16/09/2026
Serviciile conexe actului medical: cm ajungem la fizioterapeut sau psiholog, GRATIS
sursa: avocatnet.ro
Un copil cu întârziere de limbaj are nevoie de un logoped, o persoană aflată în tratament oncologic poate avea nevoie de sprijin psihologic, iar cineva care se recuperează după o intervenție ortopedică are nevoie de un fizioterapeut care să lucreze cu el pe termen lung. Aceste servicii nu sunt prestate de medici, dar sunt considerate parte din același episod de îngrijire. Sistemul public de sănătate le decontează separat, sub denumirea de servicii de sănătate conexe actului medical.
Serviciile conexe actului medical sunt furnizate de persoane autorizate de Ministerul Sănătății, altele decât medici, care exercită profesii prevăzute în Nomenclatorul de funcții al ministerului.
În practică, este vorba în principal despre psihologi (inclusiv cei specializați în psihopedagogie specială, adică logopezi) și despre fizioterapeuți, cunoscuți colocvial drept kinetoterapeuți.
Aceștia funcționează de regulă în cabinete de liberă practică, organizate potrivit OUG nr. 83/2000. În funcție de profesie, li se cere și înregistrarea la organismul profesional propriu (Colegiul Psihologilor din România sau Colegiul Fizioterapeuților din România).
Acești profesioniști nu intră direct în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate pentru serviciile conexe. Relația se construiește prin intermediul furnizorului de servicii medicale clinice (medicul specialist). Acesta solicită serviciul respectiv printr-o scrisoare medicală, având obligația să raporteze ulterior serviciile conexe efectuate.
„Furnizorii de servicii medicale care au angajate persoane autorizate de Ministerul Sănătății, altele decât medici, să exercite profesii prevăzute în Nomenclatorul de funcții al Ministerului Sănătății, care prestează servicii de sănătate conexe actului medical sau care sunt în relație contractuală cu furnizori de servicii de sănătate conexe actului medical, raportează serviciile conexe efectuate de aceștia prin medicii de specialitate care au solicitat prin scrisoare medicală serviciile respective” - art. 24 alin. (6) din Contractul-cadru.
Practic, un pacient trimis de medicul său specialist către un psiholog nu ajunge la un furnizor independent din punct de vedere contractual, ci la un profesionist care lucrează în legătură cu ambulatoriul de specialitate care a emis scrisoarea medicală. Acest lanț între pacient, ambulatoriu de specialitate, medic specialist, iar apoi prestatorul de servicii conexe este cel care face posibilă decontarea serviciilor.
Spre deosebire de serviciile diagnostic-caz, care se decontează cu tarif fix din fondul spitalicesc, serviciile conexe actului medical rămân în logica obișnuită a plății pe puncte, aceeași logică folosită și pentru consultațiile de specialitate.
Fiecare serviciu conex are un număr de puncte stabilit prin norme, iar valoarea decontată rezultă din înmulțirea acestor puncte cu valoarea garantată a punctului (în prezent este 6,5 lei).
Contravaloarea serviciilor conexe se suportă din fondul alocat asistenței medicale ambulatorii pentru specialitățile clinice, nu dintr-un fond separat, ceea ce le leagă strâns de activitatea ambulatoriului care le-a solicitat.
„(...) plata prin tarif pe serviciu medical exprimat în puncte, pentru serviciile de sănătate conexe actului medical, contractate și raportate de furnizorii de servicii medicale clinice, stabilită în funcție de numărul de puncte aferent fiecărui serviciu medical și de valoarea garantată a punctului, în condițiile prevăzute în norme. Contravaloarea acestor servicii se suportă din fondul alocat asistenței medicale ambulatorii pentru specialitățile clinice. Numărul de puncte aferente fiecărui serviciu de sănătate conex actului medical și condițiile acordării acestora sunt prevăzute în norme.” - art. 34 alin. (1) lit. b) din Contractul-cadru.
Trebuie specificat că un ambulatoriu de specialitate interesat să ofere pacienților acces la psiholog sau la fizioterapeut va avea un cost administrativ suplimentar. Pentru servicii conexe nu există un fond separat la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ci banii ies din același fond din care se plătesc și consultațiile clinice.
Întorcându-ne la pacient, o persoană care are nevoie de un logoped pentru copilul său sau de sprijin psihologic nu știe de cele mai multe ori care ambulatorii au încheiate contracte pentru servicii conexe și care nu. De aceea, legiuitorul a impus caselor de asigurări de sănătate obligația de a ține și de a publica listele furnizorilor de servicii medicale aflați în relație contractuală cu furnizori de servicii conexe, alături de lista furnizorilor clinici înșiși.
„(...) să încheie contracte numai cu furnizorii de servicii medicale care îndeplinesc condiţiile de eligibilitate și să facă public, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încheierii contractelor, prin afișare pe pagina web și la sediul casei de asigurări de sănătate, lista nominală a acestora, precum și lista furnizorilor de servicii medicale ce sunt în relații contractuale cu furnizori de servicii de sănătate conexe actului medical şi să actualizeze permanent aceste liste în funcții de modificările apărute, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data operării acestora.” - art. 28 lit. a) din Contractul-cadru.
Acest liste, în teorie, ar trebui să fie primul loc în care un pacient verifică dacă un ambulatoriu poate oferi și servicii conexe de psihoterapie, de logopedie sau de fizioterapie. Fiecare casă de sănătate are trebui să aibă aceste liste publicate online, iar la nivelul Municipiului București se găsesc aici. Pentru o bună parte dintre pacienți căutarea online a listelor poate fi dificilă, așa că cel mai simplu este de-a contacta medicul de familie sau de a vorbi direct cu medicul specialist pentru alte recomandări.
Serviciile există, posibilitățile de acoperire a costurilor pentru cei în relație contractuală cu casa există, dar mai lipsește informarea corespunzătoare, dar și responsabilitatea socială din partea celor care oferă servicii medicale, dar și conexe actului medical. Adesea vina este atribuită statului, acest vinovat de serviciu, către care oricine se poate îndrepta cu acuze atunci când situația este inconfortabil de rezolvat din inițiativă proprie.
La fel ca și în medicina de familie, banii există, mecanisme de plată a serviciilor există, acum trebuie și dorință de implicare societală. Cu siguranță nu sunt aceiași bani ca în cazul serviciilor care sunt prezentate ca fiind premium, chiar dacă, în realitate, în cea mai bună parte din cazuri sunt exact aceleași servicii, dar cu un ambalaj mai plăcut.
Data viitoare când o persoană simte că are nevoie de psiholog, ar fi bine să recomandăm să se folosească de serviciile decontate prima dată. Să se ducă la un specialist, de acolo mai departe către un psiholog în relație cu casa, iar abia la final, dacă acestea eșuează, să ajungă și să plătească din buzunar. Nu degeaba plătim CASS 10%.
