Istoria românilor in comori

29/08/2026

✨ 𝐏𝐚𝐧𝐝𝐚𝐧𝐭𝐢𝐯𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐮𝐫 de la Oltenița – Măgura Gumelnița, județul Călărași poate fi admirat în expoziția „Tezaur Istoric”. Vă invităm să-l descoperiți!

Pandantivul a fost descoperit în 1925, în timpul cercetărilor arheologice conduse de profesorul Vladimir Dumitrescu la Măgura Gumelnița, în apropierea orașului Oltenița – situl care avea să dea numele culturii Gumelnița. La scurt timp după descoperire, Vladimir Dumitrescu nota faptul că pandantivul este lucrat din foiţă de aur tăiată în formă de „coarne sacre” şi că servea probabil ca amuletă protectoare. La vremea respectivă (acum 101 ani!) era al doilea obiect eneolitic din aur descoperit la Gumelnița, după o verigă găsită în anul anterior (1924).

Realizat dintr-o foiță subțire de aur, prin batere, pandantivul are o formă neobișnuită, asemănătoare unor coarne de animal. Cântărește doar 2,4 grame, are 2,52 cm înălțime și 4,4 cm lățime și este decorat cu șiruri de puncte realizate prin tehnica au repoussé. Două mici perforații aflate la unul dintre capete indică faptul că piesa era, cel mai probabil, destinată suspendării.
O serie de 30 de piese din aur cu o formă similară, dar fără decorul cu puncte, au fost descoperite în necropola de la Varna (Bulgaria), în mormântul nr. 1.

Pandantivul descoperit la Gumelnița este important deoarece se află printre cele mai vechi obiecte de aur descoperite pe teritoriul României, fiind datat în epoca eneolitică (a doua jumătate a mileniului al V-lea a.Chr.). De asemenea, este singura piesă de acest tip descoperită într-o așezare gumelnițeană și singura piesă decorată.

Măgura Gumelniţa se află în apropierea locului de vărsare a Argeşului în Dunăre, la cca. 4 km nord-est de oraşul Olteniţa. Cu o arie de cca. 2 ha și cu o înălţime de cca. 20 m faţă de nivelul luncii Dunării, Măgura Gumelniţa este una dintre cele mai mari așezări de tip tell din aria culturii Gumelnița. Aici au fost descoperite câteva din capodoperele artei preistorice din România, printre care amintim statueta-pereche, „Zeița cu vas pe cap” și un vas zoomorf cu figură umană.

Vă așteptăm la !

05/05/2026

25/02/2026

Acum aproape 3000 de ani un meșter olar a realizat această frumoasă ceașcă de lut, care a fost descoperită în timpul unei săpături arheologice în satul Războieni, din județul Neamț.
Cercetarea arheologică, realizată în anii '60, a avut ca scop investigarea unei așezări a dacilor liberi, dar, printre vestigii s-a aflat și vasul din desenul atașat.
Recipientul de lut, destinat pentru consumul lichidelor, a fost realizat cu multă atenție, având suprafața exterioară atent lustruită.
Din punct de vedere cronologic aparține primei epoci a fierului.
Dacă vreți să vedeți în detaliu acest vas, modelul 3D poate fi accesat aici, prin efortul echipei Vatrion: https://sketchfab.com/3d-models/ceasca-cup-b2e62b3178fe4b9187a6de9287abc216

31/01/2026

Piese în 3D din colectia MNIR

View the profile and 3D models by Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR) (). cultural heritage, history, museum

14/12/2025

Diadema hunică de aur de la Buhăieni (jud. Iași), prima jumătate a secolului al V-lea d. Hr.

Piesele care ilustrează perioada Imperiului Roman târziu şi cea a migraţiilor se numără, indiscutabil, printre vedetele expoziţiei permanente "Tezaurul Istoric" de la Muzeul Naţional de Istorie a României, statut pe care şi-l păstrează şi prin raportarea la restul vestigiilor cunoscute și păstrate din acele vremuri.

