Institutul pentru Politici Publice

24/08/2026

Cum pastram apa in peisaj?

O analiza extrem de utila realizata de colegii de la Federatia Coalitia Natura2000 Romania

11/08/2026

Biodiversitatea nu este un obstacol în calea dezvoltării economice. Strategia arată o direcție pe care statul și-o propune pentru viitor.

Federatia Coalitia Natura2000 Romania a realizat și o analiză comparativă a modificărilor aduse în Camera Deputaților.

Strategia națională pentru conservarea biodiversității a fost adoptată. Dar cu ce preț?

Camera Deputaților a adoptat, pe 5 august, Strategia națională și Planul național de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030.

Adoptarea era necesară. Dar forma finală a actului ridică probleme serioase.

Analiza comparativă realizată de Federația Coaliția Natura 2000 România arată că, în urma amendamentelor adoptate:

🔹 ținta pentru suprafața protejată a fost redusă de la 30% la 25%, iar cea pentru protecție strictă de la 10% la 5%;

🔹 unele angajamente internaționale sunt redate inexact în textul Planului de acțiune - inclusiv Ținta 3 din Cadrul Global pentru Biodiversitate Kunming-Montreal, care prevede 30%, nu 25%;

🔹 obiective importante din Strategie nu mai au măsuri corespondente în Planul de acțiune, cele mai dureroase fiind cele privind finanțarea - eliminarea țintei care prevedea alocarea procentului de 20% din Fondul pentru Mediu pentru biodiversitate;

🔹 au fost eliminate instrumente importante de guvernanță, administrare și creștere a capacității administrative.

O strategie nu este un scop în sine. Este un instrument care trebuie să spună ce facem, cine face, până când și cu ce resurse.

Dacă eliminăm tocmai mecanismele care transformă obiectivele în acțiuni, riscăm ca strategia să rămână un document adoptat, dar cu efecte mult mai mici în teren.

Biodiversitatea nu este un obstacol pentru dezvoltare. Este infrastructura naturală de care depind agricultura, apa, pădurile, economia și comunitățile locale.

Vom urmări modul în care obiectivele rămase în Strategie vor fi puse în practică și vom continua să susținem un cadru real și eficient pentru conservarea naturii în România.

📄 Analiza comparativă este disponibilă publicului interesat pe site-ul nostru (l1nk în primul comentariu)

Aeastă activitate s-a desfășurat în cadrul proiectului Inovație pentru natură, implementat împreună cu Institutul pentru Politici Publice
Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.


📸TVR info

05/08/2026

‼️‼️Riscăm o procedură de infringement prin modificările adoptate în Senat la Strategia națională pentru conservarea biodiversității?

Reducerea țintelor privind protecția naturii de la 30% la 25% pentru suprafața protejată și de la 10% la 5% pentru protecția strictă ridică semne de întrebare privind alinierea la obiectivele asumate la nivelul Uniunii Europene.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Inovație pentru natură. Acest proiect este finanțat prin Programul de Implicare Civică sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

Senatul a adoptat amendamente păguboase la Strategia națională pentru conservarea biodiversității și Planul național de acțiune. Dintre ele, țintele asumate de România pentru extinderea ariilor protejate se reduc: de la 30% la 25% și de la 10% protecție strictă la doar 5%.

Suntem dezamăgiți de rezultatul votului din Senat. Vom transmite Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, un punct de vedere detaliat asupra amendamentelor adoptate.

Contextul face situația și mai îngrijorătoare. Proiectul de ordin publicat recent de Ministerul Mediului propune desemnarea a 472 de zone prioritare pentru biodiversitate, însumând mai puțin de jumătate chiar și din ținta redusă de 5%.

Biodiversitatea nu poate fi protejată prin reducerea obiectivelor asumate, ci prin politici bazate pe știință și prin respectarea angajamentelor pe care România și le-a luat la nivel european și internațional.

30/07/2026

‼️ Federația Coaliția Natura 2000 România și Institutul pentru Politici Publice (IPP) atrag atenția asupra necesității adoptării urgente,
fără amendamente care să-i afecteze conținutul, a Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030

➡️ Biodiversitatea nu înseamnă doar protejarea speciilor sau a habitatelor, ci și infrastructura naturală de care depind direct economia și viața de zi cu zi a românilor: păduri care reduc riscul de inundații, polenizatori fără de care agricultura ar pierde miliarde, ecosisteme care asigură apă potabilă și susțin turismul local.

➡️ Strategia nu este un document pentru protecția naturii de dragul naturii, ci un instrument pentru gestionarea acestui capital natural – o infrastructură care, lăsată nefuncțională, ne face mai vulnerabili la secetă, inundații și costuri economice tot mai mari.

‼️Miza financiară
Dincolo de miza ecologică, adoptarea Strategiei reprezintă un jalon obligatoriu asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (Jalonul 31). Neîndeplinirea acestui angajament până la 31 august 2026 atrage penalități financiare estimate la peste 972 de milioane de euro – bani care ar afecta întreaga economie a țării, nu doar sectorul de mediu.

