Sindimed BACĂU

29/05/2026

De citit, cu exemplificare, despre noua lege a salarizării!

Noua lege a salarizării promite ordine în sistemul bugetar, dar cazul asistenților medicali arată cât de complicată poate fi realitatea din spatele coeficienților. Chiar și cu un salariu de bază mai mare, diminuarea unor sporuri și dispariția unor indemnizații pot duce la scăderi ale venitului brut total.

De reținut, pe scurt:
Pentru asistenții medicali cu studii postliceale, coeficientul de salarizare ar urma să crească, ceea ce duce la un salariu de bază mai mare decât cel aflat acum în plată.
Creșterea salariului de bază nu garantează automat o creștere a venitului total, deoarece sporurile se recalculează după reguli noi și, în unele cazuri, în cuantumuri mult mai mici.
Sporul pentru munca prestată în zile de repaus săptămânal și sărbători legale este una dintre cele mai importante modificări: de la un spor de până la 100%, se trece la un tarif orar majorat cu doar 10%.
În exemplul analizat, deși salariul de bază și sporul de noapte cresc, scăderea sporului de condiții și eliminarea unor indemnizații duc la o diminuare a venitului brut total.
Diferențele salariale tranzitorii vor proteja temporar veniturile aflate în scădere, dar numai în anumite condiții și nu neapărat în cazul schimbării funcției, promovării sau reîncadrării.
Legea salarizării este un haos mediatic. Toți aruncă cifre la televizor, unii calculează sporuri fără a ține cont de prevederile existente. Dacă zilele acestea ar fi primul meu contact cu legea salarizării, discuțiile din spațiul public nu m-ar face să înțeleg suplimentar nimic.

Pentru a explica complexitatea și riscul salarizării, cel mai simplu ne uităm la cazul asistentei medicale cu studii postliceale (în jur de 120.000 la nivel național, adică undeva la 10% din bugetarii care vor fi afectați).

Notă: Proiectul de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost pus luni seara în dezbatere publică la Ministerul Muncii.

Ce se va întâmpla cu salarizarea asistentei în contextul viitoarei legi
Salariul de bază se va determina conform unui coeficient (teoretic, ca în Legea 153/2017), doar că pe noua lege se înmulțește cu valoarea de referință stabilită de Ministerul Muncii și de Ministerul de Finanțe (conceptual diferit față de Legea 153/2017, unde valoarea de referință, teoretic, era salariul minim).

Asistenta medicală, exact ca în Legea 153/2017, este prinsă la nivel de salarizare în Anexa II, unde diferența salariului de bază se face în funcție de nivelul de studii (S – superioare; SSD – superioare de scurtă durată; PL – postliceale). De asemenea, mai beneficiază și de o creștere salarială atunci când trece de la o gradație la alta, adică atunci când acumulează un anumite număr de ani de vechime (la fel la toți bugetarii cu excepția demnitarilor).

Coeficientul de salarizare al asistentei medicale va crește de la 1,57 , cât este în anexa II din Legea 153/2017, la 1,68 pe noua versiune de lege. Întrebarea fundamentală rămâne: îi crește salariul?

Salariul de bază
Noul salariu de bază al asistentei medicale se va determina prin înmulțirea coficientului de 1,68 cu valoarea de referință de 4.100 lei (în vigoare de la 1 ianuarie 2027), rezultând astfel un salariu de încadrare de 6.888 lei.

Dacă ar fi să aplicăm aceeași formulă cu coeficientul 1,57 și să-l înmulțim cu salariul minim (4.050 lei), atunci ajungem la cca. 6.358 lei. Creșterea ar fi modică, de doar 500 lei.

În realitate, salariul de bază de astăzi al asistentei medicale nu se indexează conform coeficientului și în funcție de salariul minim, ci se ia din OUG 19/2024. Teoretic, salariul asistentei medicale, la fel ca al oricărui alt bugetar ar fi trebuit să se determine pe baza acestei formule:

Legea nr. 153/2017
Art.12
„Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare.
Această prevedere nu a fost niciodată respectată, iar salariile bugetarilor au ajuns să se stabilească în mare parte ad-hoc, din 2020 încoace, cu excepția anilor în care n-au fost înghețate:

Legea 141/2025
Art. XVI
„Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 [...] în anul 2026, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază [...] se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2025.”
De fapt, salariul corect al asistentului medical (studii postliceale) din OUG 19/2024 este acum de 5.474 lei brut.

