Rețeaua pentru Natură Urbană

Rețeaua pentru Natură Urbană Promovăm și protejăm natura din orașe.

Rețeaua pentru Natură Urbană este o inițiativă civică de cartografiere, documentare și promovare a ariilor naturale urbane, cu intenția de a le păstra, îngriji și valorifica în beneficiul comunităților, prin activități informative, educative, recreative, sportive, de advocacy și de conservare. Din rețea fac parte 18 arii naturale din 10 orașe:
Arad: Lunca Mureșului/ Parcul Biodiversității Urbane Arhitect Miloș Cristea
Bistrița: Pădurea Codrișor, Râul Bistrița Ardeleană, Livada de peri seculari de pe Dealul Cocoș
Brașov: pădurile din jurul orașului/ Parcul Natural Brassovia
București: Râul Dâmbovița amonte de Lacul Morii, Valea Saulei, Pajiștea Petricani, Râul Colentina în Dobroești, Pădurea Băneasa
Cluj Napoca: Parcul Est
Iași: Pădurea și Lacul Ciric
Oradea: Râul Crișul Repede
Piatra Neamț: Muntele Cozla
Satu Mare: Lunca Someșului
Timișoara: Pădurea Verde, Canalul Behela, Râul Bega / Timișoara Verde-Albastră

Mai multe despre noi: https://www.rnu.ro

Rețeaua pentru Natură Urbană este un program susținut de BRD Groupe Société Générale.

Spre marea noastră bucurie, Vitalie Cojocari a acceptat invitația de a modera evenimentul Ce protejăm, de fapt, când pro...
09/10/2026

Spre marea noastră bucurie, Vitalie Cojocari a acceptat invitația de a modera evenimentul Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura.

Vitalie Cojocari este jurnalist cu o experiență în televiziune de mai bine de 26 de ani. A făcut reportaje și emisiuni despre probleme de mediu la Pro TV, la Euronews, iar acum o face pe canalele sale de Social Media, pe YouTube și pe Facebook.

"𝘊â𝘯𝘥 𝘷𝘰𝘳𝘣𝘪𝘮 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘱𝘳𝘰𝘪𝘦𝘤𝘵𝘦𝘭𝘦 𝘥𝘦 𝘮𝘦𝘥𝘪𝘶, 𝘥𝘦𝘴𝘱𝘳𝘦 𝘱𝘳𝘰𝘵𝘦𝘫𝘢𝘳𝘦𝘢 𝘯𝘢𝘵𝘶𝘳𝘪𝘪, 𝘯𝘶 𝘦 𝘶𝘯 𝘮𝘰𝘧𝘵, 𝘯𝘶 𝘦𝘴𝘵𝘦 𝘰 𝘮𝘰𝘥ă 𝘵𝘳𝘦𝘤ă𝘵𝘰𝘢𝘳𝘦. 𝘕𝘶 𝘴𝘢𝘭𝘷ă𝘮 𝘭𝘪𝘭𝘪𝘦𝘤𝘪 ș𝘪 𝘶𝘳ș𝘪 𝘥𝘰𝘢𝘳 𝘥𝘦 𝘥𝘳𝘢𝘨𝘶𝘭 𝘭𝘰𝘳, 𝘤𝘪 𝘯𝘦 𝘴𝘢𝘭𝘷ă𝘮 ș𝘪 𝘱𝘦 𝘯𝘰𝘪. 𝘗𝘦𝘯𝘵𝘳𝘶 𝘤ă 𝘦𝘹𝘵𝘪𝘯𝘤ț𝘪𝘢 𝘢𝘯𝘪𝘮𝘢𝘭𝘦𝘭𝘰𝘳, 𝘢 𝘩𝘢𝘣𝘪𝘵𝘢𝘵𝘶𝘭𝘶𝘪 𝘯𝘢𝘵𝘶𝘳𝘢𝘭 𝘥𝘶𝘤𝘦 𝘪𝘯𝘦𝘷𝘪𝘵𝘢𝘣𝘪𝘭 𝘭𝘢 𝘦𝘹𝘵𝘪𝘯𝘤ț𝘪𝘢 𝘶𝘮𝘢𝘯ă. 𝘖𝘮𝘶𝘭 𝘦𝘴𝘵𝘦 î𝘯 𝘱𝘳𝘪𝘮𝘶𝘭 𝘳â𝘯𝘥 𝘯𝘢𝘵𝘶𝘳ă. 𝘔ă 𝘣𝘶𝘤𝘶𝘳 𝘤ă 𝘶𝘯 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘢𝘥𝘶𝘯ă 𝘴𝘱𝘦𝘤𝘪𝘢𝘭𝘪ș𝘵𝘪 𝘥𝘪𝘯 𝘢𝘤𝘦𝘴𝘵 𝘥𝘰𝘮𝘦𝘯𝘪𝘶 îș𝘪 𝘱𝘳𝘰𝘱𝘶𝘯𝘦 𝘴ă 𝘳ă𝘴𝘱𝘶𝘯𝘥ă 𝘭𝘢 î𝘯𝘵𝘳𝘦𝘣𝘢𝘳𝘦𝘢: Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura? 𝘈𝘣𝘪𝘢 𝘢ș𝘵𝘦𝘱𝘵 𝘴ă 𝘮𝘰𝘥𝘦𝘳𝘦𝘻 𝘦𝘷𝘦𝘯𝘪𝘮𝘦𝘯𝘵𝘶𝘭 ș𝘪 𝘴ă 𝘱𝘶𝘯 î𝘯𝘵𝘳𝘦𝘣ă𝘳𝘪𝘭𝘦 𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘤𝘰𝘯𝘵𝘦𝘢𝘻ă”, spune Vitalie Cojocari.