➡️ Strategia nu este o frână pentru dezvoltare, ci un set de reguli prin care economia românească se poate dezvolta împreună cu mediul, nu pe seama lui.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Inovație pentru natură, finanțat prin Programul de Implicare Civică sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestei material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

24/07/2026

România are o suprafață semnificativă desemnată ca arie protejată. Datele europene indică faptul că ariile protejate terestre acoperă aproximativ un sfert din teritoriul național, iar siturile Natura 2000 terestre însumează peste 53.000 km.

Datele naționale indică și faptul că o parte dintre acestea au planuri de management aprobate, în timp ce altele sunt în proces de elaborare, actualizare sau aprobare.

➡️ Conform solicitării de înformații publice adresată de IPP către ANMAP – numai 68% au plan de management în vigoare, restul fiind în curs de elaborare, aproape de finalizare.

Acest material este realizat în cadrul proiectul Inovație pentru natură. Acest proiect este finanțat prin Programul de Implicare Civică sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

26/06/2026

‼️Conflictul nu este între energie și natură.

Conflictul apare atunci când lipsa de viziune transformă cele mai valoroase ecosisteme ale României în soluția cea mai simplă din punct de vedere politic.

➡️ Parcurile naționale și naturale nu sunt terenuri de rezervă pentru investiții. Ele reprezintă cele mai importante spații destinate conservării biodiversității și trebuie să rămână repere ale responsabilității față de generațiile viitoare.

Colegii noștri de la Federatia Coalitia Natura2000 Romania explică foarte bine consecințele unor decizii insuficient cântărite.

România la răscruce: între protejarea naturii, dezvoltare durabilă și revenirea la ”epoca de aur” sau când justiția validează regresul în protecția naturii.

Poziția Coaliției Natura 2000 România privind recentele decizii ale Curții Constituționale referitoare la legea privind extragerea urșilor și la legea care permite continuarea unor proiecte hidroenergetice în parcuri naționale și naturale.
Există momente în care o decizie juridică depășește cu mult efectele unui singur act normativ. Ea transmite un mesaj despre valorile pe care o societate alege să le protejeze și despre direcția în care dorește să meargă.
Deciziile recente ale Curții Constituționale privind declararea constituțională a legii care permite extragerea a până la 969 de urși anual și a legii care facilitează continuarea unor proiecte hidroenergetice în interiorul sau în proximitatea unor parcuri naționale și naturale reprezintă un astfel de moment.
Le respectăm caracterul constituțional și rolul Curții în ordinea de drept. Dar, în egală măsură, considerăm că ele marchează un regres profund în felul în care România înțelege să își protejeze patrimoniul natural și să își construiască viitorul.
România deține unele dintre ultimele ecosisteme naturale funcționale din Europa. Pădurile, râurile sălbatice și populațiile de carnivore mari nu sunt simple resurse care pot fi sacrificate ori de câte ori administrația eșuează sau interese economice de moment devin prioritare. Ele reprezintă un patrimoniu public, european și intergenerațional.
În cazul ursului brun, statul român continuă să trateze efectele, nu cauzele.
De ani de zile, cercetătorii și numeroși specialiști în managementul conflictelor om–faună atrag atenția asupra acelorași soluții care funcționează: gestionarea eficientă a deșeurilor, garduri electrice, intervenții rapide și profesioniste, monitorizarea și extragerea (unde este cazul) exemplarelor problematice, educarea comunităților și compensarea corectă a pagubelor. Există deja exemple în România, precum Băile Tușnad, unde aplicarea consecventă a măsurilor preventive a redus dramatic conflictele dintre oameni și urși.
Cu toate acestea, prevenția rămâne cronic subfinanțată, iar planurile și strategiile elaborate chiar la solicitarea autorităților sunt prea des abandonate în sertare.
În schimb, răspunsul legislativ devine unul aproape exclusiv letal.
Problema este că împușcarea unui număr tot mai mare de urși nu rezolvă lipsa managementului. Mai grav, eliminarea exemplarelor dominante poate destabiliza structura socială a populației și poate favoriza apariția unor comportamente care cresc, nu reduc, conflictele cu oamenii. În același timp, persistă suspiciunea legitimă că exemplarele valoroase din punct de vedere cinegetic vor continua să fie preferate, în timp ce animalele care generează efectiv incidente rămân adesea neidentificate sau greu de extras.
Astfel, atât oamenii, cât și urșii devin victime ale aceluiași eșec administrativ.
Nu există nicio țară care să poată compensa prin împușcarea unui număr tot mai mare de animale lipsa educației, a prevenției și a unei administrații eficiente.
La fel de îngrijorătoare este și validarea legii care permite continuarea unor proiecte hidroenergetice în arii naturale protejate.
România riscă să redeschidă capitole pe care Europa încearcă deja să le închidă.
Multe dintre aceste investiții provin dintr-o viziune de dezvoltare concepută în urmă cu zeci de ani, într-un context economic, energetic și ecologic complet diferit. Între timp, schimbările climatice au modificat regimul hidrologic al râurilor, iar numeroase analize arată că beneficiile energetice estimate sunt limitate în raport cu costurile ecologice produse prin distrugerea ultimelor râuri naturale și fragmentarea habitatelor.
Securitatea energetică este un obiectiv legitim și necesar. Dar ea nu trebuie construită împotriva naturii atunci când există alternative mai eficiente: modernizarea hidrocentralelor existente, reducerea pierderilor din sistem, dezvoltarea capacităților de stocare, investițiile în flexibilitatea rețelei și proiectele hidroenergetice amplasate în afara ecosistemelor cu cea mai mare valoare de conservare.
Conflictul nu este între energie și natură.
Conflictul apare atunci când lipsa de viziune transformă cele mai valoroase ecosisteme ale României în soluția cea mai simplă din punct de vedere politic.
Parcurile naționale și naturale nu sunt terenuri de rezervă pentru investiții. Ele reprezintă cele mai importante spații destinate conservării biodiversității și trebuie să rămână repere ale responsabilității față de generațiile viitoare.
Ne întristează faptul că, într-un moment în care întreaga Europă vorbește despre refacerea ecosistemelor, despre adaptarea la schimbările climatice și despre soluții bazate pe natură, România pare să revină la o logică a dezvoltării în care natura este privită ca un obstacol și nu ca un capital strategic.
Conservarea biodiversității nu este un lux și nici o preocupare rezervată organizațiilor de mediu.
Ea reprezintă fundamentul securității alimentare, al resurselor de apă, al economiei locale, al sănătății și al rezilienței societății în fața schimbărilor climatice.
Coaliția Natura 2000 România va continua să promoveze politici publice bazate pe știință, dialog și soluții care protejează atât comunitățile locale, cât și patrimoniul natural al țării.
România are nevoie de instituții care tratează cauzele conflictelor, nu simptomele lor.
Are nevoie de investiții inteligente, nu de sacrificarea ultimelor râuri sălbatice.
Și are nevoie de curajul de a demonstra că dezvoltarea și conservarea biodiversității nu sunt obiective incompatibile, ci condiții ale aceluiași viitor.
George Kudor – Director executiv

