Solidaritatea Sanitară Medici

30/12/2025

Pe durata timpului de lucru în care medicii din secții vor desfășura activitatea în ambulatoriul de specialitate aceștia vor beneficia de același spor pentru condiții de muncă pe care-l primesc pentru activitatea desfășurată în secții.

Măsura a fost inclusă în Ordonanța de urgență adoptată astăzi, 30.XII.2025, de Guvernul României, la propunerea Federației „Solidaritatea Sanitară” din România.

(Informațiile privind actul normativ - incluzând prevederile adiționale - pot fi găsite accesând linkul din primul comentariu.)

13/11/2025

⚠️ 9 din 10 medici care efectuează gărzi sunt în risc de epuizare profesională (burnout)!

Un studiu național realizat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” și Federația “Solidaritatea Sanitară” din România pe un eșantion de 1.100 de medici arată un nivel foarte ridicat al riscului de burnout în rândul celor care lucrează în gărzi:
• 40% sunt în risc mare ⚠️
• 50% în risc mediu 📊
• În total, 90% sunt expuși unui risc ocupațional crescut 🔎

📊 Date esențiale ale studiului
Profilul general indică medici implicați, dar cu un nivel ridicat al epuizării (scor 3,72). Secțiile de Urgență au cel mai ridicat punctaj, iar peste trei sferturi dintre specialități se află cel puțin în zona riscului mediu. Specialități precum Terapie intensivă coronarieni–UTIC, Reumatologie, Chirurgie vasculară, Neurologie, Oncologie, Pediatrie, Hematologie, Urologie și UPU prezintă niveluri de risc ridicate ⚠️.
Medicii tineri (25–34 ani) sunt categoria cu cel mai mare risc, sugerând o vulnerabilitate crescută în primele etape ale carierei.

⏱️ Cauza principală identificată
Programul de lucru din gărzi este factorul major de risc: perioade de 24–30 ore de muncă continuă și un volum total de activitate care depășește sistematic limitele legale.

Conform jurisprudenței CJUE, garda reprezintă timp de muncă integral, ceea ce implică necesitatea compensării și limitării corespunzătoare.

📌 Propunerile FSSR pentru reducerea riscului de epuizare profesională în rândul medicilor.
În urma studiului național care arată că 9 din 10 medici care efectuează gărzi sunt în risc de burnout, Federația „Solidaritatea Sanitară” formulează următoarele solicitări către autorități:

1️⃣ Modificarea OMS 870/2004 privind organizarea timpului de lucru în gărzi, pentru a respecta standardele europene de securitate și sănătate.
2️⃣ Reducerea numărului de ore lucrate continuu, având în vedere că gărzile ajung frecvent la 24–30 ore.
3️⃣ Asigurarea odihnei compensatorii și limitarea timpului total de muncă, conform jurisprudenței CJUE care recunoaște garda ca timp de muncă integral.
4️⃣ Acordarea unei zile libere post-gardă și implementarea unei recuperări reale după turele prelungite.
5️⃣ Planificarea atentă a vârfurilor de activitate și rotația echitabilă a personalului pe gărzi.
6️⃣ Recunoașterea burnout-ului ca boală profesională, prin elaborarea cadrului normativ necesar.

Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră că aceste date impun o reacție responsabilă și invită opinia publică să conștientizeze gravitatea problemei 📢, pentru ca măsurile necesare protejării medicilor să poată fi aplicate fără întârziere.

Comunicatul de presă integral poate fi consultat accesând link-ul din comentarii⤵️

02/07/2025

Federatia “Solidaritatea Sanitara” este acum la Ministerul Sănătății
Prima întâlnire cu actualul ministru al sănătății, dl. Alexandru Rogobete se desfășoară în aceste momente.
Principalele probleme expuse de reprezentanții FSSR (raportat la OUG de săptămâna trecută):
- condițiile de muncă din unitățile sanitare nu sunt comparabile cu alte sectoare, prin urmare si pentru personalul medical și pentru personalul TESA trebuie identificată soluția revenirii sporurilor/ veniturilor la nivelul anterior ordonanței de săptămâna trecută;
- zilele suplimentare de CO nu pot fi comparabile cu alte sisteme, respectiv nu pot fi limitate la 5 zile, luând în considerare specificul condițiilor din unitățile sanitare.

