Centrul de Resurse Juridice

12/06/2026

CRJ condamnă cu fermitate atacurile violente prin incendiere comise în Belfast împotriva locuințelor unor familii de migranți, inclusiv de cetățenie română, și își exprimă deplina solidaritate cu victimele acestor grave infracțiuni motivate de ură. Astfel de acte de agresiune premeditată reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale la viață, integritate fizică și siguranța.

Autoritățile din țara gazdă trebuie să ia măsuri imediate și să se gândească la strategii concrete de prevenție în zonele cu risc ridicat, întrucât nu ne aflăm la prima experiență de acest tip, discutăm despre o practică ilegală repetată, cu efecte alarmante în ultimii 9 ani. Măsurile trebuie să cuprindă, dar să nu se limiteze la identificarea urgentă și tragerea la răspundere penală a autorilor, cu aplicarea circumstanțelor agravante de xenofobie, prevenirea altor atacuri prin identificarea și destabilizarea rețelelor care plănuiesc și incită la astfel de fapte, concomitent cu asigurarea de măsuri reparatorii, asistență logistică și juridică de urgență pentru persoanele ale căror proprietăți au fost distruse.

În același timp, autoritățile din România trebuie să activeze toate pârghiile diplomatice, în temeiul obligației de protejare a tuturor cetățenilor români din afara granițelor.

Foto: NBC News

12/06/2026

Centrul de Resurse Juridice se alătură demersurilor colegilor noștri din societatea civilă și presă prin care se condamnă Hotărârea 1348/09.06.2026 a Secției pentru judecători a CSM, în care jurnaliști și organizații ale societății civile sunt acuzați de înfăptuirea unui atac fără precedent la adresa independenței justiției, calificat drept "un veritabil coup d'etat ".
În preambulul de 76 de pagini al Hotărârii, Secția pentru judecători pretinde că analizează impactul unor afirmații din spațiul public asupra independenței justiției și reputației judecătorilor în societate. În fapt, se rezumă la a constata existența așa-numitului "atac susținut asupra puterii judecătorești", prezentând concluziile sale drept fapte incontestabile, invocând pentru a-și legitimiza afirmațiile inclusiv informații false - cm că 90% din postările și articolele unor ONG-uri sunt „împotriva sistemului de justiție”. De asemenea, emite acuzații personale la adresa mai multor jurnaliști și membri ai societății civile, echivalând exprimarea de opinii în spațiul public și organizarea de proteste cu o campanie de denigrare a puterii judecătorești organizată politic.
Prin această Hotărâre, Secția pentru judecători a devenit Ministerul Adevărului. Cum se va concretiza această distopie în practică? Va mai fi justiția legată la ochi pentru toate entitățile și persoanele fizice expuse în nemaivăzutul "rechizitoriu"?
Abuz de autoritate al Secției pentru judecători ai CSM. Încercări de cenzură și de intimidare a presei și a societății civile. (https://activewatch.ro/articole/abuz-de-autoritate-al-sec%C8%9Biei-pentru-judec%C4%83tori-ai-csm-%C3%AEncerc%C4%83ri-de-cenzur%C4%83-%C8%99i-de-intimidare-a-presei-%C8%99i-a-societ%C4%83%C8%9Bii-civile/)
Nu societatea civilă amenință justiția. Lipsa de responsabilitate o amenință. (https://justitie-responsabila.coruptiaucide.ro/?fbclid=IwY2xjawSYwNtleHRuA2FlbQIxMABicmlkETF3anZ5SE9xdzdUQUFzZDlLc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHlJYyUbggWbYtgkjPjk-P1gCY1pRdklNIVqN_oqgtfgbxbfa-DT3YWNqdj-Y_aem_Z0fJcQjMqCjqtVq19ZEZ7A )

05/06/2026

În doar două zile, pentru Iran s-au strâns de două ori mai mulți bani decât nevoile lui de bazã. Pentru noi este o dovada ca umanitate nu ne lipsește, ci structurile necesare manifestării ei.