Organizat în cadrul Climate Change Summit, evenimentul Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura are loc 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟓 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, de la 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕:𝟎𝟎, 𝐥𝐚 𝐇𝐨𝐭𝐞𝐥 𝐂𝐚𝐫𝐨 din București.

Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, și presupune completarea formularului de înscriere. Îl găsiți pe pagina de Facebook a evenimentului.

Ce protejăm, de fapt, când protejăm naturaDe pildă, ce protejăm, de fapt, când protejăm luncile râurilor? Ca să oferim u...
08/10/2026

Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura
De pildă, ce protejăm, de fapt, când protejăm luncile râurilor? Ca să oferim un răspuns rapid, protejăm mult mai mult decât un peisaj frumos.

Sunt multe motive pentru care luncile râurilor și alte zone umede trebuie protejate, mai ales în contextul schimbărilor climatice:
▪️ acționează ca un rezervor natural împotriva inundațiilor și a secetei;
▪️ stochează carbonul;
▪️ purifică apa;
▪️ rețin sedimentele;
▪️ stabilizează condițiile climatice. De pildă, prin evaporarea apei, zonele umede constituie rezervoare pentru formarea norilor;
▪️ peste 40% din speciile de pe întreaga planetă trăiesc sau se reproduc în zone umede;
▪️ sunt foarte importante din vedere economic, pentru agricultură, transportul naval, turism sau producerea energiei electrice.

Altfel, legătura dintre apă și viață este (sperăm) de la sine înțeleasă. O vom repeta de câte ori vom avea ocazia: apa este pentru natură cam ce este sângele pentru organismul uman.

Vă invităm să aflați mai multe despre acest subiect în cadrul evenimentului Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura, pe care îl organizăm în cadrul Climate Change Summit. Vă așteptăm 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟓 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, de la 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕:𝟎𝟎, 𝐥𝐚 𝐇𝐨𝐭𝐞𝐥 𝐂𝐚𝐫𝐨 din București, să analizăm și alte exemple similare, de la organizații de mediu care au înțeles că protejarea naturii înseamnă, în cele din urmă, protejarea viitorului nostru.

Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, și presupune completarea formularului de înscriere. Îl găsiți pe pagina de Facebook a evenimentului.

În imagine: lunca Mureșului din municipiul Arad.
Credit foto și mii de mulțumiri: Gabriel Herlo.

Ce protejăm, de fapt, când protejăm naturaDar mai punctual de atât, ce protejăm, de fapt, când protejăm vidrele?𝐑ă𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬𝐮...
07/10/2026

Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura
Dar mai punctual de atât, ce protejăm, de fapt, când protejăm vidrele?

𝐑ă𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬𝐮𝐥 𝐩𝐞 𝐬𝐜𝐮𝐫𝐭:
Vidrele europene (Lutra lutra) sunt protejate prin lege pentru că sunt un indicator al calității mediului.

𝐑ă𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬𝐮𝐥 𝐜𝐞𝐯𝐚 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐭𝐚𝐥𝐢𝐚𝐭:
- Poluarea a fost principalul motiv pentru care, în ultimele decenii, numărul vidrelor europene a scăzut foarte mult. DDT-ul (în prezent, interzis în Uniunea Europeană) și alte pesticide le-au făcut mult rău vidrelor. Substanțele toxice ajungeau în sol și în apă și, apoi, în speciile cu care se hrănesc vidrele. În afară de pești, vidrele mai mănâncă și raci, broaște, șerpi sau rozătoare. Invariabil, DDT-ul se acumula în corpul vidrelor. După ce substanța a fost interzisă, populațiile de vidre au început să își revină. Desigur, același DDT și alte otrăvuri se acumulau și în organismul uman.

- Vidrele mai au nevoie și de maluri cu vegetație, în care să se adăpostească și să își crească puii. Aceeași vegetație fixează solul și previne eroziunea malurilor, produce și oxigen și reține particule poluante. În mod evident, și noi, oamenii, beneficiem de pe urma acestei vegetații.

- Așadar, prezența vidrelor în anumite locuri (uneori, chiar în orașe) arată că zonele respective nu sunt chiar atât de poluate. Deși nu pare la prima vedere, oamenii și vidrele au multe lucruri în comun. De fapt, protejând vidrele și ecosistemele de care au nevoie să trăiască, ne protejăm pe noi înșine.

- Vidrele sunt inteligente și jucăușe. În teorie, acestea ar fi argumente suficiente pentru protejarea lor 🙂.

Vă invităm să descoperiți și alte exemple similare, în cadrul evenimentului Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura, organizat în cadrul Climate Change Summit. Vă așteptăm 𝐣𝐨𝐢, 𝟏𝟓 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, de la 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕:𝟎𝟎, 𝐥𝐚 𝐇𝐨𝐭𝐞𝐥 𝐂𝐚𝐫𝐨 din București.

Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, și presupune completarea formularului de înscriere. Îl găsiți pe pagina de Facebook a evenimentului.

Credit foto: Pixabay / JStolp

Ce protejăm, de fapt, când protejăm naturaPrintre altele, ne protejăm sănătatea, și nu e vorba doar de cea fizică. Pentr...
06/10/2026

Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura

Printre altele, ne protejăm sănătatea, și nu e vorba doar de cea fizică. Pentru mulți iubitori de natură, fraza anterioară este, aproape, un truism. Doar că tot mai multe studii științifice confirmă ce mulți oameni simțeau deja: pădurile, malurile lacurilor sau parcurile urbane înseamnă liniște și sănătate.

De exemplu, în Danemarca s-au făcut mai multe studii despre legătura dintre natură și sănătatea populației. Una dintre cercetări a avut în vedere accesul unui număr de 900.000 de subiecți la spații verzi, mai mari sau mai mici, între anii 1985 și 2013. Rezultatul? Cei care au copilărit în zone cu spații verzi mai întinse prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta boli psihice. Pe măsură ce erau publicate rezultatele preliminare ale studiului, Danemarca înființa tot mai multe arii protejate.

