GAL „Pe Mureș și pe Târnave”, ca o …țară
De multe ori cand străbat drumul de la Șilea pana la Rădești, cand vreau să unesc Mureșul cu Târnava și trec de la Fărău la Șona, sau cand iau drumul Blajului către Cetatea de Baltă am senzația ca GAL-ul nostru ”Pe Mureș și pe Târnave” este cât o țară. Și nu cred că greșesc pentru că dacă ne uităm la statistică observăm că la cei aproape 800 kmp cat are ca suprafață ar fi al 185-lea stat al lumii din cele 237. Și daca tot avem o ”țară” haideți să-i cunoaștem geografia fizică, economică, drapelul, capitala, istoria. Strabătută de cele două râuri care dau numele GAL-lui, Mureșul și Târnava Mică, găsim în mica noastră țară locuri de-o frumusete sălbatică, aspră, dacă vizităm comuna Ațintiș, sau coborâm în luncile cu cele două râuri șerpuind printre ele, Lunca Mureșului, Lunca Târnavei, străjuite de păduri de foioase, colțuri de rai în locuri binecuvântate de Dumnezeu.
Și daca tot e primavară, poate cel mai frumos a descris aceste locuri Ion Agârbiceanu, scriitor născut pe aceste meleaguri, la Pănade, comuna Sâncel care a spus „Ceea ce mi-a pătruns adânc în suflet în aceşti ani ai primei copilării, din păscutul oilor la marginea pădurii sau în pădure, a fost mireasma câmpului, a codrului, culorile cerului, ale luncii cu florile, bătaia şi cântecele vântului în văzduh sau în pădure, cântecele apelor, al pâraielor, în topitul zăpezii”
Dacă tot e țară avem și ”capitală”. Zona Târnavei plină de bogații etno-culturale, putem spune că ne reprezintă foarte bine prin ”capitala culturala” Jidvei, unde în urmă cu 7 ani se punea piatra de temelie pentru contituirea asocierii GAL ”Pe Mureș și pe Târnave”. Daca ar putea sa povesteasacă Mureșul și Târnava cât sange au cărat de-a lungul istoriei framântate a acestor locuri numai de la daci încoace. Galbenul vine de la lanurile de grâu de la Lunca Mureșului până la Rădești, sau de la culoarea vinului de Jidvei. Albastru de la cele două râuri cu afluenții lor, de la bălțile de la Găbud, Tăul fără fund de la Băgău, lacurile de la Rădesti și Sâncel. Dacă ne uităm la geografia economică vedem că găsim zăcăminte de sare, gaz metan, o agricultura dezvoltată, trei fabrici de prelucrarea laptelui, câteva activități nonagricole și putem să amintim atelierele de tâmplarie de la Lopadea Nouă, fabrica de prelucrari prin aschiere Captălan (Noșlac), ciupercaria de la Găbud (Noșlac), fabrica de mobilă de la Rădești. De departe însă agricultura este activitatea de bază. Cultura cerealelor, domeniu din care, în exercitiul financiar anterior au fost finanțate de catre GAL, cele mai multe proiecte ale beneficiarilor privați. In domeniul zootehniei s-au dezvoltat câteva ferme de vaci de lapte si putem aminti Lunca Mureșului, Lopadea Noua, Hopârta. Cresterea ovinelor este de asemenea un domeniu important, insumând peste 85000 de oi în special în localitațile Fărău și Șona. Viticultura preponderentă la Jidvei unde se cultiva vita de vie pe o suprafata de 2500 ha. Vinurile de Târnave sunt cunoscute încă din epoca feudală când Transilvania era denumită și “Țara Vinului” (Weinland). Puține locuri se pot mândri cu atât de multe și talentate ansambluri folclorice care dăinuiesc datorită pasiunii instructorilor, coregrafilor si mai ales a tinerilor dansatori și interpreți care duc mai departea zestrea culturală și identitatea locală nealterată. Merită toate aprecierea noastră pentru efortul depus pentru păstrarea moștenirii culturale, pentru conservarea patrimoniului imaterial: Dor Teiușan,Cununa Făraului, Flori de Mai, Hopârteanca, Sâncelenii, Bienii, Pe Ulița Satului, Dor de pe Târnavă, Fetele de la Capâlna. Dansul Fetelor de la Capâlna cât și jocul de haidău specific la Hopârta, sunt reprezentative pentru teritoriul nostru și unice prin elementele coregrafice specifice. Nu în cele din urmă, ne mândrim cu personalități puternice de pe aceste meleaguri și care si-au lasat amprenta asupra evolutiei teritoriului:Timotei Cipariu, Ion Agarbiceanu, Ion Brad. Călătorule care ajungi prin aceste locuri, cand te ospătezi cu un balmoș de Farau stropit cu vin de Jidvei, când vezi cele mai frumoase legume la Rădești, meditează la faptul că Maris (Mureș) si Terra Nova (Târnava) au carat atâta sare și aur încât au scos din impas finanțele imperiului Roman. Pentru ”țara” asta …”Pe Mureș și pe Târnave” suntem împreună… de 7 ani.