Mulțumim tuturor celor care au contribuit. Suntem conștienți de cauzele sistemice pentru care lucrătorii migranți suferă, precum abuz, exploatare, trafic și nu numai. Acțiunile individuale nu vor reuși să rezolve sau să înlocuiască responsabilitatea statului de a proteja lucrătorii pe care îi aduce exclusiv din rațiuni economice și pentru care permite, prin absența, tratamente inumane. Avem nevoie de un stat care să își protejeze toți muncitorii si de sisteme de suport social și medical solide.

26/05/2026

CRJ constată cu regret lipsa unei corelări și a unei comunicări instituționale funcționale între structura centrală a Inspectoratului General pentru Imigrări și formațiunile sale teritoriale. Această asimetrie informațională afectează direct predictibilitatea și aplicarea unitară a legii. În acest sens, precizările oficiale IGI conform cărora nu s-ar fi înregistrat cazuri de persoane cu pașapoarte expirate sau documente reținute/confiscate sunt infirmate de realitatea din teren. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a acordat asistență directă în astfel de spețe concrete, context în care a luat cunoștință și de existența unei proceduri specifice dedicate acestei categorii de vulnerabilitate, procedură care rămâne însă netransparentă.

De asemenea, este regretabilă prezumția eronată a autorității centrale potrivit căreia dovada de ședere s-ar elibera pe loc. Realitatea procesului administrativ relevă blocaje. În cauzele gestionate de CRJ, pentru cereri de regularizare depuse în cursul lunii mai 2026, există termene fixate de autorități pentru ridicarea dovezii inclusiv pentru luna august 2026.

O vulnerabilitate majoră o reprezintă inconsecvența în aplicarea regimului sancționatoriu. Deși IGI a reiterat public că resortisanții țărilor terțe nu vor fi sancționați contravențional în cadrul acestui program, primele șase persoane asistate de organizația noastră au fost amendate, în ciuda faptului că înregistrau perioade de ședere ilegală mai scurte decât alte persoane față de care s-a dispus doar sancțiunea avertismentului. Această aplicare arbitrară a legii nu a fost determinată de gravitatea faptei sau de durata șederii, ci de absența unei metodologii clare și a unor proceduri standardizate la nivel teritorial. Acest lucru poate fi probat inclusiv prin practici precum necesitatea de a redacta declarații pe proprie răspundere olografe, în lipsa unor formulare tipizate.

În vederea remedierii acestor deficiențe, recomandăm Inspectoratului General pentru Imigrări o aliniere la realitățile de fapt din teren și adoptarea unor măsuri cu caracter administrativ precum, dar fără a se limita la:

1. Elaborarea și publicarea unor instrucțiuni clare privind gestionarea cazurilor speciale (documente de călătorie expirate sau reținute).
2. Stabilirea și diseminarea oficială a termenului-limită de aplicabilitate a măsurii de amnistie, anume 29 iunie 2026, în locul sintagmei „60 de zile de la 27 apirlie”.
3. Instituirea unui parteneriat activ cu organizațiile societății civile sau desemnarea de echipe de teren proprii pentru asigurarea publicității necesare în rândul comunităților de migranți.
4. Soluționarea cu celeritate a cererilor prin care se solicită clarificarea eligibilității în raport cu existența unor decizii de returnare comunicate prin publicitate la birourile IGI.
5. Flexibilizarea și urgentarea preluării dosarelor de schimbare a angajatorului pentru persoanele amnistiate anterior datei de 7 august, având în vedere imposibilitatea subzistenței acestora în absența dreptului de a munci și a mijloacelor materiale de existență.

Ținem să precizăm că demersurile și mențiunile CRJ critice sunt formulate în spiritul bunei credințe, având ca scop îmbunătățirea practicilor IGI, valorificarea semnalelor din teren și asigurarea eficienței depline a acestui program de regularizare, în vederea extinderii sferei de beneficiari legitimi.

Mulțumim TVR și jurnalistei Flavia Drăgan.

Din 27 aprilie, timp de două luni, până în 29 iunie, migranții ilegali din România pot aplica pentru o nouă viză de muncă în țară, după intrarea în vigoare a unei ordonanțe discutate încă de anul trecut. Totuși, programul de regularizare nu a fost deloc lipsit de probleme, iar ordo...

22/05/2026

Are you a non-EU migrant worker living in Romania? Do you want to know more about your housing rights? Let’s meet!

Who pays if something breaks? Can the owner suddenly increase your rent? Why should you have a contract? These are only some of the questions that will be answered by our friends from Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire.