În Scoția, medicii de familie prescriu, în mod frecvent, ceva ce ar putea fi numit "cură de natură". Astfel de tratamente alternative primesc pacienții care suferă de diabet, boli cardiace, dar și de anxietate sau depresie. Pe lângă rețeta propriu-zisă, pacienții primesc și hărți sau materiale informative despre păsările și plantele pe care le-ar putea observa în timpul drumeției. "Curele de natură” nu înlocuiesc tratamentele clasice, ci vin în completarea lor.

Când timpul vă permite, scrieți pe Google "sănătate mintală acces la natură". E uimitor cât de multe articole există despre acest subiect. Încă și mai multe sunt despre legătura dintre sănătatea fizică și petrecerea timpului liber în natură, subiectul fiind îndelung cercetat.

Protejând natura, nu protejăm doar habitate și specii. Printe altele, protejăm comunități, tradiții, sănătatea noastră și a generațiilor viitoare, sau locuri de muncă. Pe scurt, protejând natura, ne protejăm viitorul. Ca să aflați mai multe despre acest subiect, vă invităm pe 𝟏𝟓 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕:𝟎𝟎, la Hotel Caro din București, la evenimentul Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura.

Participarea este gratuită, în limita locurilor disponibile, și presupune completarea formularului de înscriere. Îl găsiți pe pagina de Facebook a evenimentului.

📸 Credit foto și mii de mulțumiri: Dorin Bofan.

Pădurile, luncile sau pajiștile sunt frumoase și fascinante. La fel și animalele și plantele care trăiesc în aceste habi...
05/10/2026

Pădurile, luncile sau pajiștile sunt frumoase și fascinante. La fel și animalele și plantele care trăiesc în aceste habitate. Pentru iubitorii de natură, simpla lor existență ar fi un argument suficient pentru protejarea lor.

Dar mai există și un argument practic: protejând natura, de fapt, ne protejăm pe noi înșine. De pildă, lunca unui râu este mai mult decât un peisaj frumos. O astfel de zonă acționează ca un rezervor împotriva inundațiilor și a secetei. În contextul schimbărilor climatice, astfel de zone au devenit esențiale pentru reziliența comunităților umane.

Alte tipuri de investiții sau măsuri de protecție creează locuri de muncă sau, pur și simplu, fac aerul respirabil în orașele în care trăim.

Nu în ultimul rând, în România, numeroase tradiții și obiceiuri sunt legate fundamental de existența anumitor tipuri de habitate. De exemplu, păstoritul este strâns legat de existența pășunilor. Dar aceleași pășuni rețin cantități mari de dioxid de carbon. Mulțumită ciclului de viață mai rapid al plantelor erbacee, pot reprezenta o soluție pe termen scurt mai eficientă decât plantarea pădurilor.

Vă invităm să descoperiți exemple concrete, de la organizații de mediu care au înțeles că protejarea naturii înseamnă, în cele din urmă, protejarea viitorului nostru.

𝐏𝐞 𝟏𝟓 𝐨𝐜𝐭𝐨𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟕:𝟎𝟎, 𝐥𝐚 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐀𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫 𝐚 𝐇𝐨𝐭𝐞𝐥𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐚𝐫𝐨 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞ș𝐭𝐢, Rețeaua pentru Natură Urbană, Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant UNESCO și Fundația Conservation Carpathia organizează evenimentul Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura.

Organizat în cadrul Climate Change Summit, evenimentul își propune să faciliteze comunicarea între ONG-urile de mediu și publicul larg, pentru a contextualiza legătura dintre conservarea naturii și beneficiile pe care aceasta le aduce comunității.

Evenimentul se desfășoară în parteneriat cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO, fiind cuprins în calendarul anului aniversar UNESCO 70 România și va fi moderat de jurnalistul Vitalie Cojocari.

