29/07/2026
‼️Mai multe soluții formulate de organizațiile societății civile în apelul lansat vineri, 24 iulie 2026, se regăsesc în forma adoptată de Camera Deputaților. Cea mai importantă modificare este introducerea unei declarații publice de interese financiare, dar aceasta rezolvă insuficient problema lipsei controlului civic anticorupție.
📣Senatul are șansă să dovedească raționalitate și să corecteze ce mai poate fi corectat.
❗️Trei probleme importante rămân nerezolvate și pun în pericol 880 de milioane de euro:
💸Bunurile soțului sau soției dispar din declarația de avere
Legea votată prevede că declarația de avere cuprinde numai bunurile declarantului și ale copiilor minori. Această soluție poate permite transferarea formală a unor bunuri, venituri sau participații către soț, soție ori copii majori, astfel încât acestea să nu mai apară în declarația persoanei care ocupă funcția publică. Curtea Constituțională nu a declarat neconstituțională obligația de a furniza informații despre bunurile soțului sau soției. Curtea a stabilit numai că declarantul nu poate răspunde penal sau contravențional pentru informațiile inexacte furnizate de o altă persoană. Senatul trebuie să reintroducă aceste informații în declarația de avere și să prevadă că declarantul răspunde numai pentru informațiile pe care le cunoștea și pe care le-a omis sau modificat intenționat. Comisia Europeană a trimis luni, 27 iulie 2026, o scrisoare prin care recomandă includerea în declarația de avere a bunurilor soțului/soției.
📄Declarațiile de avere complete dispar de la publicare pentru cei mai importanți demnitari
Camera Deputaților a votat pentru publicarea, pentru mai multe categorii de demnitari, a unei declarații de interese financiare în care valorile sunt prezentate numai prin segmente și praguri. Aceasta reprezintă o formă de transparență, dar nu era singura soluție legislativă posibilă. Parlamentul putea menține publicarea informațiilor complete privind averea și interesele pentru un număr restrâns de persoane care exercită cele mai importante funcții elective sau politice, precum Președintele României, deputații, senatorii, prim-ministrul, miniștrii, etc.
❌ România nu are încă un cod al integrității
Proiectul nu unifică legislația și nu creează un sistem coerent de conflicte de interese, incompatibilități și declarații de avere. Acesta modifică punctual mai multe legi existente. Camera Deputaților a recunoscut chiar această realitate, schimbând titlul din „lege privind consolidarea” în „lege pentru modificarea și completarea unor acte normative”. Curtea Constituțională a solicitat expres adoptarea unui cod de integritate și transparență[3]. Acesta este și sensul reformei asumate prin PNRR: reguli clare, unitare și previzibile, care să poată fi respectate de persoanele vizate și aplicate uniform de ANI și de instanțele de judecată.
Comunicatul complet poate fi citit aici: https://acdd.ro/2026/07/29/reforma-integritatii-ramane-incompleta-si-nu-respecta-recomandarile-comisiei-europene/
--
Context: Proiectul privind integritatea nu a apărut la 22 iulie 2026. În decembrie 2023, România dispunea deja de proiectul de lege elaborat în cadrul proiectului NIAct, care însă a fost abandonat fără nici o explicație publică. În loc ca proiectul de lege NIAct să constituie baza transparentă a unei dezbateri privind viitorul sistemului de integritate, el a fost înlocuit cu un alt proiect, elaborat în secret în interiorul ANI și al Ministerului Justiției la sfârșitul anului 2025. Până la data demiterii Guvernului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), proiectul de lege secret al ANI și a Ministerului Justiției nu a fost pus în transparență decizională și promovat ca proiect de lege al Guvernului, deși era finalizat. În ultimul moment, pentru a nu rata jalonul PNNR și sute de milioane de euro, proiectul ANI și MJ a fost preluat, modificat prin scăderea și mai mult a standardelor și depus de Cătălin Predoiu în calitate de senator. Comisia juridică a Camerei Deputaților a examinat proiectul și a adoptat raportul la 28 iulie, în procedură de urgență. Raportul menționează și faptul că avizul negativ al Consiliului Economic și Social fusese emis abia cu o zi înainte, la 27 iulie. Termenul PNRR nu poate justifica o consultare formală organizată în ultimele zile disponibile. Această cronologie demonstrează că deliberarea democratică a fost evitată. Instituțiile au ținut proiectul secret, pentru ca apoi să invoce termenul european drept motiv pentru eliminarea dezbaterii publice.