Federatia “Solidaritatea Sanitara” este acum la Ministerul Sănătății

Prima întâlnire cu actualul ministru al sănătății, dl. Alexandru Rogobete se desfășoară în aceste momente.
Principalele probleme expuse de reprezentanții FSSR (raportat la OUG de săptămâna trecută):
- condițiile de muncă din unitățile sanitare nu sunt comparabile cu alte sectoare, prin urmare si pentru personalul medical și pentru personalul TESA trebuie identificată soluția revenirii sporurilor/ veniturilor la nivelul anterior ordonanței de săptămâna trecută;
- zilele suplimentare de CO nu pot fi comparabile cu alte sisteme, respectiv nu pot fi limitate la 5 zile, luând în considerare specificul condițiilor din unitățile sanitare.

01/07/2025

Acesta este textul nefericitei Ordonanțe de urgență care reduce unele drepturi salariale.
Chiar dacă sunt pe termen limitat (până la sfârșitul anului 2026), pierderile sunt evidente.
Pentru a evita orice confuzie:
- Anexa nr. II din legea nr. 153/2017 se referă la personalul din sănătate și asistență socială. Mai exact, pentru angajații din sănătate limitarea afectează toate sporurile de pe Anexa nr. 3 a Regulamentului de sporuri.
- Anexele VII și VIII din legea nr. 153/2017 includ personalul nemedical/TESA din spitalele publice.
- Art. II din OUG afectează toți angajații prevăzuți în Capitolele 4-7 din Anexa nr. 6 la Contractul colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate (CCMS).
Pe informațiile pe care le avem acum, sunt afectați de prevederile acestei OUG și angajații din sănătate. Vom vedea după întâlnirea cu ministrul Sănătății dacă putem aplica soluțiile alternative pentru a elimina (ideal) sau măcar diminua pierderile.
După cm știți deja, veștile rele s-ar putea să nu se termine aici.
Pe datele existente la acest moment este evidentă necesitatea unui răspuns proporțional din partea noastră. Amploarea acestuia depinde de disponibilitatea membrilor și a tuturor angajaților.
Principalul semnal este numărul de angajați care se alătură sindicatelor afiliate Solidaritatea Sanitară în pregătirea și desfășurarea protestelor.
Aici puteți cine va pierde din sporuri: https://www.facebook.com/solidaritatea.sanitara/posts/pfbid02chLYacbry4HMKZqsGx4QCG5d6JonTGqRtTiuMiS7PnNQijDqGULFnZMn3YVBjbDul
Iar aici puteți afla cine va avea reduse drepturile de CO suplimentar pentru condiții de muncă: https://www.facebook.com/solidaritatea.sanitara/posts/pfbid02uq9e6tgy8Xv2bNhvVXVctvrxQ4uXoFBpSYvgA9cWRgv5p3M9wpBraRy5Qd4KmKkel

Acesta este textul nefericitei Ordonanțe de urgență care reduce unele drepturi salariale.

Chiar dacă sunt pe termen limitat (până la sfârșitul anului 2026), pierderile sunt evidente.

Pentru a evita orice confuzie:
- Anexa nr. II din legea nr. 153/2017 se referă la personalul din sănătate și asistență socială. Mai exact, pentru angajații din sănătate limitarea afectează toate sporurile de pe Anexa nr. 3 a Regulamentului de sporuri.
- Anexele VII și VIII din legea nr. 153/2017 includ personalul nemedical/TESA din spitalele publice.
- Art. II din OUG afectează toți angajații prevăzuți în Capitolele 4-7 din Anexa nr. 6 la Contractul colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate (CCMS).

Pe informațiile pe care le avem acum, sunt afectați de prevederile acestei OUG și angajații din sănătate. Vom vedea după întâlnirea cu ministrul Sănătății dacă putem aplica soluțiile alternative pentru a elimina (ideal) sau măcar diminua pierderile.

După cm știți deja, veștile rele s-ar putea să nu se termine aici.

Pe datele existente la acest moment este evidentă necesitatea unui răspuns proporțional din partea noastră. Amploarea acestuia depinde de disponibilitatea membrilor și a tuturor angajaților.

Principalul semnal este numărul de angajați care se alătură sindicatelor afiliate Solidaritatea Sanitară în pregătirea și desfășurarea protestelor.