𝐀𝐠𝐞𝐧𝐝𝐚 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢

​𝟏𝟕:𝟎𝟎 - 𝟏𝟖:𝟎𝟎. Ce devine posibil când protejăm natura? Prezentări ale reprezentanților ONG-urilor invitate:
​- Tamás Papp, Milvus Group
- Silviu Chiriac, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice / ACDB (tbc)
​- Christoph Promberger, Fundația Conservation Carpathia
​- Adrian Dohotaru, Rețeaua pentru Natură Urbană
​- Florin Stoican, Rețeaua Geoparcurilor Internaționale UNESCO din România
​- János Márk-Nagy, Socitatea Carpatină Ardeleană din Satu Mare / Erdélyi Kárpát Egyesület - Szatmárnémeti

​𝟏𝟖:𝟎𝟎 - 𝟏𝟖:𝟒𝟓. Ce înseamnă să proiectăm infrastructurile viitorului lucrând cu natura și cm putem face asta în România?
Invitați:
​- Adi Dohotaru, Rețeaua pentru Natură Urbană
​- Silviu Chiriac, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (tbc)
​- Tamás Papp​, Milvus
- Florin Stoican, Rețeaua Geoparcurilor Internaționale UNESCO din România
​- Mihai Zotta, Fundația Conservation Carpathia

​​𝟏𝟖:𝟒𝟓 - 𝟏𝟗:𝟎𝟎. Întrebări din partea publicului

​𝟏𝟗:𝟎𝟎 - 𝟐𝟎:𝟑𝟎. Networking

𝐏𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐫𝐞𝐚 este gratuită, în limita locurilor disponibile, și 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐮𝐥𝐚𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 de înscriere. Îl găsiți pe pagina de Facebook a evenimentului Ce protejăm, de fapt, când protejăm natura.

Ora 17:00 este ora de începere a evenimentului. Vă așteptăm începând cu ora 16:30, pentru a vă ocupa locul în sală.

Evenimentul este susținut de BRD Groupe Societe Generale și Lidl Romania.

Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant U N E S C O nu înseamnă doar legende, mânăstiri, peisaje, tradiții, ceramică, i...
01/10/2026

Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant U N E S C O nu înseamnă doar legende, mânăstiri, peisaje, tradiții, ceramică, ii de borangic și Parcul Național Buila-Vânturarița, ci felul în care toate acestea pot fi protejate și promovate împreună, pentru a aduce bunăstare comunității.

Invitatul acestui episod al podcastului "Dialog pentru Natură" este Cristi Pitulice, consultant în turism și susținător al proiectului Oltenia de Sub Munte. În cadrul interviului, Cristi ne-a explicat avantajele "etichetei" de geoparc UNESCO, pe care Oltenia de Sub Munte și-o dorește. Chiar și în lipsa ei, lucrurile au început deja "să miște" în cele 6 localități ale regiunii.

