Sahia Vintage

06/12/2025

𝑷𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒔𝒕𝒓𝒂̆𝒏𝒆𝒑𝒐𝒕̦𝒊, 𝒊̂𝒏𝒄𝒂̆ 𝒄𝒆𝒗𝒂 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒆𝒔̦𝒕𝒊
(Doru Segall, 1980, 15’, color)

𝐌𝐢̂𝐢𝐧𝐞, 𝟕 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, avem alegeri locale parțiale pentru funcția de primar general al Capitalei.
Tot 𝐦𝐢̂𝐢𝐧𝐞, 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟒.𝟎𝟎, proiectăm la Teatrul Masca două documentare de scurt-metraj, dintre care unul – cu titlul 𝑷𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒔𝒕𝒓𝒂̆𝒏𝒆𝒑𝒐𝒕̦𝒊, 𝒊̂𝒏𝒄𝒂̆ 𝒄𝒆𝒗𝒂 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒆𝒔̦𝒕𝒊 – e structurat ca 𝑜 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑠𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑑𝑟𝑒𝑠𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 „𝑢𝑛 𝑔𝑟𝑢𝑝 𝑑𝑒 𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑡̦𝑒𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑆𝑡𝑢𝑑𝑖𝑜𝑢𝑙 𝐴𝑙𝑒𝑥𝑎𝑛𝑑𝑟𝑢 𝑆𝑎ℎ𝑖𝑎” 𝑣𝑖𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡̦𝑖 𝑎𝑖 𝑐𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑒𝑖 𝑖̂𝑛 𝑠𝑒𝑐𝑜𝑙𝑢𝑙 21.

Filmul prinde – într-o suită de instantanee 𝑠𝑢𝑟𝑝𝑟𝑖𝑛𝑧𝑎̆𝑡𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑙𝑢𝑚𝑖𝑛𝑜𝑎𝑠𝑒 – Bucureștiul de la începutul anilor ‘80. Nu, nici gînd să pretindem că viața bucureștenilor era 100% așa cm apare in film... Și totuși, pe lîngă absențele și edulcorările care au a face deopotrivă cu stilul regizorului-operator și cu controlul exercitat de aparatul de stat asupra conținutului filmului, descoperim în film aspecte de viață care prind ceva din farmecul trecut și prezent al acestui oraș deopotrivă iubit și urît, greu încercat și adesea neglijat de-a lungul anilor.

Cu un zâmbet, Doru Segall își îndreaptă camera către o populație nu tocmai urbanizată care, la începutul anilor 80, încă face eforturi să se adapteze la condițiile locuirii la bloc, crescând găini în inima orașului, așezându-și stupii „lângă stația lui 39” sau chiar reușind, discret, să îngrașe câte un porc la umbra unui bloc de locuințe.

În segmentul inclus în link, găsim vizualizate, în registru absurd, un număr de statistici complet irelevante referitoare la viața bucureștenilor: de la numărul de metri de țeavă alocați fiecărui cetățean în prezentul anilor 80, la numărul de persoane alocate unui balcon de bloc – posibil, un rapel discret la propensiunea autorităților către raportările la nivel „macro”, de cele mai multe ori în defavoarea observației „micro” și a atenției reale pentru cetățean. Ca și în alte filme, umorul permite abordarea unor aspecte sensibile ale vieții cotidiene în România.

Să zîmbim puțin, să ne păstrăm perspectiva critică asupra imaginilor de ieri și de azi, și să încercăm să votăm cu cap, pentru binele Bucureștiului.

𝑉𝑎̆ 𝑎𝑠̦𝑡𝑒𝑝𝑡𝑎̆𝑚 𝑙𝑎 𝑇𝑒𝑎𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑀𝑎𝑠𝑐𝑎 𝑑𝑢𝑝𝑎̆ 𝑐𝑒 𝑣𝑜𝑡𝑎𝑡̦𝑖! 🧡
(Mai mult despre proiecție în postarea anterioară)

04/12/2025

Duminică, 7 decembrie, la ora 14.00, vă așteptăm la Teatrul Masca pentru o proiecție cu două filme produse de studioul Alexandru Sahia.

