19/05/2026
Ieri la Romania Influencers Summit 2026, parte din campania -Digital Safe, Future Ready am adus în prim-plan o discuție nuanțată despre siguranța online, rolul creatorilor de conținut, educația digitală și nevoia unui cadru de reglementare care să protejeze copiii fără a bloca accesul la beneficiile internetului. Intervențiile au subliniat că mediul digital nu trebuie privit exclusiv prin prisma riscurilor, ci și ca o resursă majoră de informare, învățare și oportunitate.
În cadrul fireside chat-ului moderat de Badea , Selly a vorbit despre rolul decisiv pe care internetul l-a avut în propria sa formare și carieră, afirmând că „fără internet și fără acces la internet de la o vârstă foarte fragedă, nu aș fi fost aici”. El a arătat că, atunci când a început să fie activ online, „nu exista niciun fel de control parental”, iar internetul era mai degrabă un spațiu liber, nereglementat, dar cu un potențial uriaș de dezvoltare. Selly a atras atenția că astăzi conversația despre ce fac copiii pe internet este redusă adesea la zona de social media și divertisment, deși internetul este mult mai mult decât atât. În formularea sa, „internetul este cea mai mare resursă, cea mai mare cascadă de informații care a existat vreodată”, iar discuția publică ar trebui să privească mai mult și „partea bună a internetului și a rețelelor”, nu doar riscurile.
Marco Badea de la Explicativ a punctat, în dialogul cu Selly, dimensiunea profesională a creatorilor de conținut, observând că acesta și-a construit „o disciplină din a crea conținut”. Discuția a evidențiat și faptul că, pentru un creator, „comunitatea foarte bine închegată este assetul principal”, iar succesul online nu ține doar de vizibilitate, ci de încredere, consistență și relația construită cu publicul.
Pe tema reglementării influencerilor, Selly a susținut necesitatea unui cadru mai clar, mai ales în ceea ce privește produsele care pot fi promovate către copii. El a arătat că este nevoie de „un cadru de reglementare și o autoritate care să reglementeze zona de influenceri”, precizând că ar fi dispus să respecte astfel de reguli dacă ele sunt clare și aplicabile. Mesajul său a fost că reglementarea nu trebuie privită ca o limitare a creatorilor, ci ca o formă de responsabilizare a industriei.
Vlad Zaha de la Edge Institute a adus o perspectivă critică asupra modului în care sunt construite politicile publice în domeniul digital, vorbind despre „prăpastii între mediul academic și politic, între știință și decidenți”. El a menționat exemplul Australiei, sugerând că interdicțiile drastice privind accesul copiilor la social media nu trebuie tratate ca soluții simple sau automat eficiente. Potrivit intervenției sale, „ne-am putea gândi că astfel de măsuri au venit după mari consultări și că, dacă interzicem, va fi bine, dar lucrurile sunt mult mai complicate”.
Vlad Zaha a subliniat că una dintre mizele centrale nu este doar limitarea tehnică a accesului copiilor la ecrane, ci prezența reală a părinților în viața digitală a copiilor. El a arătat că este important „cât de prezenți sunt părinții”, mai ales în primii ani de viață, când se construiesc obiceiurile, încrederea și raportarea copilului la tehnologie. În acest context, a insistat asupra dezvoltării gândirii critice și a încrederii în sine, ca instrumente mai durabile decât simpla interdicție.
Un alt punct relevant al discuției a fost decalajul dintre viteza tehnologiei și capacitatea sistemului educațional de adaptare. S-a punctat că „la șase luni se schimbă tool-urile de AI, iar curricula nu se schimbă nici la câțiva ani”, ceea ce arată nevoia unei educații digitale mai flexibile, mai conectate la realitate și mai puțin dependentă de mecanisme administrative lente.
Am aflat de la Dan Oros și Aneta Pleșa oportunităție aduse de Gen AI și economia digitală pentru creatorii de conținut. Cezara Panait a pus în perspectivă ideea de responsabilitate împărtășită în protecția copiilor online, subliniind că siguranța digitală depinde atât de măsurile deja dezvoltate de industrie și de un cadru de reglementare echilibrat, cât și de implicarea părinților și de consolidarea educației digitale. Andreea Bujor de la World Vision Romania a adus în dezbatere studii și cifre care pot informa deciziile viitoare de protejare a tinerilor și exemple de actiuni grassroots desfășurate cu succes. Tudor Oprea a moderat panel-ul și a pus accentul pe importanța educației copiilor și a părinților, fiind nevoie de o strategie pe termen lung care să pregătească noile generații pentru job-urile viitorului.
Evenimentul a conturat un mesaj echilibrat: protecția copiilor online este necesară, dar nu poate fi construită exclusiv prin interdicții sau soluții tehnice rigide. Este nevoie de educație digitală, implicarea părinților, responsabilizarea creatorilor, dialog între decidenți și experți și o mai bună înțelegere a internetului ca spațiu de risc, dar și ca resursă esențială pentru învățare, exprimare și oportunitate.
Mulțumim tuturor partenerilor Edge Institute, Developers Alliance Adfaber, Impact Hub Bucharest, GEYC, YouTube, Europuls - Centrul de Expertiza Europeana și vă invităm și pe toți cei interesati de subiect să va alăturați --> digitalsafefutureready.see40.org