🎤 "𝑁𝑢 𝑣𝑖𝑛 𝑏𝑎𝑛𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑈𝑁𝐸𝑆𝐶𝑂, 𝑑𝑎𝑟 𝑣𝑖𝑛 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑙𝑡𝑎̆ 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒, 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢𝑙 𝑠𝑖𝑔𝑙𝑒𝑖 𝑈𝑁𝐸𝑆𝐶𝑂. 𝐷𝑒 𝑐𝑒? 𝑈𝑁𝐸𝑆𝐶𝑂 𝑖̂𝑛𝑠𝑒𝑎𝑚𝑛𝑎̆, 𝑖̂𝑛 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑟𝑎̂𝑛𝑑, 𝑟𝑒𝑝𝑢𝑡𝑎𝑡̦𝑖𝑒. 𝐼𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖, 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠̦𝑡𝑖𝑖 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑎𝑡𝑟𝑎𝑠̦𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣. (...) 𝑇𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑔𝑒𝑜𝑝𝑎𝑟𝑐𝑢𝑟𝑖 𝑎𝑡𝑟𝑎𝑔 𝑚𝑎𝑖 𝑢𝑠̦𝑜𝑟 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖𝑖 𝑑𝑒𝑐𝑎̂𝑡 𝑛𝑖𝑠̦𝑡𝑒 𝑠𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑓𝑎𝑐 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑛𝑖𝑠̦𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑖̂𝑛𝑐ℎ𝑒𝑔𝑎𝑡𝑒. 𝐷𝑒 𝑒𝑥𝑒𝑚𝑝𝑙𝑢, 𝑖̂𝑛 𝑂𝑙𝑡𝑒𝑛𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑆𝑢𝑏 𝑀𝑢𝑛𝑡𝑒, 𝑡𝑜𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡̦𝑖 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖 𝑎𝑢 𝑖̂𝑛𝑐𝑒𝑝𝑢𝑡 𝑠𝑎̆ 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑒𝑟𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑒𝑛𝑢𝑟𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑐𝑎𝑠𝑒 𝑣𝑒𝑐ℎ𝑖. 𝐿𝑒-𝑎𝑢 𝑟𝑒𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑎𝑡 𝑠̦𝑖 𝑙𝑒-𝑎𝑢 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡 𝑖̂𝑛 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑖𝑛𝑡̦𝑒 𝑓𝑎𝑚𝑖𝑙𝑖𝑒, 𝑠𝑎𝑢 𝑖̂𝑛 𝑝𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖, 𝑚𝑖𝑐𝑖 𝑎𝑓𝑎𝑐𝑒𝑟𝑖 𝑜𝑟𝑖 𝑠𝑝𝑎𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑒𝑣𝑒𝑛𝑖𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒. 𝐺𝑒𝑜𝑝𝑎𝑟𝑐𝑢𝑙 𝑈𝑁𝐸𝑆𝐶𝑂 𝑎𝑡𝑒𝑠𝑡𝑎̆ 𝑎𝑢𝑡𝑒𝑛𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑛𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝑠̦𝑖 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙, 𝑙𝑢𝑐𝑟𝑢𝑟𝑖 𝑖𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑛𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑢𝑟𝑖𝑠̦𝑡𝑖 𝑠𝑎𝑢 𝑖𝑛𝑣𝑒𝑠𝑡𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖", spune Cristi.

Ca să vă faceți o idee despre cm protejarea patrimoniului natural și cultural poate aduce bunăstare comunităților locale, trebuie să știți că, în urmă cu 20 de ani, în toată Oltenia de Sub Munte erau vreo 200 de locuri de cazare. În prezent, sunt peste 6.000.

Dacă sunteți în București, puteți descoperi această regiune la expoziția 𝐎𝐥𝐭𝐞𝐧𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐒𝐮𝐛 𝐌𝐮𝐧𝐭𝐞 – 𝐝𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐞 𝐬𝐮𝐬𝐭𝐞𝐧𝐚𝐛𝐢𝐥𝐚̆. Între 3 și 6 octombrie, la Muzeul Geologic Național, puteți vedea o mare parte dintre lucrurile despre care Cristi Pitulice vorbește în acest episod: patrimoniu natural, tradiții, meșteșuguri și poveștile unei regiuni care încearcă să-și transforme autenticitatea într-un avantaj pentru viitor.

Linkul cu interviul pe care ni l-a acordat Cristi se află în comentarii și pe canalul nostru de 𝐘𝐨𝐮𝐓𝐮𝐛𝐞 (Rețeaua pentru Natură Urbană).

📸 Credit foto 1: Cristi Buzățel
📸 Credit foto 2 și 3: Gabriel Voicu

Podcastul "Dialog pentru Natură” este susținut de BRD Groupe Societe Generale, în cadrul programului 𝐶𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖 𝑟𝑢𝑟𝑎𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑢𝑟𝑏𝑎𝑛𝑒 𝑖̂𝑚𝑝𝑟𝑒𝑢𝑛𝑎̆ 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑒𝑟𝑣𝑎𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑑𝑒𝑧𝑣𝑜𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑎̆.