Două versiuni luminoase, amuzante, ale socialismului de stat al anilor 70-80, probabil diferite de experiența trăită de cei mai mulți dintre noi, insă tocmai bune pentru a ne inspira să reflectăm asupra clivajelor dintre realitatea rememorată și reprezentarea documentară comandată și monitorizată de statul socialist. În care dintre acestea putem avea încredere astăzi?

Intrare liberă pe bază de rezervare:
forms.gle/13vFMtYmRLZ7U4Wz7

Vă așteptăm!

14/11/2025

În conversațiile purtate în ultimele două zile cu publicul Cinema Unirea Botosani și Un concept Luna, Suceava, d**a proiecțiile KineDok Romania, am menționat filmele experimentale de început ale lui 𝑺𝒍𝒂𝒗𝒐𝒎𝒊𝒓 𝑷𝒐𝒑𝒐𝒗𝒊𝒄𝒊.

Pentru cei interesați, punem aici un link la un fragment extras din 𝐔𝐙𝐈𝐍𝐀 (1963). Câteva note de contextualizare veți găsi la linkul din comentarii.

12/11/2025

Un interviu despre cinema documentar, arhive, relația istorie/memorie, înaintea proiecției KineDok Romania de la Cinema Unirea Botosani.

Miercuri seara, de la ora 19.00, Cinematograful Unirea din Botosani gazduieste un nou eveniment marca Kinedok. Patru scurtmetraje, reunite in programul ”Umbrele istoriei”, vor prilejui intalnirea cu un trecut recent care inca bantuie in R...

10/11/2025

Săptămâna asta ne vedem la Botoșani și Suceava, cu programul „𝐔𝐦𝐛𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢”: patru documentare de scurtmetraj selectate din arhivele țărilor partenere KineDok Romania din regiune – Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, România.

Vizionăm patru filme foarte diferite ca temă și respirație, produse in regiune pe parcursul unui deceniu (1965-75), care ne invită să reflectăm asupra relației noastre cu trecutul 𝑡𝑜𝑡-𝑚𝑎𝑖-𝑝𝑢𝑡̦𝑖𝑛-𝑟𝑒𝑐𝑒𝑛𝑡 și a arhivei ca formă de afirmare și de interogare a memoriei colective. La finalul proiecțiilor, conversăm pe marginea filmelor cu 𝐀𝐝𝐢𝐧𝐚 𝐁𝐫𝐚̆𝐝𝐞𝐚𝐧𝐮, curatoarea programului.

Includem în comentarii un clip extras din filmul românesc inclus în selecție: 𝐋𝐞𝐭𝐨𝐩𝐢𝐬𝐞𝐭̦𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐢 𝐇𝐫𝐢𝐛 (Slavomir Popovici, 1974; imagine: Slavomir Popovici, Toader Hrib, operator Doru Segall).

Pe curând!
🟡 12 nov, 19:00 • Botoșani, Cinema Unirea Botosani
🟡 13 nov, 19:00 • Suceava, Spațiul Cilindru / organizator local: Un concept Luna

29/10/2025

Ce săptămână mai potrivită pentru lansarea unui prim program KineDok Romania alcătuit exclusiv din filme „de arhivă”, decât aceea în care am sărbătorit 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐮𝐝𝐢𝐨𝐯𝐢𝐳𝐮𝐚𝐥 (27 octombrie) – o inițiativă UNESCO menită să marcheze rolul esențial al arhivelor audiovizuale pentru istoria și cultura umanității?

Programul „𝐔𝐦𝐛𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢” ne invită să explorăm patru documentare de scurtmetraj păstrate de arhivele țărilor partenere din regiune – Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, România – și să reflectăm asupra arhivei ca formă de afirmare și de interogare a memoriei colective.

