Rețeaua pentru Natură Urbană

18/06/2026

𝐏𝐨𝐝𝐜𝐚𝐬𝐭: În ce constă și la ce ajută inelarea păsărilor?

Înainte de orice, trebuie să vă spunem că urmărim cu mare drag postările de pe pagina Agigea Bird Observatory. Dacă sunteți iubitori de natură (și de păsări, în mod special), foarte probabil, faceți la fel. Cei mai mulți o știu de "stația de inelare de la Agigea".

Pe scurt, stația de inelare de la Agigea face parte din Stațiunea Biologică Marină Ioan Borcea Agigea și este singurul loc din România în care păsările sunt inelate pe tot timpul anului. Activitatea este mult mai intensă pe timpul migrațiilor de primăvară și toamnă. Trebuie să vă mai spunem că ne doream de mult să le facem o vizită.

Că se revenim la întrebarea cu care am început, inelarea presupune prinderea unei păsări într-o plasă specială, punerea unui inel cu cod unic pe picior, notarea unor informații legate de greutate, anvergură, etc și, în final, eliberarea păsării.

Codul de pe inel, un fel de "CNP" al păsării, este introdus într-o bază de date. În momentul în care o pasăre inelată este recapturată te miri unde sau, pur și simplu, fotografiată suficient de clar cât să se vadă inelul, biologii pot să refacă traseul urmat de exemplarul respectiv într-o anumită perioadă de timp.

Am asistat la procedurile descrise mai sus cu ocazia unei vizite la Stațiunea Biologică de la Agigea. Ghid ne-a fost Emanuel Baltag, directorul stațiunii, invitatul celui mai nou episod al podcastului "𝐃𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫ă". Îl găsiți în comentarii și pe canalul nostru de 𝐘𝐨𝐮𝐓𝐮𝐛𝐞.

Inelarea păsărilor nu se face doar pentru a colecta date interesante (apropo, una dintre păsările inelate la Agigea a ajuns în Etiopia, la sud de Sahara). Emanuel Baltag ne-a dat un exemplu concret: în ultimii ani, au fost inelate mai puține exemplare de gușă-vânătă, iar acest lucru ar putea avea legătură cu scăderea zonelor umede necesare acestei specii. Automat, un declin al zonelor umede se traduce și prin mai puțină apă în pânză freatică și, ulterior, în mai puțină apă de băut pentru noi, oamenii, sau pentru recoltele noastre.

De asemenea, păsărilor inelate li se măsoară, printre altele, lungimea aripilor. Datele sunt comparate cu unele colectate în urmă cu mai mulți ani. De ce?

🎤 "Î𝘯 𝘚𝘜𝘈 𝘢 𝘧𝘰𝘴𝘵 𝘧ă𝘤𝘶𝘵 𝘶𝘯 𝘴𝘵𝘶𝘥𝘪𝘶 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢𝘳𝘢𝘵ă 𝘤ă 𝘱ă𝘴ă𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘵𝘪𝘯𝘥 𝘴ă 𝘢𝘪𝘣ă 𝘢𝘳𝘪𝘱𝘪 𝘮𝘢𝘪 𝘴𝘤𝘶𝘳𝘵𝘦 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤ă 𝘮𝘪𝘨𝘳𝘦𝘢𝘻ă 𝘱𝘦 𝘥𝘪𝘴𝘵𝘢𝘯ț𝘦 𝘮𝘢𝘪 𝘴𝘤𝘶𝘳𝘵𝘦. 𝘈𝘴𝘵𝘢 𝘴-𝘢𝘳 î𝘯𝘵â𝘮𝘱𝘭𝘢 𝘥𝘦𝘰𝘢𝘳𝘦𝘤𝘦 𝘴𝘤𝘩𝘪𝘮𝘣ă𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘤𝘭𝘪𝘮𝘢𝘵𝘪𝘤𝘦 𝘤𝘳𝘦𝘦𝘢𝘻ă 𝘻𝘰𝘯𝘦 î𝘯 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘦𝘭𝘦 𝘱𝘰𝘵 𝘴ă 𝘪𝘦𝘳𝘯𝘦𝘻𝘦 𝘮𝘢𝘪 𝘢𝘱𝘳𝘰𝘢𝘱𝘦 𝘥𝘦 𝘻𝘰𝘯𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘤𝘶𝘪𝘣ă𝘳𝘪𝘳𝘦", spune Emanuel Baltag.

Desigur, aceleași schimbări climate nu afectează doar comportamentul sau anatomia păsărilor.