See you on Sunday, from 4pm, at FNT The Youth Center.

Event organised by Colectiva Rotii. 📝

21/05/2026

Transparența financiară este în primul rând datoria statului

Susținem inițiativa Secretariatului General al Guvernului de a iniția un act normativ [1] care să se impună Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” obligația de publicare a unei liste cu toate imobilele aflate în administrare, inclusiv persoanele care le utilizează, tipul și durata contractului încheiat, temeiul legal al atribuirii, precum și prețul contractului. Propunerea SGG reprezintă o soluție normativă adecvată și oportună, după anii de practici ilegale ale instituției vizate, sancționate inclusiv în instanță [2]. Transparența vizată este o garanție procedurală pentru tragerea la răspundere a unei instituții care ar trebui să acționeze în interes public, și să fie un exemplu de eficiență și integritate.

În același timp în care Guvernul își asumă o inițiativă de reformă și transparentizare a instituțiilor publice pentru a asigura integritatea statului, Parlamentul încearcă să impună obligații excesive, tot de transparentizare, asupra asociațiilor și fundațiilor [3]. Transparența propusă de parlamentari în cazul ONG-urilor este o măsură preventivă de tragere a răspundere a unor actori privați care acționează în interes general, local sau de grup, în baza libertății de asociere.

Obligațiile impuse asupra ONG-urilor prin inițiativa legislativă de modificare a OG 26/2000 sunt mai mari decât cele propuse de Guvern pentru RA-APPS: pe când instituției publice i se cere doar publicarea funcției și instituției beneficiarului imobilului în numele protecției datelor personale, ONG-urilor li se cere publicarea unei liste cu toți donatorii, cu nume și prenume, în condițiile în care aceste informații sunt deja declarate la stat. Tot în numele protecției datelor personale, declarațiile de avere ale demnitarilor publici nu vor mai fi publicate anul acesta în urma Deciziei CCR nr. 297/2025, deși inițiative legislative pentru menținerea caracterului public al declarațiilor de avere au fost depuse de USR în Parlament [4], dar și transmise de Agenția Națională de Integritate către Ministerul Justiției [5] pentru îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR [6]. Este absurd ca aceeași parlamentari care au fost împotriva menținerii caracterului public al declarațiilor lor de avere să susțină vehement transparentizarea ONG-urilor, sub sancțiunea dizolvării de drept.

Nu putem vorbi de integritatea statului și a parlamentarilor fără a aduce în discuție și integritatea partidelor politice. De ani de zile rapoartele ExpertForum [7] atrag atenția asupra faptului că peste 50% din subvențiile alocate partidelor politice sunt cheltuite pe presă și propagandă, rezultând în distorsionarea vieții politice și afectarea independenței presei. Deși în temeiul Regulamentului UE 900/2024 site-urile de presă trebuie să prezinte [8] partidele care au finanțat materiale de publicitate politică, încă nu există obligații de transparență în sarcina partidelor politice privind beneficiarii sumelor cheltuite pe presă și propagandă, deși AEP a recunoscut necesitatea actualizării cadrului legislativ în acest sens încă din 2020 [9].
În acest context, reamintim că transparența financiară este în primul rând datoria statului, care ar trebui să și-o îndeplinească înainte de a impune actorilor privați obligații similare. Inițiativa SGG este una lăudabilă, însă o simplă Hotărâre a Guvernului nu poate garanta integritatea statului român. Solicităm doamnelor și domnilor care ne reprezintă în Parlamentul României să ia exemplul SGG și să prioritizeze actualizarea întregului cadru legislativ de integritate pentru funcția publică, nu intimidarea actorilor privați prin impunerea unor obligații de transparență absurde și excesive.