Nu doar istoria regională comună la care fac referire unește aceste filme, altminteri foarte diferite ca estetică și respirație, ci și faptul că fiecare film deschide o discuție în jurul noțiunii de „patrimoniu” ca moștenire materială sau imaterială primită de la generațiile anterioare. Programul lansează întrebări cu privire la accesul prezentului la istorie, vulnerabilitatea patrimoniului material, memoria perisabilă a trecutului odată cu dispariția fizică a martorilor săi, autoritatea și credibilitatea arhivelor audio-vizuale, întrebări pe care spectatorii sunt invitați să le exploreze în conversație cu Adina Brădeanu, curatoarea programului.

𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐥𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞:
🟡 2 nov, 11:30 • 𝐁𝐚̂𝐫𝐥𝐚𝐝, la 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐕𝐚𝐬𝐢𝐥𝐞 𝐏𝐚̂𝐫𝐯𝐚𝐧
🟡 6 nov, 18:00 • 𝐆𝐚𝐥𝐚𝐭̦𝐢, la 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐀𝐫𝐭𝐚 𝐕𝐢𝐳𝐮𝐚𝐥𝐚
🟡 12 nov, 17:00 • 𝐁𝐨𝐭𝐨𝐬̦𝐚𝐧𝐢, la 𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚
🟡 13 nov, 19:00 • 𝐒𝐮𝐜𝐞𝐚𝐯𝐚, la 𝐒𝐩𝐚𝐭̦𝐢𝐮𝐥 𝐂𝐢𝐥𝐢𝐧𝐝𝐫𝐮 / organizator local: Asociația Un concept Luna
🟡 24 nov, 19:30 • 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, la 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐂𝐞𝐡 / în cadrul 𝐃𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐲 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐚𝐲𝐬

𝐀𝐝𝐢𝐧𝐚 𝐁𝐫𝐚̆𝐝𝐞𝐚𝐧𝐮lucrează interdisciplinar între Marea Britanie și România. În Marea Britanie, este cercetătoare afiliată proiectului hISTROX, dezvoltat de Facultatea de Lingvistică a Universității din Oxford pe baza unui corpus de materiale audio-vizuale produse în anii ‘60 în comunitățile de istro-români din Peninsula Istria. În 2017, a încheiat la Universitatea Westminster (Londra) o cercetare doctorală asupra culturii instituționale a studioului de film documentar al României socialiste, „Alexandru Sahia”. În România, curatoriază, începând din 2013, programul Sahia Vintage, dezvoltat în colaborare cu Asociația One World Romania. Proiectul a inclus până în prezent proiecții de film în spații publice, o serie de DVD-uri tematice și platforma online omonimă.

Informațiile complete despre filme sunt disponibile în comentarii.

20/10/2025

Ieri a avut loc marșul “𝑰̂𝒎𝒑𝒓𝒆𝒖𝒏𝒂̆ 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒔𝒊𝒈𝒖𝒓𝒂𝒏𝒕̦𝒂 𝒇𝒆𝒎𝒆𝒊𝒍𝒐𝒓” – o reacție necesară la numeroasele cazuri de femicid din ultimul an (încă unul menționat în presă azi-dimineață!). În ultimele zile se vorbește tot mai mult despre proiectul de lege – inițiat de Ministra Mediului și parlamentara Diana Buzoianu (USR), cu sprijinul mai multor ONGuri - privind 𝐢𝐧𝐜𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐚̆𝐬𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫/𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐞𝐭̦𝐮𝐢𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐨𝐫𝐭̦𝐚𝐭𝐞, care sperăm că va fi aprobat și va începe să le protejeze, în special, pe fetele minore care pot ajunge în astfel de situații.