Rezumând, păsările ne pot spune multe despre lumea în care trăim și, foarte important, despre cea a generațiilor viitoare. Din acest motiv, inelarea păsărilor este o activitate mult mai importantă decât poate părea la prima vedere. Vă invităm să aflați mai multe despre acest subiect ascultând cel mai nou episod al podcastului "Dialog pentru Natură".

📸 Credit foto și mii de mulțumiri: Emanuel Baltag.
foto 1: ciuș (Otus scops)
foto 2: măcăleandru (Erithacus rubecula)
foto 3: pițigoi albastru (Cyanistes caeruleus)

Podcastul "Dialog pentru Natură" este susținut de BRD Groupe Societe Generale, în cadrul programului 𝘊𝘰𝘮𝘶𝘯𝘪𝘵ăț𝘪 𝘶𝘳𝘣𝘢𝘯𝘦 ș𝘪 𝘳𝘶𝘳𝘢𝘭𝘦 î𝘮𝘱𝘳𝘦𝘶𝘯ă 𝘱𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤𝘰𝘯𝘴𝘦𝘳𝘷𝘢𝘳𝘦 ș𝘪 𝘥𝘦𝘻𝘷𝘰𝘭𝘵𝘢𝘳𝘦 𝘥𝘶𝘳𝘢𝘣𝘪𝘭ă.

17/06/2026

Chiar dacă nu locuiți în Capitală, vă încurajăm să urmăriți pagina Pasari din Parcul Tineretului - Bucuresti.

Recunoaștem cu toată sinceritatea că mai multe episoade ale podcastului "Dialog pentru Natură" au fost inspirate de postări cm este aceasta.

Rețineți expresia "pasărea e inelată în Israel". Detaliem curând, pe Facebook și Instagram.

PS: Dacă vă grăbiți, căutați pe YouTube canalul "Rețeaua pentru Natură Urbană".

PS 2: Mulțumim mult, Livia Gyongyosi!

17/06/2026

Nuferii impresionează prin eleganța lor, însă rolul lor în natură nu este, nici pe departe, unul decorativ.

Plutind la suprafața apei, oferă adăpost și hrană pentru insecte, amfibieni și pești, contribuind la menținerea biodiversității. Dar și anumite păsări, cm sunt găinușele de baltă, pot fi văzute în timp ce pășesc cu grijă, pe frunzele mari ale nuferilor, în căutarea hranei.

Fotografia a fost făcută de Andrei Poșmoșanu, în Oradea, iar prezența acestor plante în râul care traversează un oraș cu peste 200.000 de locuitori este un semn bun. Pe scurt, cel puțin în anumite secțiuni, calitatea apei Crișului Repede pare să fie satisfăcătoare.

Prietenii de la CAPDD Bihor și Ecotop Oradea spun că lunca urbană a Crișului Repede trebuie să rămână arie naturală a municipiului Oradea. Zona este sursă de sănătate și loc de petrecere a timpului liber în natură pentru orădeni. Pentru a afla mai multe despre acest loc, vă încurajăm să urmăriți pagina Natura urbană pe Crișul Repede.

📸 Credit foto și mii de mulțumiri: Andrei Poșmoșanu.

16/06/2026

După 9 luni și, întâmplător sau nu, odată cu începerea vacanței școlare, traficul auto prin Pădurea Băneasa a fost închis. E prematur să ne bucurăm, dar lucrurile par să reintre în normal.

De menționat este și faptul că primarul Sectorului 1, George Cristian Tuță, spune că nu va mai elibera nicio autorizație de construire până nu sunt gata căile de acces promise încă de acum 15 ani de către dezvoltatorul imobiliar. Lăsăm postarea sa în comentarii.

𝐅𝐢𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫, 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐩𝐞 𝐬𝐜𝐮𝐫𝐭

În luna februarie, un raport al Corpului de Control al Ministerului Mediului a arătat că drumul forestier a fost deschis abuziv și că o parte din el a fost prelungit în mod ilegal. Din acest motiv, raportul Corpului de Control a fost transmis Parchetului. Așteptăm cu interes rezultatul anchetei.

În aprilie, Romsilva lua decizia de a denunța unilateral contractul prin care drumul forestier prin Pădurea Băneasa a devenit drum auto pentru șoferii care locuiesc în Cartierul Greenfield. Prin urmare, Romsilva a trimis către Federația Greenfield un preaviz de 60 zile, timp în care Federația trebuia să demonteze barierele de acces și, de facto, drumul să redevină forestier. Fie spus, termenul de două luni nu a fost respectat, dar totul e bine când se termină cu bine.