Din spaţiul de astăzi al României doar teritoriul Dobrogei, sub numele de Scythia Minor mai făcea în continuare parte din Imperiul Roman, restul reprezentând teatrul de manifestare al „barbarilor”. Cu toate acestea, nu există o cezură strictă de civilizaţie de-a lungul frontierelor, și mai ales la nivelul obiectelor de lux şi de prestigiu, al căror material predilect era aurul, întâlnim adesea ecourile acestei vecinătăţi.

Rămânând în sfera aceluiaşi nivel subţire al elitei, putem constata că alături de numeroasele semne ale comunicării întâlnim şi o serie de contexte care, atât prin piesele păstrate, cât şi prin întregul lor ansamblu, depun mărturie despre alte modele comportamentale, despre o lume în care se puteau întâlni şi alte valori decât cele cultivate în spaţiul roman.

Printre piesele atribuite portului doamnelor din înalta societate hunică, se numără un tip special de diademe, asemănătoare acesteia descoperită în Moldova, la Buhăieni, lucrate dintr-o bandă lată de aur, fixată pe un suport de bronz care îi conferea o mai mare soliditate, şi împodobită cu pietre semipreţioase montate fiecare în câte o casetă separată.

Această piesă excepțională poate fi admirată în expoziția permanentă "Tezaurul Istoric".

26/01/2025

https://youtube.com/watch?v=EG1cgLAoAYA&si=gdUdb1KZXPdTH1AZ

Povestea impresionantă a artefactelor dacice din Transilvania, vechi de peste 2000 de ani, traficate ilicit în Europa şi SUA. Cazul „Aurul Dacic“ a revenit î...

25/01/2025

25/01/2025

Declarație a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei cu privire la incidentul de la Muzeul Drents din Olanda

Cluj-Napoca, 25 Ianuarie 2025: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) își exprimă profundul regret față de incidentul grav petrecut la Muzeul Drents din Assen (Olanda), unde, în dimineața de 25 ianuarie 2025, o parte din tezaurul dacic expus în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului” a fost furată. Ne exprimăm solidaritatea față de colegii din Olanda și România care depun eforturi pentru recuperarea acestor piese de patrimoniu inestimabile.

MNIT a participat la această expoziție internațională, organizată de Muzeul Național de Istorie a României, cu sprijinul Ministerului Culturii, și găzduită de Muzeul Drents din iulie 2024 până în ianuarie 2025. Din colecțiile noastre au fost împrumutate 24 de piese excepționale, dintre care amintim:

• Două diademe de aur din tezaurul de la Sărmășag, din perioada târzie a Epocii Bronzului.
• Brățară și elemente de colier din aur, din tezaurul de la Boarta, Hallstatt.
• Trei fibule de argint din tezaurul de la Cojocna, La Tène și un torques, descoperit la Sânger, din perioada La Tène.
• Unelte de orfevrier și tipare din atelierul de prelucrare a bijuteriilor de la Pecica, din perioada La Tène.
• Inel de logodnă din aur, descoperit la Criștești, din perioada romană.

Conform informațiilor actuale, piesele împrumutate din colecția MNIT nu se află printre cele sustrase în urma jafului.

Pentru acest proiect, MNIT a colaborat îndeaproape cu Muzeul Național de Istorie a României, respectând toate standardele internaționale de securitate. Sistemele de protecție din Muzeul Drents au fost evaluate ca fiind corespunzătoare, iar piesele au beneficiat de o poliță de asigurare „perete la perete,” care acoperă riscuri precum transportul, furtul și distrugerea.

MNIT rămâne alături de partenerii săi din Olanda și România în eforturile de recuperare a bunurilor culturale furate și continuă să colaboreze cu autoritățile și organizațiile internaționale implicate.

Felix Marcu, Manager MNIT