Surse:
[1]https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2026/05/proiect-HG-.pdf
[2] https://www.g4media.ro/diana-buzoianu-am-castigat-in-prima-instanta-procesul-cu-ra-apps-referitor-la-publicarea-listei-cu-imobilele-pe-care-le-gestioneaza-beneficiarii-si-chiriile-dar-a-facut-recurs-cheltuie-bani-pe-avo.html
[3] https://www.fdsc.ro/dreptul-de-asociere-nu-poate-fi-restrans-sub-pretextul-transparentei/
[4] https://www.senat.ro/StiriSenatDetaliu.aspx?ID=0906DFF5-0448-44F0-B0FB-55BC013A7BDA
[5] https://snoop.ro/noua-forma-a-declaratiei-de-avere-apar-praguri-de-venituri-culisele-unui-proiect-pe-integritate-tergiversat-de-ministerul-condus-de-marinescu/
[6]https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2026/04/NOTA-5.pdf
[7] https://expertforum.ro/subventiile-partidelor-politice-in-2025/
[8] https://hotnews.ro/ue-deschide-lacatul-secret-al-contractelor-psd-cu-presa-si-propaganda-26-milioane-lei-in-doua-luni-din-2026-cine-primeste-banii-2212981
[9]https://www.roaep.ro/prezentare/wp-content/uploads/2020/02/Ghid_de_bune_practici_%C3%AEn_finan%C8%9Barea_partidelor_politice.pdf

21/05/2026

„Pe 11 mai, Akila* a intrat la Biroul pentru Imigrări din Cluj-Napoca, în nord-vestul României, și s-a îndreptat spre ghișeu. Tânărul de 19 ani din Sri Lanka spera să-și legalizeze statutul în această țară din Uniunea Europeană în cadrul unui program introdus luna precedentă pentru a reglementa statutul a mii de lucrători străini aflați într-o situație juridică incertă.

Era prima miercuri după intrarea în vigoare a programului, iar funcționarii de la ghișeu au susținut că nu erau pregătiți. Programul era prea nou, iar procedura nu fusese încă clarificată, au spus ei. I s-a spus lui Akila să revină săptămâna viitoare.

Și asta a făcut, dar de data aceasta a fost condus imediat de la ghișeu în izolare administrativă și apoi transportat la aeroport pentru un zbor spre Istanbul și apoi spre Sri Lanka, unde se confruntă cu rambursarea împrumuturilor pe care le-a contractat pentru a-și finanța recrutarea în România.

(...)

În practică, atunci când statul nu oferă garanții, se creează un teren propice pentru exploatarea de către actorii privați, unde predomină puterea financiară – putere pe care migranții, în special cei fără documente, pur și simplu nu o au.”

CRJ reiterează necesitatea ca IGI să facă accesibilă verificarea confidențială și sigură a eligibilității pentru a beneficia de art. 52, OUG 32/2026 sau să răspundă în timp util tuturor solicitărilor făcute personal de migranți prin formularul de petiție online.

Atragem atenția că panica existentă în comunitățile de migranți, cauzată de deportările care au înlocuit regularizarea pentru persoanele care s-au prezentat cu bună credință la IGI, neștiind că pe numele lor există o decizie de returnare, va submina scopul regularizării și va reduce drastic numărul de persoane care vor beneficia de prevederile legale.

IGI trebuie să înțeleagă gradul de vulnerabilitate al lucrătorilor migranți nedocumentați care au intrat legal în țară, cu eforturi financiare colosale, în baza unei vize eliberate în acord cu necesitatea exprimată de statul român. Lucrătorii nedocumentați nu sunt infractori, ci persoane care au avut de suferit de cele mai multe ori fără să aibă vreo vină, pe baza hățișului birocratic, angajatorilor sau agențiilor care i-au abandonat sau nu au cunoscut prevederile șamd. Aceiași lucrători ajung de cele mai multe ori victime ale exploatării și traficului de persoane. Regularizarea este menită să protejeze muncitorii, nu să îndeplinească indicatori de returnări.

Mulțumim jurnalistei Iulia Hau.

Articolul poate fi citit integral aici:
https://balkaninsight.com/2026/05/20/like-a-trap-romanian-pledge-to-regulate-migrants-status-stirs-suspicion/bi/

19/05/2026

Programul de regularizare pentru migranți continuă. Reamintim că vorbim despre persoane care au intrat legal în România, în funcție de contingentul aprobat de statul român, cu viză de muncă, după un proces anevoios (interviuri, aplicații, oferte, scrisori de garanție, contracte etc.) și cu costuri care ajung la zeci de mii de euro. Migranții plătesc cu propria viață „visul românesc”: se împrumută, își amanetează bunuri, își vând animalele doar pentru a plăti agențiile de plasare, lasă în spate familii sărace, în medii precare, ocupă poziții de muncă necalificata, fizică, cu programe care depășesc uneori 10 ore pe zi, de luni până sâmbătă, plătiți de cele mai multe ori cu salarii minime, locuind în cazări supraaglomerate.

