐚𝐮𝐳𝐚 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐫𝐞
Simpla încasare a banilor în septembrie nu garantează păstrarea lor. Dacă situațiile financiare anuale (la 31.12.2026) relevă un mai mic sau o pierdere, asociații au obligația legală de restituire a diferențelor în termen de 60 de zile de la aprobarea bilanțului anual conform Legii 163/2018. Practic, distribuirea interimară rămâne condiționată de confirmarea rezultatului final al exercițiului financiar.

𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐞: 𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐩𝐫𝐮𝐝𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆
Dividendele interimare sunt o excelentă de eficientizare a fluxului de numerar al asociaților, dar ele necesită o documentare impecabilă. În 2026, conformarea fiscală și consultanța contabilă nu mai reprezintă un cost auxiliar, ci o asigurare împotriva riscului de decapitalizare, a amenzilor semnificative și a litigiilor fiscale.

Întrebarea expertului: Înainte de a semna Hotărârea AGA, ați simulat impactul distribuirii asupra capitalurilor proprii, activului net, obligațiilor fiscale ale asociatului și regularizării anuale?

𝑀𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑎𝑐𝑡𝑒𝑟 𝑖𝑛𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙 𝑠̦𝑖 𝑛𝑢 𝑖̂𝑛𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑎𝑛𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟𝑎̆ 𝑎 𝑠𝑖𝑡𝑢𝑎𝑡̦𝑖𝑒𝑖 𝑠𝑜𝑐𝑖𝑒𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖.

Oana Luca,preluat.

30/05/2026

📢 Azi am închis toate bilanțurile înainte de termen și mi-am permis un moment de liniște. Nu e doar satisfacția muncii făcute bine. E sentimentul că fiecare client știe că are în spate pe cineva care nu lasă lucrurile pe ultima sută de metri.
⚖️ În contabilitate, liniștea nu vine din cifre. Vine din ordine, din disciplină și din responsabilitate. Când bilanțurile sunt depuse din timp, clienții mei câștigă ceva ce nu apare în niciun raport financiar: siguranță, predictibilitate și zero stres.
🤝 Dacă vrei și tu o colaborare în care termenele limită nu sunt o sursă de panică, ci o normalitate — scrie-mi în privat.

28/05/2026

❗️❗️Ieri, Guvernul a publicat execuția bugetară pe luna aprilie.
Evident, am analizat cifrele
Iar concluzia nu e tocmai de pus în ramă

Datele arată că România a intrat, în 2026, în stagflație.

Radu, vorbește românește 😊

Pe scurt, stagflația este cea mai rea formă de recesiune economică.

Este acel cocktail toxic în care economia scade (se contractă), dar prețurile explodează (inflație foarte mare).

Paradoxal, am văzut unii oameni la TV si pe internet care lăudau de zor această execuție bugetară.

Explic mai jos ce scrie in executia bugetara

1. Impozitul pe profit (Sau cm se prăbușește economia în 2026)

Nu trebuie să fii geniu în macroeconomie ca să înțelegi asta.
Ai nevoie doar de aritmetică de clasa a II-a

· Știm deja că inflația oficială în România, în 2026, este în jur de 10% ,

Aplicăm matematica elementară
Dacă economia din 2026 ar fi funcționat macar la fel de bine ca în 2025, veniturile companiilor ar fi trebuit să crească natural cu 10% (doar din ajustarea cu inflația).
La fel și profitul, la fel și impozitul pe profit plătit statului.

În 2026, impozitul pe profit colectat de la companii a crescut cu doar 1,5%.

Diferența uriașă de la 1,5% la 10% arată o contractare puternică a marjelor de profit ale firmelor
Si implicit, o contractare puternică a întregii economii.

2 Încasările din TVA (Dovada unei hiperinflații )

O creștere a TVA-ului incasat poate veni doar din 3 motive:

· Creșterea consumului. Nu e cazul.

• O mai bună colectare a statului (combaterea evaziunii). Nu este cazul. Ne spune al doilea indicator pentru consum: accizele. Spre deosebire de TVA, accizele se aplică la volum (litri, bucăți), nu la valoare.

De la 1 ianuarie 2026, accizele au crescut cu 10%. În schimb, încasările din accize au crescut cu 1%.

Răspunsul corect: Această creștere de 22% vine exclusiv din hiperinflație.

3. Investițiile statului (Marea tăiere de unde doare cel mai tare)

Investițiile statului au scăzut cu 8,9 miliarde de lei în 2026 comparativ cu 2025.
Vorbim de o scădere masivă, de 50%

Cea mai mare scadere a cheltuielilor statului vine de aici

Guvernul a tăiat exact de unde nu trebuia: de la infrastructură, spitale și autostrăzi.

Concluzii

Există, totuși, și o parte bună

Noi, ca popor, avem superputerea de a ne bucura și de a sări într-un picior chiar și atunci când primim cele mai proaste vești economice.
Atâta timp cât cifrele sunt ambalate frumos, e festival!

