07/10/2026
✨ Săptămâna trecută am discutat, în cadrul evenimentului nostru „Digitalizarea incluzivă: Cum reducem decalajul de competențe digitale. Bune practici din România și statele UE” despre o temă pe care o regăsim arareori în dezbaterile publice din România: cm putem facilita tranziția digitală pentru cetățeni, în special pentru cei expuși excluziunii digitale?
Nu este prima dată când abordăm acest subiect, dar de această dată evenimentul ne-a ajutat să înțelegem mai bine ce înseamnă digitalizarea inclusivă, de la metodologia de lansare a proiectului la strategia de outreach pentru beneficiari.
De ce am pornit această discuție? În ultimele luni, la CRPE am analizat inițiative de digitalizare incluzivă din România și din alte state UE, în cadrul unui raport pe care îl vom publica în următoarele zile. Ne-am uitat în special la programele care încearcă să crească nivelul competențelor digitale de bază în rândul populației, dar și la cele construite pentru persoane și comunități care riscă să rămână în afara tranziției digitale. 💻
Alături de bibliotecari, ONG-uri care derulează programe de educație sau facilitare digitală și reprezentanți ai instituțiilor locale, am descusut împreună întrebări care au persistat de-a lungul cercetării noastre. Cum putem identifica și ajunge la persoanele care sunt cel mai expuse excluziunii digitale? Ce înseamnă să gândim inițiative de digitalizare inclusive din capul locului, pentru seniori sau persoane cu dizabilități, de exemplu? Cum măsurăm impactul acestor inițiative și cm ne asigurăm că nu sunt doar o altă bifă pe o listă de indicatori strategici? 📱
Nu sunt deloc întrebări ușoare, astfel că nici răspunsurile nu au fost lipsite de complexitate. Am aflat despre reticența unora dintre cetățeni să acceseze hub-uri digitale, acolo unde ele există, și, în consecință, despre importanța încrederii și a implicării stakeholderilor locali. Ne-am uitat mai atent la ce înseamnă accesibilitatea cu adevărat, când persoanele cu deficiențe de vedere, de exemplu, trebuie să plătească din buzunarul propriu pentru un cititor de ecran. Am ascultat recomandările din partea societății civile către autoritățile centrale, în special cele legate de necesitatea unei strategii de digitalizare coerente și de lungă durată, printre altele.
Ușor ușor, am ajuns poate nu la un răspuns definitiv, ci la un început de drum despre cm putem adresa mai bine tematica digitalizării în România. 🤟
Mulțumim lui Laurențiu Bunescu, Cătălinei Rata și Anișoarei Bocai pentru că au împărtășit cu noi experiența lor în domeniu; precum și lui Gabriel Kolbay, care a moderat conversația și a legat foarte firesc perspectivele diferite aduse la masă; și, bineînțeles, un mare mulțumesc tuturor celor care au reușit să ni se alăture.
Sperăm că, la fel ca și noi, ați aflat ceva util, nou sau care va pus pe gânduri. 🙂
Și noi revenim curând cu raportul complet!
-----------
Proiectul beneficiază de finanțare din partea European Citizen Action Service (ECAS), în cadrul proiectului EURECA Plus 2026, cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a ECAS. Nici Uniunea Europeană și nici ECAS nu pot fi considerate responsabile pentru conținutul acestora.