Acum încep problemele - iată de ce:

Asistentul medical cu studii postliceale trebuie să ia în calcul trei salarii de bază pentru a-și calcula corect salariul:

Salariul de bază din ianuarie 2018 (calcul spor de sâmbete, duminici, sărbători legale – SDSL, dar și sporul de tură / noapte).

Salariul de bază din decembrie 2018 (sau nivelul din 2022 deoarece asistenții au beneficiat de o creștere rapidă pe Legea 153/2017 – pentru calculul sporului de condiții de muncă).

Salariul de bază din prezent (adică iunie 2024, efectele OUG 19/2024, pentru a reprezenta baza de plecare).

Pentru asistentul medical (studii postliceale), salariul din ianuarie 2018 este de 2.856 lei, cel din decembrie 2018 ajunge la 3.910 lei, iar baza din plată pleacă de la 5.474 lei.

Atenție
Unii încearcă să calculeze sporurile raportându-se doar la salariul de bază în plată. Există excepții și excepții în sistem. Sporul de condiții în sistemul medical se calculează la baza veche din decembrie 2018, în timp ce gradul de merit din Învățământ, de pildă, se raportează la baza din prezent.

Calcul corect pe sporuri
Cunoscând toate aceste informații, putem să facem acum o serie de simulări. Noua lege menține sporul de weekend și sărbători legale (SDSL), dar și sporul de tură / noapte, precum și sporul de condiții de muncă. Într-adevăr se va schimba cuantumul acestora.

Sporul de SDSL se schimbă fundamental. Legea 153/2017 prevedea un spor de până la 100% care, prin CCM-ul sectorial, a fost stabilit la valoarea superioară:

Legea 153/2017
Art. X - Anexa II
„Munca prestată de personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul programului normal de lucru, se plăteşte cu un spor de până la 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite
Cuantumul de 100%, într-adevăr, din cauza derogărilor multiple, ajungea să se raporteze la un salariu de bază din ianuarie 2018. Când se calculau orele de noapte, nimeni nu punea 100% peste salariul de bază din prezent, adică 5.474 lei, ci peste acela din ianuarie 2018, adică 2.856 lei.

Noua lege prevede o nouă formă de calcul:

Proiectul noii legi a salarizării bugetare
Art. 2 - Anexa II
„Munca prestată de personalul din unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, în vederea asigurării continuităţii activităţii, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul programului normal de lucru, se plăteşte cu un tarif orar cu 10% mai mare decât tariful orar al normei de bază.”

Cuantumul scade de la 100% la 10%, iar acum nu se mai face referire la spor, ci doar la un tarif orar cu 10% mai mare. Pentru a vedea diferențele, trebuie să aflăm tariful orar. Luăm ca timp normal de lucru o lună de 168 ore, deci salariul de bază îl împărțim la acest număr pentru a afla tariful orar al salariului de bază.

În prezent tariful orar este de 32,58 lei, dar va crește la 41,00 lei conform noi legii. În cazul orelor lucrate SDSL, tariful orar se majora în prezent cu 17 lei (100% din ianuarie 2018, adică 2.856 lei), în timp ce în cazul noii legi se va majora cu 10%, adică cu 4,1 lei.

Scăderea devine deja substanțială în ceea ce privește munca în weekend, dar asistentul medical recuperează cu orele de noapte care rămân plătite la 25% din salariul de bază (prevederea din Codului Muncii). Sporul de tură (care se poate acorda în locului sporului de noapte) va fi diminuat de la 15% la 10%, dar, într-adevăr, va crește, deoarece baza de raportare este una complet diferită: 2.856 lei (ianuarie 2018) vs 6.888 lei (astăzi).