Prevenția privind încălcarea drepturilor lor este minimă. Migranții sunt vulnerabili și pentru că nu sunt în postura de a se plânge, dreptul lor de ședere este complet dependent de existența unui contract de muncă activ, depus la IGI. Cazarea lor este furnizată contracost de angajator, hrana la fel, pentru persoanele din domeniul lucrului pe platforme, inclusiv mijloacele pentru muncă (bicicletă electrică, scooter, benzină), provin contracost de la angajatori. Când toate aspectele vieții tale depind exclusiv de persoana care te-a adus și te ține „legal”, ultimul lucru la care ai apela este să îl raportezi. Mai mult, îți este imposibil să știi, confidențial și sigur, dacă ți-au fost depuse actele, dacă promisiunile în baza cărora lucrezi vor deveni realitate. În cazul în care angajatorul sau agenția nu a făcut diligențele necesare, unicul vinovat ești tu - muncitorul migrant, pasibil la a fi deportat.

„Nu putem vorbi de proporționalitate când pe un om îl deportezi și pe unul îl amendezi. Oricum, noi știm din practică că un procent infim dintre persoanele care sunt în astfel de situații depun plângeri sau își cer drepturile.” De ce nu depun plângeri? „Migranții nu au mijloacele financiare necesare să-și angajeze un avocat, nu au mijloacele necesare să strângă un probatoriu. Adică nu au metode practice și facile să raporteze infracțiuni.”

Despre astfel de persoane vorbim atunci când menționăm regularizarea, migranți pe care statul i-a adus (prin aprobarea contingentului anual), în creștere la presiunea mediului privat, dar pe care a uitat să îi și protejeze de exploatare, șantaj, înșelăciuni și alte abuzuri și încălcări ale drepturilor lor, ținând în subfinanțare și tăieri de personal instituțiile responsabile, precum Inspecția Muncii.

Programul de regularizare este o măsură pozitivă, dar are nevoie de garanții din partea statului,de o mai mare mobilizare de personal și de formarea acestuia, existența unor proceduri mai simple și publice, inclusiv pentru situații specifice cm ar fi verificarea existenței dacă pe numele migrantului a fost sau nu emisă o decizie de returnare, promovare în grupurile de migranți cu sprijinul liderilor comunitari, ambasadelor, organizațiilor de profil și muncă la firul ierbii.

Mai multe detalii despre situații documentate în teren aici:
https://www.antena3.ro/actualitate/social/tu-esti-ilegal-aici-ce-vad-cei-care-merg-cu-migrantii-la-ghiseele-statului-roman-788489.html

Mulțumim, Antena 3.

15/05/2026

Declarațiile recente ale reprezentanților Inspectoratului General pentru Imigrări privind informarea obligatorie a străinilor despre deciziile de returnare omit o realitate juridică semnalată de Centrul de Resurse Juridice. Conform art. 84 alin. (3) din OUG 194/2002, aceste decizii sunt considerate legal comunicate prin simpla afișare la sediul structurilor IGI, ceea ce face practic imposibilă informarea reală a persoanelor vizate. Este absurd să pretinzi că un lucrător străin, nedocumentat, aflat de cele mai multe ori în situații de vulnerabilitate cauzate de dependența dreptului de ședere de cel de muncă în paralel cu practicile abuzive ale angajatorilor, va merge periodic la avizierul instituției pentru a verifica dacă pe numele său există sau nu o decizie de returnare.

Mai mult, amintim faptul că legislația anterioară permitea reglementarea șederii exclusiv prin intermediul angajatorilor, limitând astfel controlul direct al lucrătorilor asupra propriului statut legal și expunându-i unor riscuri administrative pe care nu le pot anticipa.

Lipsa unor mecanisme de notificare directă și efectivă sau de verificare a statului juridic transformă procesul de intrare în legalitate într-un demers incert pentru persoanele vulnerabile.