Să începem, așadar, ziua de luni, cu un gînd pentru 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑙𝑜𝑟, amintindu-ne de un episod criminal din istoria României: 𝐃𝐞𝐜𝐫𝐞𝐭𝐮𝐥 𝟕𝟕𝟎 / 𝟏𝟗𝟔𝟔, care interzicea întreruperile de sarcină, pregătind unul dintre cele mai represive regimuri pronataliste din istorie, cu consecințe fatale pentru mii de femei.
Poate că nu întîmplător, în cuprinsul acestui subiect de jurnal din 1967 – anul următor Decretului – găsim două scurte reportaje pe care, din perspectiva prezentului, le putem percepe ca fiind conectate.

Mai întâi – î𝑛c𝑒p𝑖̂n𝑑 𝑑e l𝑎 𝑚i𝑛u𝑡u𝑙 1’26” - un scurt reportaj despre directoarea maternității „Steaua” din cartierul Grivița Roșie, un medic ginecolog elogiat pentru o carieră în care, ni se spune, a adus pe lume 20 000 de copii. Dedicarea profesională a medicului merită respectul semenilor, însă tonul jovial al reportajului nu poate ascunde faptul că e filmat la mai puțin de un an de la nefastul act normativ menționat mai sus. O scurtă imagine din spital, cu proaspetele mame alăptându-și copiii la unison, funcționează ca o sumbră premoniție a deceniilor de 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑜𝑙 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑎𝑙 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑓𝑒𝑚𝑒𝑖𝑙𝑜𝑟 care vor urma.

Chiar dacă reportajul următor nu are o legătură directă cu Decretul 770, din perspectiva prezentului, prevestește unul dintre 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒𝑣𝑎𝑠𝑡𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑒𝑐𝑟𝑒𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖: nașterea a mii de copii nedoriți, ulterior abandonați de mamele incapabile să-și asume responsabilitatea creșterii lor.
O tânără muncitoare de la o întreprindere din Sibiu, crescută la orfelinat, îți caută părinții prin intermediul jurnalului cinematografic produs de studioul Al. Sahia. (În momentul de față, mii de copii abandonați de părinți și adoptați la vîrste fragede, își caută părinții prin intermediul unor grupuri din mediile sociale).

𝐎𝐫𝐚𝐬̦𝐞 𝐬̦𝐢 𝐨𝐚𝐦𝐞𝐧𝐢
𝐒𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐚 𝐢̂𝐧 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐍𝐫. 𝟐𝟕/𝟏𝟗𝟔𝟕, 𝐒𝐮𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐜

Subiectul c include 4 reportaje. Ne-am referit mai sus doar la subiectele 2 si 3.
Mai mult în linkul din comentarii.

04/10/2025

Contraste
Actualitatea în imagini Nr. 11/1955, Subiect b

Subiectul de jurnal inclus în linkul din comentarii – construit antitetic pe imagini filmate în suburbiile Parisului, respectiv într-un nou cartier din Pașcani – e un bun exemplu pentru prezentarea polarizată a subiectelor extrase din materialele primite din țările socialiste, respectiv din cele capitaliste: o practică curentă în editarea jurnalului Sahia și a altor jurnale produse în alte contexte naționale din regiune.

Într-un interviu înregistrat în 2004, regizoarea Paula Segall – care a lucrat la jurnal după întoarcerea de la VGIK (Institutul de film din Moscova) – menționa presiunea, în special în anii ‘50, de a include în același număr de jurnal, în succesiune, știri negative referitoare la țările capitaliste, respectiv știri pozitive selectate din blocul socialist. Practica va rămâne frecventă în anii ‘50, persistând ocazional și în deceniul următor: vezi și Jurnalul 7/1957: „trasformator de mari dimensiuni dat în funcțiune în RDG”, urmat de „savant american prezintă macheta unei rachete cosmice a cărei lansare eșuează”.

(Nicio legătură, desigur, cu un exercițiu muzical recent – construit tot în alb/negru – care divizează comunitățile de pe platformele sociale. Unii dintre noi așteaptă, totuși, perspective mai nuanțate de la prezent.)