𝐂𝐞 𝐬𝐞 𝐯𝐚 î𝐧𝐭â𝐦𝐩𝐥𝐚 𝐩𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐝𝐫𝐮𝐦𝐮𝐥 𝐟𝐨𝐫𝐞𝐬𝐭𝐢𝐞𝐫 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐚𝐮𝐭𝐨?

Sincer vorbind, nu știm. Totuși, două lucruri sunt clare:

1) Pădurea Băneasa rămâne extrem de atractivă pentru dezvoltatorii imobiliari.

2) E foarte important ca Pădurea Băneasa să devină parc natural, lucru care ar putea să prevină situațiile descrise mai sus. Acesta este unul dintre motivele pentru care prietenii de la Asociația Parcul Natural București au depus la Academia Română un studiu în urma căruia Pădurea Băneasă urmează să fie declarată parc natural. Vă încurajăm să le urmăriți activitatea.

Le mulțumim mult celor care s-au implicat în protejarea celei mai mari arii naturale a Bucureștiului!

15/06/2026

Prietenii de la RURALIS postează constant pe pagina lor de Facebook fotografii spectaculoase cu fauna și flora urbană și periurbană a municipiului Bistrița. Deși ne plac toate, credem că cele cu fluturi sunt speciale, fie și pentru că presupun (foarte) multă rădbare și atenție la detalii.

Deloc întâmplător, au marcat 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐅𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐮𝐫ă (15 iunie) postând un splendid exemplar de fustiță albă (𝘕𝘺𝘮𝘱𝘩𝘢𝘭𝘪𝘴 𝘢𝘯𝘵𝘪𝘰𝘱𝘢). Alte denumiri populare sunt "mantie neagră" sau "fluture negru" (nu e complet negru, evident). În engleză, i se spune și "mourning cloak" sau "white petticoat". Cele două denumiri s-ar traduce "mantie de doliu", respectiv "jupon alb". Cumva, în antiteză 🙂.

Oricum i-am spune, este printre puținii fluturi de la noi care hibernează în stadiu de adult, între lunile septembrie și martie. Ca idee, 10 luni (sau mai mult) reprezintă o durată de viață foarte lungă pentru un fluture.

Vă încurajăm să admirați și pe viu delicații fluturi fustiță albă (această denumire ne place cel mai mult). Dacă locuiți în municipiul Bistrița sau sunteți doar în trecere, făceți-vă timp pentru o plimbare în lunca urbană a Bistriței Ardelene, zonă despre care prietenii de la RURALIS spun că are nevoie de un statut de protecție.

Desigur, ar fi de dorit să vă luați și aparatul foto, dacă aveți unul 🙂.

📸 Credit foto și mii de mulțumiri: Simona Păcurar.

𝗭𝗶𝘂𝗮 𝗙𝗼𝘁𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗲𝗶 𝗱𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮̆ - 𝟭𝟱 𝗶𝘂𝗻𝗶𝗲, ne inspiră să ne aventurăm și să surprindem frumusețea uimitoare a lumii naturale. De la peisaje impunătoare la faună sălbatică, această zi încurajează pe toată lumea, de la începători la profesioniști cu experiență, să documenteze minunile Pământului, oamenii să încetinească și să acorde atenție lumii naturale.

Fotografia a fost mult timp unul dintre cele mai puternice instrumente pentru conservare. O singură imagine izbitoare a unui peisaj sau a unui animal pe cale de dispariție poate comunica mai mult decât pagini întregi de statistici.

Ia-ți aparatul foto, explorează parcul local sau un traseu din Natura Urbană a Bistriței și împărtășește-ți perspectiva unică cu lumea.

🦋 𝗙𝘂𝘀𝘁𝗶𝘁̦𝗮 𝗮𝗹𝗯𝗮̆ (𝘕𝘺𝘮𝘱𝘩𝘢𝘭𝘪𝘴 𝘢𝘯𝘵𝘪𝘰𝘱𝘢) ... este doar o dovadă a frumuseții naturii. Ca habitat, specia preferă cursurile de apă, poienile însorite, lizierele pădurilor, grădini, pășuni, dealuri și fânețe abandonate. Din păcate se află pe 𝙇𝙞𝙨𝙩𝙖 𝙧𝙤𝙨̦𝙞𝙚 𝙖 𝙛𝙡𝙪𝙩𝙪𝙧𝙞𝙡𝙤𝙧 𝙙𝙞𝙣 𝙍𝙤𝙢𝙖̂𝙣𝙞𝙖, (2021), ca specie 𝗮𝗽𝗿𝗼𝗮𝗽𝗲 𝗽𝗲𝗿𝗶𝗰𝗹𝗶𝘁𝗮𝘁𝗮̆ (NT).

