16/09/2026
Farmacologul clinician și farmacistul clinician nu se suprapun. Se completează. Iar spitalele românești au nevoie de amândoi.
Societatea Română de Farmacologie a răspuns la solicitarea Asociației Spitalelor Publice pentru a clarifica o confuzie frecventă în sistemul nostru sanitar. Diferența pornește de la formare: farmacologul clinician este medic specialist sau primar, cu competențe complete de diagnostic, decizie clinică și prescriere autonomă. Farmacistul clinician are pregătire farmaceutică: nu diagnostichează și nu prescrie, ci analizează și optimizează schema de tratament deja instituită.
În practică, asta înseamnă două roluri distincte:
• Farmacologul clinician evaluează integral farmacoterapia pacientului — eficacitate, siguranță, raport risc/beneficiu, interacțiuni, reacții adverse, aderență — inclusiv la categorii speciale: copii, ATI, insuficiență renală sau hepatică, sarcină, vârstnici. Coordonează studii clinice, inclusiv de fază I, și asigură relația cu ANMDMR, EMA și CNBMDM.
• Farmacistul clinician obține anamneza medicamentoasă, realizează reconcilierea terapeutică la internare și externare, supraveghează prepararea și diluțiile — inclusiv citostatice și nutriție parenterală — și informează pacientul la externare.
Pentru o unitate sanitară, beneficiile sunt măsurabile: mai puține erori de prescriere și reacții adverse, consultanță farmacologică pentru medicul curant, sprijin pentru studii clinice, analize de cost-eficiență și o activitate de farmacovigilență consolidată. Toate susțin direct cerințele standardelor de acreditare.
Două profesii, un singur obiectiv: siguranța și eficacitatea tratamentului pacientului. Doar împreuna suntem mai puternici!