Pe partea sporului de condiții totul este relativ, deoarece în cazul asistentului de mai sus am presupus că în prezent beneficia de un spor de condiții de 15%. Acest spor se calculează la salariul de bază din decembrie 2018, adică 3.910 lei.

Dacă sporul de condiții, conform noii legi, va fi de 5% în cazul acestui asistent medical (atenție!, totul depinde de specialitatea pe care este încadrat etc.), atunci tariful orar va scădea.

Un exemplu de calcul
Într-adevăr, am putea spune că o parte din sporuri au fost înglobate în salariul de bază în arhitectura noii legi. Cel mai simplu ar fi să luăm un caz real de asistent medical principal (PL), gradația 0, care beneficiază de spor de noapte și a lucrat 36 de ore de noapte și 48 de ore de SDSL. În prezent, are sporul de condiții de 15%, dar va scădea la 5% pe noua lege.

Calculul salarial ar arăta așa cm se vede în graficul de mai jos, iar în ciuda unei creșteri a salariului de bază și a sporului de noapte, în general se observă scăderi. La nivel general, salariul total de încadrare va scădea la 8.176 la 7.798 lei brut – o scădere de 4,7%.

În graficul de mai jos se mai observă două alte indemnizații care nu se regăsesc în noua versiune. Conform OUG 63/2023, asistenții medicali (dar și doctorii, biologii) care lucrau în zile de SDSL, dar prestau și ore de noapte, ajungeau să primească o indemnizație de 300, 500 sau 800 de lei. Asistentul nostru o primea la nivelul 800 lei.

Mai mult, dacă veniturile salariale nete erau de până la 6.000 lei, primea și o indemnizație de hrană în cuantum de 346 lei brut. Ambele dispar, iar asistentul medical (PL) pleacă cu un dezavantaj de 1.146 lei brut.

Problemele continuă
Din cauza faptului că acest asistent medical (PL) nu va avea o creștere salarială, atunci statul îi va acorda o diferență salarială tranzitorie:

Proiectul noii legi a salarizării bugetare
Art. 32 alin. (1)
„ Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții.”

Suma tranzitorie este condiționată, pe de-o parte, de un moment final în timp (31 decembrie 2031), dar și de menținerea acelei poziții. Dacă asistentul medical promovează, face alte studii sau este încadrat în altă funcție, atunci salariul se va calcula conform prevederilor în vigoare. Aici este problema majoră: dacă pe noul salariul, valoarea brută a acestuia este mai mică decât cea rezultată în urma aplicării sumelor tranzitorii asupra venitului din decembrie 2026, statul nu va mai ține cont. O nouă funcție, o nouă încadrare pe noua lege.

Situația e deosebit de complexă, cu siguranță, iar în momentul actual nici Ministerul, dar nici presa nu fac o treabă de informare reală a populației. Fiecare vine cu afirmații care mai de care mai dure, să șocheze, să sperie. Calculele nici nu mai contează. Sporurile se calculează toate la comun la un salariu (greșit), iar în locul analizelor riguroase, ajungem să aruncăm doar declarații populiste în spațiul public. Păcat, este un moment istoric, iar cel mai probabil în următorii 8 – 10 ani îl vom vedea pe următorul.

27/05/2026

Aviz "arendașilor" de secție!

26/05/2026

Deocamdată nu se întrevede o implementare prea rapidă a legii salarizării, dacă se mențin condițiile socio - economice

17/05/2026

Sindicatul se implică și face ce trebuie atât timp cât există o sesizare scrisă, asumată,cu nume și prenume! Știm că cei care fac o astfel de sesizare își desenează o țintă pe spate,dar pentru asta există sindicat și ăsta este rolul sindicatului, să îi apere!

https://abuzinsanatate.ro/frica-de-a-sesiza/?fbclid=IwVERDUAR2Fk1leHRuA2FlbQIxMABzcnRjBmFwcF9pZAwzNTA2ODU1MzE3MjgAAR4hs8d9AmNFndw9MI6Ez5WlX9siJQLuV2BVc1IB9Ed3V1-S-TOsPBJuNnfzWg_aem_eVr9fOU-ImWMJAS54XqIWw

Sesizarea unui abuz în sistemul medical nu este doar un act individual de apărare, ci și un mecanism esențial pentru sănătatea instituțională. Legislația prevede că orice încălcare a drepturilor pacientului sau ale personalului medical poate fi raportată prin canale oficiale. Canalele i...