08/06/2026

‼️ Foarte importante concluziile Eurobarometrul ui Special 571, cel mai amplu sondaj european privind atitudinile față de biodiversitate

➡️ Când vine vorba de ariile protejate vs. dezvoltare economică, românii sunt la fel de fermi ca restul Europei: 46% spun că proiectele care distrug natura în siturile Natura 2000 ar trebui interzise, față de 49% media UE. Aproape identic.

Totuși ❌ doar 43% dintre români au auzit vreodată de termenul „biodiversitate" - față de 83% media europeană

În acest sens este munca noastră în cadrul proiectului Inovație pentru natură, alături de Federatia Coalitia Natura2000 Romania, care are expertiza și cele mai bune instrumente pentru a ajuta la un management eficient - nu dur, nu disproporționat - în relația cu mediul economic.

Acest material a fost realizat în cadrul proiectului Inovație pentru natură.
Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

#20%FM

20/05/2026

NATURA ÎN MEDIA

Am discutat astăzi despre cea mai bună variantă de comunicare pentru ca mesajul conservării naturii să fie cât mai bine înțeles de publicul larg și, mai departe, susținut.

Cu acest prilej a fost lansat si proiectul Inovație pentru natură, care propune o abordare curajoasă asupra managementului ariilor protejate precum și un mecanism recunoscut la nivel european pentru evaluarea acestora. Îi veți găsi pe teren, în următoarele luni, pe specialiștii Federatia Coalitia Natura2000 Romania.

‼️Revenim cu informații interesante și ușor de digerat!

Această activitate s-a desfășurat în cadrul proiectului Inovație pentru natură.
Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.
#20%FM

14/05/2026

Zilele acestea are loc reuninea echipei Federatia Coalitia Natura2000 Romania pentru a aprofunda strategiile pe care le putem folosi pentru a înainta în protejarea și managementul eficient al ariilor protejate, în conservarea naturii.

Ne pregătim pentru activități în teren, extrem de intersante și probocatoare în perioada următoare! Stay tuned!🪵🪷

Această activitate se desfășoară în cadrul proiectului Inovație pentru natură.
Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

12/05/2026

Sub motivarea că suspendarea prematură a unui astfel de ordin afectează grav activitatea gestionărilor fondurilor cinegetice, afectează culturile agricole și NU EXISTĂ altă posibilitate de intervenție asupra unor specii precum ursul brun (și altele precum cocoșul de munte) care poate genera pierderi de vieți omenești, Parlamentul a adoptat ieri legea care permite derogarea de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, astfel încât, hotărârile judecatoreşti pronunţate în prima instanţă prin care se dispune suspendarea ordinului ministrului, emis în temeiul alin.(1) lit.j) şi f), alin. (4) şi al art.222 din Ordonanţa de urgenţă
nr.81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi
combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, să producă efecte „numai de la data rămânerii definitive a acestora sau, după caz, de la data epuizării căilor ordinare de atac."

Alături de partenerul său, Federatia Coalitia Natura2000 Romania, IPP a susținut in comisii efectele negative ale acestei reglementări. Și nu ne oprim aici!

Această activitate s-a desfășurat în cadrul proiectului Inovație pentru natură.
Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.