Aici puteți cine va pierde din sporuri: https://www.facebook.com/solidaritatea.sanitara/posts/pfbid02chLYacbry4HMKZqsGx4QCG5d6JonTGqRtTiuMiS7PnNQijDqGULFnZMn3YVBjbDul

Iar aici puteți afla cine va avea reduse drepturile de CO suplimentar pentru condiții de muncă: https://www.facebook.com/solidaritatea.sanitara/posts/pfbid02uq9e6tgy8Xv2bNhvVXVctvrxQ4uXoFBpSYvgA9cWRgv5p3M9wpBraRy5Qd4KmKkel

01/07/2025

Priviți ce diferență uriașă există între declarațiile guvernanților și realitate!
Cine afirmă că nu există riscuri de sănătate atunci când lucrezi în leprozerii, radiologie (în unități clasificate ca fiind cu risc radiologic), boli infecțioase, TBC, SIDA, oncologie, psihiatrie etc. este invitat să lucreze măcar o zi în astfel de condiții pentru a înțelege despre ce vorbește.
Pentru a avea o imagine corectă și completă a nedreptății care este făcută angajaților din sănătate, publicăm lista cu drepturile de concediu de odihnă suplimentar reduse de prevederile art. II din OUG.
Informațiile demonstrează lesne faptul că este vorba de un sistem riguros de protecție a sănătății unor categorii de angajați expuse la riscuri foarte mari.
Cu alte cuvinte, nu este vorba de acordarea unor facilități tuturor angajaților, ci de măsuri de protecție a angajaților care lucrează în diferite condiții de muncă, sistemul drepturilor de concediu de odihnă suplimentar fiind construit având ca referință încadrarea locurilor de muncă prin lege în diferite condiții de muncă.
În intenția autorilor OUG, toate aceste categorii de angajați ar urma să aibă reduse drepturile de CO suplimentar la 5 zile/an.
Evident că vom utiliza toate argumentele și intervențiile juridice pentru menținerea acestor drepturi, inclusiv cele în instanță.
Informația este relevantă pentru intenția legiuitorului, aceasta având ca efect o serie de poziționări similare ale angajatorilor.
O precizare esențială: acestea sunt drepturi negociate în Contractul colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate (CCMS) de cele două federații reprezentative.
Deoarece suntem în situația reducerii printr-un act normativ a unor drepturi prevăzute în CCMS, situația legitimează declanșarea conflictului colectiv de muncă împotriva politicilor sociale ale guvernului.
(Această formă de protest poate merge până la o grevă la nivelul întregului sector public de sănătate, ea putând fi însă declanșată doar dacă majoritatea angajaților din sănătate semnează pentru grevă, asumând participarea la ea.)
PS: Din rațiuni de spațiu, am publicat un extras din această Anexă, lipsind câteva categorii foarte rare.

🔴 Priviți diferența URIAȘĂ dintre declarațiile guvernanților și realitate!

👀 Cine spune că NU există riscuri în sănătate să vină să lucreze o zi în:
☣️ Leprozerii
☢️ Radiologie (unități cu risc radiologic)
🦠 Boli infecțioase, TBC, SIDA
🎗️ Oncologie
🧠 Psihiatrie...

📣 Îi invităm pe guvernanți să guste din „realitatea” pe care o ignoră cu atâta ușurință!

⚠️ În numele unei așa-zise „reforme”, angajaților care lucrează în cele mai grele condiții li se taie dreptul la concediul de odihnă suplimentar, prevăzut prin lege și negociat în Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Sector Sănătate (CCMS)!

📃 Publicăm lista categoriilor afectate de prevederile art. II din OUG — dovada clară că nu e vorba de privilegii, ci de un sistem de protecție a sănătății construit pe baza riscurilor reale din fiecare loc de muncă!

👉 În loc să protejeze personalul care lucrează în condiții periculoase, Guvernul alege să le anuleze un drept meritat.
👉 Toate aceste drepturi ar urma să fie reduse la doar 5 zile/an, indiferent de gravitatea condițiilor de muncă.

🎯 Să fie clar: acest atac este și un atac la CCMS – un act normativ care încalcă un contract legal în vigoare!
📢 Acest lucru legitimează declanșarea unui conflict colectiv de muncă!

🛑 Da, putem ajunge chiar și la grevă generală în sănătate, dar doar dacă majoritatea angajaților semnează pentru participare!