Din pacate pentru Romania, investitorii straini citesc si inteleg datele economice

Acum o luna Renault a anuntat ca va produce in Turcia noile modele Dacia
Motivele sunt cele spuse de mine in articol: hiperinflatie, risc valutar si scadere economica

Productia auto din Romania a scazut 11% in 2026 comparat cu 2025

Totusi sunt unii concetateni care aplauda datele economice din 2026

Când nu înțelegi textul sau cifrele, viața e mult mai frumoasă și mai lipsită de griji! 🙃
Preluat Radu Georgescu 💯

26/05/2026

BREAKING NEWS ! ❗️❗️❗️

Decizia ÎCCJ din 20 aprilie , devine general obligatorie, după ce a fost publicată, marți 26.05.2026, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443, moment în care intră în vigoare.

Este vorba de decizia ICCJ care stabilește că dreptul de a reporta soldul negativ de TVA si ca nu este prescriptibil, ceea ce înseamnă că sumele pot fi recuperate chiar și după mulți ani, până la încetarea activității.

Decizia vine după ani întregi de procese și practică neunitară în instanțe. Unele curți de apel considerau că dreptul este prescris după cinci ani, în timp ce altele au decis că TVA-ul poate fi reportat fără limită de timp. Înalta Curte a pus acum capăt conflictului juridic.

Ce este, de fapt, „soldul negativ de TVA”
Pe înțelesul tuturor, soldul negativ de TVA apare atunci când o firmă plătește mai mult TVA decât încasează.

De exemplu, o companie cumpără echipamente, servicii sau marfă și achită TVA furnizorilor. Dacă în aceeași perioadă încasează mai puțin TVA de la clienți, rezultă o diferență negativă.

Acea diferență poate fi recuperată de la stat prin rambursare sau poate fi reportată pentru perioadele fiscale următoare. Exact această a doua variantă a ajuns în centrul disputei juridice: poate statul să spună după câțiva ani că dreptul s-a prescris și banii nu mai pot fi recuperați?

Înalta Curte spune acum clar că nu.

Ce au decis judecătorii ÎCCJ
Instanța supremă a stabilit că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul negativ de TVA în perioadele fiscale următoare nu este prescriptibil.

Judecătorii au făcut o diferență foarte importantă între două noțiuni fiscale - rambursarea TVA și reportarea TVA.
Rambursarea înseamnă că firma cere efectiv bani de la stat. Aici există termen de prescripție.

În schimb, reportarea înseamnă doar continuarea mecanismului fiscal în deconturile viitoare, fără ca firma să solicite imediat plata efectivă a banilor.

Potrivit Înaltei Curți, reportarea nu reprezintă o creanță distinctă asupra statului, ci face parte din mecanismul normal de regularizare a TVA-ului.
Tocmai de aceea nu poate fi limitată prin prescripție.

Înalta Curte: TVA-ul face parte dintr-un mecanism continuu
Unul dintre argumentele centrale ale deciziei este că sistemul TVA funcționează pe baza unor regularizări succesive.

Judecătorii explică faptul că fiecare perioadă fiscală este legată de cele anterioare prin mecanismul reportării.

Cu alte cuvinte, suma negativă de TVA nu „stă pe loc”, ci este integrată permanent în deconturile următoare.

Instanța vorbește chiar despre „depersonalizarea sumelor”, deoarece TVA-ul reportat poate proveni din ani fiscali diferiți și din operațiuni foarte vechi.

Prin urmare, nu se poate spune că acea sumă devine automat prescrisă doar prin trecerea timpului.

" 112. Prin urmare, opinia corectă este cea potrivit căreia dreptul persoanei impozabile la reportarea soldului sumei negative în decontul perioadelor fiscale ulterioare nu este supus prescripției prevăzute de lege pentru dreptul de a cere restituirea creanțelor fiscale, întrucât, în această ipoteză, nu se exercită un drept de restituire, ci se continuă mecanismul de determinare a soldului TVA de plată/de rambursat.

113. Continuitatea perioadelor fiscale și menținerea calității de persoană impozabilă constituie elemente importante pentru exercitarea mecanismului reportării, și nu împlinirea unui termen general de prescripție.

114. Prescripția operează exclusiv asupra dreptului persoanei impozabile de a solicita rambursarea soldului sumei negative de TVA.

115. Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că, în temeiul art. 517 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se impune admiterea recursului în interesul legii, în sensul că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1473 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 și ale art. 303 alin. (7) din Legea nr. 227/2015, dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil ."
Preluat dl.Cornel Grama.

👀Lovitură pentru ANAF printr-o decizie istorică la ÎCCJ: TVA-ul reportat nu mai poate fi 'șters' prin prescripție | DOCUMENT



Detalii 👇