Reiterăm că incertitutinea ce planează asupra existenței deciziilor de returnare descurajează lucrătorii străini să se prezinte la structurile IGI pentru a iniția regularizarea, dat fiind că există posibilitatea ca, în caz afirmativ, aceasta să se transforme în deportare, situație pe care CRJ a întâlnit-o deja în practică.

Subliniem că această atitudine nu este una culpabilă sau de eludare a legii, ci o conduită rațională în fața unei incertitudini juridice ce planează permanent asupra întregului proces.

Chiar dacă menținerea situației actuale poate duce la creșteri (infime) în depistarea și returnarea străinilor care nu pot beneficia de prevederilor art. 52, amintim că scopul reglementării este regularizarea unei importante forțe de muncă, nu transformarea ghișeelor IGI în puncte de depistare operativă.


Mulțumim, PressOne.

https://pressone.ro/capcana-legalitatii-cum-un-program-de-regularizare-a-sederii-ilegale-a-migrantilor-din-romania-risca-sa-esueze-din-lipsa-de-proceduri

12/05/2026

23 de semnatari, printre care 16 organizații, au semnat scrisoarea CRJ prin care tragem un semnal de alarmă privind blocajele care îi țin pe mii de lucrători străini într-o zonă gri a incertitudinii. În prezent, lipsa de transparență a IGI privind deciziile de returnare transformă procesul de regularizare (OUG 32/2026) într-o potențială capcană, marcată de incertitudine. Fără a-și cunoaște situația juridică clară, oamenii se tem să se prezinte la ghișee.

Trebuie să înțelegem că marea majoritate a acestor oameni au ajuns în ședere ilegală fără nicio culpă proprie, ci din cauza neglijenței angajatorilor, agențiilor (unici responsabili pentru a le regulariza șederea) și imposibilității de a-și verifica statutul legal. A fi în ședere ilegală hrănește o vulnerabilitate extremă, migranții în ședere ilegală trăiesc mereu la limită, informal, fiind expuși exploatării prin muncă, abuzurilor și, recent, riscului de a deveni pradă pentru intermediari care cer sume exorbitante pentru informații ce ar trebui să fie publice.

Succesul acestui mecanism de regularizare depinde de asumarea unei responsabilități clare de către conducerea IGI.

Solicităm de urgență publicarea listelor cu deciziile de returnare sau oferirea unor dosare pentru consultare publică la ghișee. Cererile individuale sau reprezentarea prin CRJ în fața IGI pentru verificarea eligibilității nu vor face decât să îngreuneze deja un sistem care abia face față solicitărilor de regularizare.

Totodată, solicităm de urgență adaptarea resurselor umane la dinamica acestor zile prin ture suplimentare și personal adecvat. Există birouri teritoriale în care zeci de muncitori migranți așteaptă ore în șir în soare pentru ca la finalul zilei să fie trimiși acasă din cauza imposibilității materiale IGI de a le procesa cererile. Astfel de situații nu trebuie să se întâmple.

Angajații de la ghișee sunt supramunciti și prea puțini pentru cererea mare de regularizare. Conducerea IGI are datoria să implemente programul de regularizare oferind șansa fiecărei persoane care, cu bună credință, se prezintă la biroul teritorial.

Solicităm:
• Suplimentarea urgentă a personalului la ghișeele cu flux ridicat din țară.
• Deschiderea/suplimentarea de ghișee dedicate aplicanților în baza art. 52.
• Prelungirea programului de lucru.
• Crearea de materiale în mai multe limbi, în parteneriat cu organizații ale societății civile, pentru informare rapidă și corectă.
• Monitorizarea și publicarea săptămânală a datelor privind numărul de cereri, programări și soluționări, pentru transparență și ajustarea operativă a resurselor.
• Instruire unitară a personalului privind aplicarea art. 52, pentru coerență și predictibilitate în ceea ce privește procedura ce trebuie urmată.

Atfel de măsuri sunt necesare pentru ca programul de regularizare să își atingă scopul, să reducă vulnerabilitățile, să prevină blocajele administrative și să asigure respectarea dreptului de acces efectiv la procedură pentru toți solicitanții eligibili.

https://www.crj.ro/scrisoare-publica-crj-trage-un-semnal-de-alarma-privind-lipsa-de-predictibilitate-pentru-miile-de-lucratori-straini-care-vor-sa-intre-in-legalitate/