🗣️ Dacă lucrezi în sănătate, distribuie această postare!
✍️ Lăsați în comentarii cm arată, în realitate, condițiile în care vă desfășurați munca!
📢 E timpul ca întreaga societate să afle adevărul: cine luptă cu adevărat pentru sănătatea lor și cine încearcă să vă reducă la tăcere.






Cine afirmă că nu există riscuri de sănătate atunci când lucrezi în leprozerii, radiologie (în unități clasificate ca fiind cu risc radiologic), boli infecțioase, TBC, SIDA, oncologie, psihiatrie etc. este invitat să lucreze măcar o zi în astfel de condiții pentru a înțelege despre ce vorbește.

Pentru a avea o imagine corectă și completă a nedreptății care este făcută angajaților din sănătate, publicăm lista cu drepturile de concediu de odihnă suplimentar reduse de prevederile art. II din OUG.

Informațiile demonstrează lesne faptul că este vorba de un sistem riguros de protecție a sănătății unor categorii de angajați expuse la riscuri foarte mari.
Cu alte cuvinte, nu este vorba de acordarea unor facilități tuturor angajaților, ci de măsuri de protecție a angajaților care lucrează în diferite condiții de muncă, sistemul drepturilor de concediu de odihnă suplimentar fiind construit având ca referință încadrarea locurilor de muncă prin lege în diferite condiții de muncă.

În intenția autorilor OUG, toate aceste categorii de angajați ar urma să aibă reduse drepturile de CO suplimentar la 5 zile/an.

Evident că vom utiliza toate argumentele și intervențiile juridice pentru menținerea acestor drepturi, inclusiv cele în instanță.
Informația este relevantă pentru intenția legiuitorului, aceasta având ca efect o serie de poziționări similare ale angajatorilor.

O precizare esențială: acestea sunt drepturi negociate în Contractul colectiv de muncă la nivel de sector Sănătate (CCMS) de cele două federații reprezentative.
Deoarece suntem în situația reducerii printr-un act normativ a unor drepturi prevăzute în CCMS, situația legitimează declanșarea conflictului colectiv de muncă împotriva politicilor sociale ale guvernului.

(Această formă de protest poate merge până la o grevă la nivelul întregului sector public de sănătate, ea putând fi însă declanșată doar dacă majoritatea angajaților din sănătate semnează pentru grevă, asumând participarea la ea.)

PS: Din rațiuni de spațiu, am publicat un extras din această Anexă, lipsind câteva categorii foarte rare.

23/06/2025

✅ Să reflectăm la „sporuri” nu prin prisma unor etichete injuste, ci din perspectiva funcției lor fundamentale în arhitectura echitabilă a salarizării în sănătate !

🔴 ATENȚIE! Se pregătesc noi „reforme” în SĂNĂTATE!

În imagine aveți ceea ce par să fie intențiile de reformă ale noului Guvern.

📉 Câteva dintre direcțiile PROBLEMATICE aflate în discuție pe partea de salarizare:
⚠️ Reducerea sporurilor pentru angajații din spitale care au datorii
(Formularea este ambiguă, nefiind clar la ce se referă.)
⚠️ Plată „în funcție de performanță” pentru medici
(Din punctul nostru de vedere poate fi luată în discuție doar plata suplimentară în funcție de performanță.)
💬 Comentariile le lăsăm în seama dvs.

?

18/03/2025

Consultarea publică a medicilor privind răspunderea profesională, condițiile specifice acesteia și modificările necesare

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a lansat o consultare publică, adresată tuturor medicilor din România, privind modificarea prevederilor legale aplicabile malpraxisului medical, contextele care accentuează riscurile de eroare profesională (incluzând gărzile și recompensa acordată pentru acestea) și modificările organizatorice necesare.

Contextul desfășurării acestei consultări publice este următorul:

(1) În data de 4 aprilie 2025 FSSR organizează la Cluj Napoca o conferință dedicată acestor teme, la care sunt invitați reprezentanții CMR și ai altor organisme profesionale, decidenții politici, reprezentanții MS, reprezentanții ANMCS, ASF, CNAS.

(2) În cadrul conferinței dorim vom prezenta public o serie de date care ilustrează situația actuală și informațiile din consultarea publică, menite să reflecte poziția medicilor. Sunt invitați să participe la această consultare toți medicii din România.