30/09/2025

🔹 Duminică, 5 octombrie, ora 12:30, la Filiala Liviu Rebreanu - Biblioteca Metropolitană București → Proiecție Sahia Vintage: „Pentru strănepoți, încă ceva despre București” (r. Paula și Doru Segall, 1980)), urmată de o șezătoare de amintiri, cu filmul ca declanșator al memoriei.

📌 Intrare liberă.

Și tot la Filiala Liviu Rebreanu - Biblioteca Metropolitană București:

🔹 Vineri, 3 octombrie, ora 13:30 → Proiecție Acasă, My Home (r. Radu Ciorniciuc), urmată de o discuție cu Dan Bărbulescu, director executiv al Asociației Parcul Natural București

28/09/2025

𝟐𝟖 𝐒𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞.
𝐌𝐨𝐥𝐝𝐨𝐯𝐚, 𝐡𝐚𝐢 𝐥𝐚 𝐯𝐨𝐭 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭𝐢𝐜!

Cu siguranță mai democratic și mai semnificativ, dincolo de granițele Republicii Moldova, decît votul pentru Sfaturile Populare din Republica Socialistă România documentat de acest jurnal cinematografic din 1967.

Clipul inclus aici evidențiază atmosfera (cum altfel decât) „sărbătorească” a alegerilor, în mai multe sate din România epocii, cu parte dintre alegători îmbrăcați în haine tradiționale (în versiuni modernizate) și cu o horă încinsă în fața școlii amenajate ca secție de votare.

𝐄𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐢
𝐒𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐚 𝐢̂𝐧 𝐢𝐦𝐚𝐠𝐢𝐧𝐢 𝐍𝐫. 𝟏𝟎/𝟏𝟗𝟔𝟕, 𝐒𝐮𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭 𝐚
Link în comentarii.

27/09/2025

Victime și Vinovați (Slavomir Popovici, 1970, 16min, alb-negru)

1970, vara, județele Argeș și Ilfov.
Studioul Sahia filmează unul dintre sutele de filme de scurt-metraj comandate de diverse instituții ale statului: în cazul de față, o comandă a Ministerului Petrolului menită să educe populația țării cu privire la riscurile unor practici generalizate la momentul respectiv – anume descărcarea buteliilor de gaz metan, utilizate pentru gătit, în diverse recipiente improvizate, pentru a menține o „rezervă” la dispoziție în casă.

Într-o manieră jurnalistică sobră, bazată pe interviuri în priză directă, regizorul Slavomir Popovici prezintă câteva cazuri de accidente cu urmări de gravitate diferită, de la distrugerea unei case la moartea unei femei. Acest film-comandă – care, în mod convențional, nu e inclus în filmografia canonică a regizorului, expune vulnerabilitatea lumii rurale a României din epocă, unde, din inconștiență, lipsă de educație, dar și din pricina accesului dificil la respectivele butelii, în special în zonele sătești (aspect ne-menționat în film), oamenii încalcă în mod constant reguli de bază, producând accidente mortale.

Astăzi, cînd această categorie de filme rămîne, în mare parte, neexplorată în arhive, e important de precizat că multe dintre filmele-comandă aduc în prim-plan elemente negative ale vieții cotidiene în România socialistă, de obicei absente din realitatea atent curatoriată a documentarului „artistic” sau „creativ” produs pentru distribuția în cinema și mult mai atent controlat de agenda politică a epocii.

Chiar dacă vizibilitatea publică a acestor filme utilitare a fost mică în epocă, ele ne oferă șansa unei priviri mai fruste și mai puțin supravegheate politic în substanța lumii pe care o investighează: urmăriți, în cazul de față, nu numai pojghița vizibilă a acestei lumi (ulițele, gospodăriile, oamenii), dar și textura sa audibilă – exprimarea liberă, vie, rudimentară, mai puțin editată decât în documentarul creativ sau de autor.

În linkul din comentarii găsiți un clip extras din film.
Victime și Vinovați e fost inclus pe DVD-ul SAHIA VINTAGE V (versiune subtitrată în limba engleză).