Prietenii de la Clubul de Cicloturism "Napoca" vă invită sâmbătă, 3 octombrie, la o tură cu bicicleta prin livezi și pe ...
30/09/2026

Prietenii de la Clubul de Cicloturism "Napoca" vă invită sâmbătă, 3 octombrie, la o tură cu bicicleta prin livezi și pe sub păduri, peste masivul Feleac, până în zona Sopor.

Traseul, lung de 45 de kilometri, începe la 09:00, din Piața Unirii din Cluj-Napoca, și va dura aproximativ 9 ore, cu tot cu pauze.

Potrivit organizatorilor, tura este de dificultate dificultate medie, fiind necesară o conditie fizică medie spre bună.

Participanții trebuie să aibă minim 14 ani, dat fiind că traseul se desfășoară și pe drumuri publice. De asemenea, bicicleta trebuie să fie într-o stare tehnică bună si echipată conform legislației rutiere.

Găsiți mai multe detalii pe 𝐩𝐚𝐠𝐢𝐧𝐚 𝐝𝐞 𝐅𝐚𝐜𝐞𝐛𝐨𝐨𝐤 a evenimentului 𝐏𝐞𝐝𝐚𝐥𝐚𝐧𝐝 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐅𝐄𝐋𝐄𝐀𝐂 𝐬𝐢 𝐒𝐎𝐏𝐎𝐑:

https://fb.me/e/dKlWKAjs1

Traseul turei cu bicileta va trece prin zone din ce trebuie să facă parte din
Inelul Verde Metropolitan al Clujului.

30/09/2026

În 2026, Rețeaua pentru Natură Urbană s-a extins în patru noi orașe: Sibiu, Constanța, Suceava și Târgu Mureș.

La Sibiu, Lunca Cibinului, Pârâul Trinkbach, împreună cu Pădurile Gușterița și Șopa pot fi unite într-o centură verde-albastră metropolitană. Conceptul este relativ simplu: pădurile și celelalte zone naturale din jurul orașului trebuie să aibă rol de protecție și recreere, și să fie conectate prin trasee pietonale și de biciclete de Sibiu și de localitățile din zona.

În urbană a Lunca Cibinului, argumentele pentru protejare sunt deja puternice: în ultimii 5 ani au fost observate peste 160 de specii de păsări, inclusiv specii de interes comunitar. Zona umedă le oferă hrană, adăpost și locuri de cuibărit. Susținem declararea Luncii Cibinului ca arie naturală de interes local și intervenții cât mai discrete, fără asfalt și beton inutil, care să incurajeze petrecerea timpului liber în natură: poteci, panouri informative sau foișoare de observare a păsărilor.

În acest fel, turiștilor li s-ar putea oferi un alt Sibiu, dincolo de centrul istoric și traseele montane. Lunca Cibinului este un exemplu despre cm natura poate rămâne funcțională, vie și accesibilă oamenilor.

Vă încurajăm să urmăriți al patrulea film al seriei "Verde Urban", și ultimul, realizat în timpul documentării zonelor naturale din Constanța, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș. Am atașat un teaser al episodului filmat la Sibiu, în vreme ce 𝐯𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧𝐭𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐥ă se află pe canalul de 𝐘𝐨𝐮𝐓𝐮𝐛𝐞 "Rețeaua pentru Natură Urbană". Tot acolo găsiți și celelalte episoade ale seriei.

Cartarea ariilor naturale din Târgu Mureș, Sibiu, Suceava și Constanța este susținută de Continental Hotels Romania.

29/09/2026

Rețeaua pentru Natură Urbană s-a extins în patru noi orașe: Târgu Mureș, Constanța, Sibiu și Suceava. La Târgu Mureș, brațului mort al Mureșului din zona Ritz, Insula, Lacurile Cărămidăriei și pădurile din jurul orașului pot fi conectate printr-o rețea de trasee pietonale și pentru biciclete, care să unească spațiile naturale ale orașului.