Chestionarul de consultare poate fi găsit aici:

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) vă invită să participați la consultarea „Malpraxis-ul și calitatea vieții profesionale a medicilor”, o cercetare desfășurată în cadrul Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”.

17/03/2025

Comunicare publică:

Având în vedere dezbaterile publice pe tema incapacității multor spitale publice de-a acoperi gărzile cu medici, explicăm public natura problemei:

1) Activitatea medicilor în gardă se desfășoară în două modalități diferite din perspectiva contractului individual de muncă:
a. O gardă/lună (18 ore de gardă) pentru fiecare medic, desfășurată în cadrul contractului individual de muncă (CIM) de bază. (Excepție fac conferențiarii și profesorii universitari.)
b. Restul gărzilor sunt desfășurate în baza unui CIM separat (sunt numite gărzi suplimentare).

2) Salariul pe care un medic îl primește pentru gărzile suplimentare este cel aplicabil la nivelul lunii decembrie 2016 (legea nr. 250/2016), la care se adaugă efectul mutării contribuțiilor în salariul de bază din ianuarie 2018. Cu alte cuvinte, plata acordată pentru gărzi este la nivelul aplicat cu aproape 10 ani în urmă.
a. În medie, nivelul salariului de bază net aferent gărzilor suplimentare din timpul săptămânii este de cca. 25 lei/oră în spitalele neclinice și 30 lei/oră în spitalele clinice.
b. În puținele locuri în care sporul de gardă este acordat la nivel maxim, tariful orar net al unei gărzi din timpul săptămânii este de cca. 42 lei/oră în spitalele neclinice și 53 lei/oră în spitalele clinice.

3) Durata unei gărzi este cuprinsă între 18 ore de lucru continu (gărzile din timpul săptămânii) și 24 de ore de lucru continuu (gărzile din zilele nelucrătoare și sărbătorile legale).
a. În fapt, deoarece gărzile din timpul săptămânii se desfășoară după programul normal de lucru, toate gărzile au 24 de ore de lucru continuu.
b. În cazurile (frecvente) în care medicul rămâne la muncă și după gardă se ajunge la 30 de ore de lucru continuu.

4) Cca. 40% din timpul de lucru aferent unei gărzi se desfășoară noaptea.

5) Gărzile au, de regulă, nivelul cel mai mare de complexitate a muncii:
a. În gărzi sunt tratate urgențele, adică exact cazurile ce trebuie rezolvate rapid, cel mai adesea existând puțin timp la dispoziție pentru analize, investigații, evaluarea cazului, decizii și proceduri terapeutice.
b. Deoarece în gărzi se află (în mod evident) doar medicii de gardă, consulturile interdisciplinare sunt limitate la posibilitățile oferite de alți medici (care, la rândul lor, au și ei urgențe). Ceea ce înseamnă că diagnosticele și procedurile terapeutice sunt desfășurate în condițiile unui acces redus la resursele tradiționale
c. Dat fiind faptul că variabila numită numărul de medici prezenți în gardă (la care se adaugă celelalte categorii de personal prezente - și ele limitate) este stabilă este ușor de înțeles că creșterea numărului de pacienți reduce în mod proporțional timpul ce poate fi alocat fiecăruia dintre ei.
d. Gărzile au cel mai mare grad de variabilitate a patologiei și complexității, fapt care accentuează povara profesională.

Concluzia este evidentă: pentru activitatea profesională cu gradul cel mai mare de complexitate, ce se desfășoară în condițiile unor resurse limitate și, cel mai adesea, în condiții de epuizarea fizică și psihică, medicii au salariul de bază la nivelul anului 2016.
În cadrul protestelor din ultimii doi ani Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a prezentat în mod repetat guvernanților gravitatea situației, anticipând efectele pe care le vedem acum, odată cu soluțiile necesare.

01/03/2025

1 Martie, începutul Primăverii Solidarității!

Cu ocazia acestei zile, simbol al renașterii și al speranței, dorim să vă transmitem aprecierea noastră profundă pentru contribuția esențială pe care o aduceți sistemului sanitar din România. Profesionalismul, dedicarea și efortul continuu pe care le demonstrați zi de zi, sunt fundamentale pentru buna funcționare a întregului sector și pentru siguranța pacienților.