👉 Vă invităm să urmăriți RURALIS, unde începând cu anul 2021 și până în prezent, în cadrul proiectului de documentare și promovare a Naturii Urbane Bistrița, am publicat peste 𝟭𝟬.𝟱𝟬𝟬 𝗳𝗼𝘁𝗼𝗴𝗿𝗮𝗳𝗶𝗶 𝗱𝗲 𝗻𝗮𝘁𝘂𝗿𝗮̆!

Foto: Simona Păcurar

15/06/2026

𝐅𝐫𝐮𝐧𝐳ă𝐫𝐢ță 𝐜𝐞𝐧𝐮ș𝐢𝐞 (Iduna pallida) la "𝐬𝐭𝐚ț𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐞𝐥𝐚𝐫𝐞" 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐀𝐠𝐢𝐠𝐞𝐚 🙂

Observatorul Ornitologic Agigea / Agigea Bird Observatory este prima (și singura, momentan) stație de studiu a migrației păsărilor cu activitate permanentă din România.

Pe scurt, păsările sunt prinse în plase speciale și eliberate, după ce pe picior li se pune un inel. Numerele și cifrele de pe respectivul inel reprezintă un fel de "CNP" al păsării. Când exemplarul este recapturat într-o altă stație ornitologică (uneori, foarte îndepărtată) sau, pur și simplu, este fotografiat suficient de clar cât să i se vadă inelul, oamenii de știință pot să creeze un traseu al migrației păsării.

Pe lângă inelare, la Stațiunea Biologică Marină "Prof. Dr. Ioan Borcea” Agigea (în cadrul căreia funcționează și Observatorul Ornitologic Agigea) se colectează și alte date, iar interpretarea lor poate spune foarte multe despre schimbările care au loc în jurul nostru. Inclusiv observarea tot mai rară a unor specii migratoare poate fi un semnal de alarmă.

Aflăm mai multe despre acest subiect de la 𝐄𝐦𝐚𝐧𝐮𝐞𝐥 𝐁𝐚𝐥𝐭𝐚𝐠, directorul Stațiunii Biologice de la Agigea, în următorul episod al podcastului "Dialog pentru Natură". În clipul atașat, inela și măsura o frunzăriță cenușie (Iduna pallida).

Vă dăm un pont: dacă vreți să ascultați episodul de podcast înainte să-l promovăm pe Facebook sau Instagram, puteți să vă abonați la canalul nostru de 𝐘𝐨𝐮𝐓𝐮𝐛𝐞 (Rețeaua pentru Natură Urbană).

13/06/2026

Dacă ajungeți în perioada următoare pe malurile Lacurilor Ciric și vedeți imagini ca cele distribuite de prietenii de la Codrii Iașilor, vă rugăm să trimiteți sesizări la Garda de Mediu Iași și la Administrația Bazinala de Apă Prut-Bârlad.

Sperăm ca lucrurile să revină la normal cât mai repede. Până atunci, le mulțumim celor de la Codrii Iașilor pentru implicare și promptitudine!

Aria Naturală Urbană CIRIC, formată din Lacurile și Pădurea Ciric, este o veritabilă comoară verde-albastră și resursă de sănătate a Iașului. Prietenii de la CIVICA și SOR Iasi vor ca zona să primească un statut de protecție, pentru ca și generațiile viitoare să se bucure de acest loc minunat. Un statut de protecție ar putea să prevină situații ca cea din filmare.

12/06/2026

Liniștea dinaintea furtunii 🙂 . La propriu 🙂.

Ne bucurăm mult când primim fotografii de la cei care ne urmăresc paginile de Facebook și Instagram. Cea atașată a fost făcută de Lucian Vulpe, în zona lacului Dobroești, cu câteva ore înainte să înceapă să toarne 🙂.

Lacul Dobroești se află pe salba râului Colentina. Zona este spectaculoasă în orice anotimp și pe orice vreme, Totodată, adăpostește și un număr mare de specii de plante și animale. O parte sunt protejate.

O mică parte a acestei salbe a fost deja protejată: Pajiștea Petricani, aflată pe malul unuia dintre lacurile Colentinei, a devenit arie naturală protejată de interes local, mulțumită eforturilor prietenilor de la Asociația Parcul Natural București.

Într-un viitor cât mai apropiat sperăm să urmeze Stufărișurile de la Dobroești și Valea Saulei. Dincolo de frumusețea peisajelor, salba Colentinei este și o resursă de sănătate pentru un București cu veri tot mai toride.

📸 Credit foto și mii de mulțumiri: Lucian Vulpe.