Renaturată în timp, zona brațului mort al Mureșului este astăzi refugiu pentru păsări, castori, pești și multe alte specii, dar păstrează și memoria fostului Ștrand Ritz, unde generații de târgumureșeni veneau la baie, la picnic și la recreere.

Propunem ca biodiversitatea zonei să fie pusă în valoare prin inființarea unei arii protejate (chiar și de interes local) și prin amenajări minimale: poteci, podețe, trasee tematice sau panouri cu informații despre natură, care să aducă din nou Mureșul aproape de oameni. Ideea poate fi integrată și în proiectele dezvoltate prin concursul internațional lansat de Primărie, astfel încât natura să devină parte din felul în care orașul se dezvoltă.

Pentru Târgu Mureș, un oraș fără un mare parc central, asemenea locuri pot deveni zone de plimbare, mișcare, relaxare și învățare în aer liber, inclusiv pentru elevii școlilor din apropiere. Toate locurile amintite nu au nevoie să fie reinventate, ci redescoperite, Desigur, mai trebuie curățate, accesibilizate și mai bine conectate cu orașul, pentru a pune în valoare apa, liniștea și viața sălbatică.

Vă încurajăm să urmăriți al treilea film al seriei "Verde Urban", realizat în timpul documentării zonelor naturale din Constanța, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș. Am atașat un teaser al episodului filmat la Târgu Mureș, în vreme ce 𝐯𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧𝐭𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐥ă se află pe canalul de 𝐘𝐨𝐮𝐓𝐮𝐛𝐞 "Rețeaua pentru Natură Urbană". În perioada următoare, vom posta și ultimul episod al seriei, filmat la Sibiu.

Cartarea ariilor naturale din Târgu Mureș, Sibiu, Suceava și Constanța este susținută de Continental Hotels Romania.

28/09/2026

În acest an, Rețeaua pentru Natură Urbană s-a extins în Constanța, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș. La Suceava, propunem o centură verde-albastră care să lege Parcul Pădure Șipote, râul Suceava, Pădurea Zamca și lacurile din apropierea Sălii Polivalente.

Astăzi, aceste zone sunt fragmentate, iar accesul la râu se face greu, pe cărări puțin cunoscute. Propunem ca acestea să fie conectate prin trasee pietonale și pentru biciclete, zone de recreere și spații dedicate biodiversității. Pentru toate acestea, considerăm necesară organizarea unui concurs internațional de proiecte.

Înainte de toate, pădurile din jurul orașului trebuie să aibă un rol de protecție, recreere și educație, nu de exploatare. Pentru școlile din Suceava, aflate aproape de aceste spații verzi, pădurea poate deveni o adevărată clasă în aer liber, unde copiii învață despre floră, faună, climă și geografie direct din teren.

Realizarea unei centuri verzi-albastre depinde de colaborarea dintre administrație, specialiști, comunitate și proprietari. Ne dorim să construim alternative la orașele de beton ale României: locuri în care să respirăm, să ne mișcăm, să învățăm și să petrecem timp în natură, aproape de casă.

Vă încurajăm să urmăriți al doilea film al seriei "Verde Urban", realizat în timpul documentării zonelor naturale din Constanța, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș. Ca să vă facem curioși, am atașat un teaser al episodului filmat la Suceava, în vreme ce 𝐯𝐚𝐫𝐢𝐚𝐧𝐭𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐥ă se află pe canalul de 𝐘𝐨𝐮𝐓𝐮𝐛𝐞 "Rețeaua pentru Natură Urbană". În perioada următoare, vom posta și celelalte episoade ale seriei.

Cartarea ariilor naturale din Târgu Mureș, Sibiu, Suceava și Constanța este susținută de Continental Hotels Romania.

Address

Splaiul Unirii 160, Parter, Sector 3
Bucharest

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Rețeaua pentru Natură Urbană posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Rețeaua pentru Natură Urbană:

Shortcuts

Share

Category