USAMV Bucureşti, prin Facultatea de Horticultură, a lansat la începutul lunii iunie 2014, în cadrul Conferinţei Internaţionale „Agriculture for life, Life for agriculture“, propunerea titularului disciplinei Floricultură, conf.univ. dr. Florin Toma, ca bujorul să fie proclamat oficial, de către statul roman, floarea naţională a României. Argumente
I). în ţara noastră cresc spontan numeroase specii
de bujor cu un mare potenţial biologic şi ornamental (Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. banatica) si în rezervaţii protejate de lege;
II) pe lângă speciile spontane, se întâlnesc şi specii cultivate într-o varietate însemnată de forme şi culori, mai exact 3 specii cultivate cu peste 130 de varietati identificate până în prezent
III) graţie frumuseţii plantelor (îndeosebi a florilor) şi a calităţilor lor biologice (perenitate, productivitate, flexibilitate tehnologică, adaptabilitate ecologică), plantele de bujor sunt aproape nelipsite din decorul parcurilor şi grădinilor publice;
IV) florile de bujor sunt foarte îndrăgite la nivelul întregii ţări, fiind extrem de des cultivate in gradinile si curtile romanilor pentru frumusetea si bogatia florilor, pentru mirosul incantator, pentru decorarea interioarelor sau in scop medicinal
V) bujorul este des intalnit ca subiect de apreciere şi comparaţie în tradiţiile poporului roman, pe intreg teritoriul sau istoric, in muzica, poezia, literatura, pictura, artele decorative, designul si arhitectura poporului român;
VI) în cinstea bujorului se organizează anual festivaluri şi sărbători populare în mai multe zone ale ţării;
VII) în conştiinţa poporului român, frumuseţea fizică şi spirituală sunt adesea asociate cu bujorul, fapt dovedit de utilizarea largă a numelui de bujor şi a derivatelor sale la nume de familie, prenume, nume de localităţi, nume de străzi, nume de păsări şi animale ( statistica recentă arată că pentru 29.231 de persoane numele de familie este Bujor iar 69.355 de persoane au prenumele Bujor);
VIII) folclorul românesc abundă în cântece în care tema bujorului este prezentă, mai ales în refrene şi atunci când trebuie să se facă o rimă cu cuvântul dor;
IX) tema bujorului este larg răspândită în covoarele tradiţionale, costume populare şi alte obiecte de artizanat de o frumuseţe rară, fapt ce dovedeşte aprecierea deosebită de care se bucură bujorul la nivel naţional din cele mai indepartate timpuri
X) pe lângă utilizarea ornamentală, bujorul este folosit în scop medicinal şi cosmetic. XI) frumuseţea florilor de bujor si insemnatatea acordata acestuia de catre poporul roman face ca bujorul sa fie una dintre cele mai apreciate si dorite flori pentru a fi prezente alaturi de tanara familie in ziua nuntii si pentru realizarea buchetelor de mireasa şi a altor tipuri de aranjamente florale de excepţie;
XII) purpuriul inedit pe care varietatea Paeonia Peregrina (cunoscut in unele medii ca Romanica) o are este asociat in traditia si cultura romaneasca in special cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul si sangele. De aceea Bujorul romanesc a fost adoptat de curand ca simbol de catre Ministerul Apararii pentru a comemora pe 29 aprilie Ziua Veteranilor de Razboi si 11 noiembrie Ziua Veteranilor precum si pentru a onora Eroii căzuţi în teatrele de operaţii şi pe teritoriul României. Initiativa a fost sustinuta in permanenta de voluntarii Invictus Romania, care au purtat bujorul romanesc in piept in fiecare ocazie.