14/05/2026

Compensarea concediului neefectuat în sectorul public. Tribunalul Iași confirmă supremația dreptului european asupra OUG 156/2024.

Tribunalul Iași a pronunțat o hotărâre importantă prin care a înlăturat aplicarea OUG 156/2024, actul normativ care interzicea compensarea în bani a concediilor neefectuate pentru angajații din sectorul public. Într-un dosar privind un cadru didactic căruia i-au fost refuzate 25 de zile de concediu neefectuat, instanța a constatat că interdicția contravine Directivei europene 2003/88/CE și a obligat angajatorul la plata indemnizației, actualizată cu inflația și dobânda penalizatoare.


De reținut, pe scurt:
Dreptul european, prin Directiva 2003/88/CE, garantează plata concediului neefectuat la încetarea contractului, indiferent de legile naționale contrare.
Statul nu economisește bani prin această interdicție, ci amână cheltuiala, care crește prin inflație și dobânzi penalizatoare adăugate ulterior.
Hotărârea nu este definitivă, dar creează un precedent important pentru angajații publici care au fost refuzați la plata concediilor restante.
La începutul anului 2025, atrăgeam atenția asupra unei modificări legislative adoptate cu o viteză uluitoare, publicată în Monitorul Oficial în ultimele ore ale anului 2024. Era vorba despre OUG 156/2024, un act normativ care a interzis, pentru personalul din sectorul public, compensarea în bani a concediilor de odihnă neefectuate în momentul încetării contractului de muncă.

Anticipam încă de atunci că o astfel de măsură, luată peste noapte și ignorând drepturi fundamentale, va duce inevitabil la creșterea numărului de litigii de muncă și la riscul ca instituțiile statului să piardă procese pe bandă rulantă.

Iată că realitatea ne confirmă avertismentele. Zilele trecute, Tribunalul Iași a pronunțat o primă hotărâre extrem de importantă, care readuce echilibrul și buna-credință în centrul relațiilor de muncă.

Speța este una pe cât de clasică, pe atât de reprezentativă pentru efectele nocive ale ordonanței. Unui cadru didactic, al cărui contract individual de muncă pe perioadă determinată a încetat, i-a fost refuzată plata a 25 de zile de concediu de odihnă neefectuate. Unitatea de învățământ angajatoare a justificat refuzul invocând tocmai interdicția introdusă prin art. III alin. 5 din OUG 156/2024.

Angajatul, susținut de organizația sindicală, s-a adresat instanței, demonstrând că nu a putut efectua acele zile de concediu din motive independente de voința sa și că dreptul la odihnă este garantat atât de legislația națională, cât și de cea europeană.

Dreptul european are prioritate în fața ordonanțelor naționale
Așa cm subliniam și în articolul precedent, dreptul la concediul de odihnă anual plătit nu este o simplă favoare a angajatorului, ci un drept consfințit încă din 1948 prin Declarația Universală a Drepturilor Omului. Mai mult, instanța a constatat că interdicția impusă prin OUG 156/2024 este direct contrară dispozițiilor art. 7 alin. 2 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

Această directivă, care protejează sănătatea și securitatea lucrătorilor, prevede în mod imperativ că perioada minimă de concediu anual plătit nu poate fi înlocuită cu o indemnizație financiară, cu excepția cazului în care relația de muncă încetează. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat în repetate rânduri că acest drept nu poate depinde de alte condiții naționale și nici nu are relevanță motivul pentru care încetează raportul de muncă.

Aplicând principiul constituțional reglementat de art. 148 din Constituția României, potrivit căruia normele europene obligatorii au prioritate față de legile interne contrare, instanța a înlăturat aplicarea ordonanței și a decis că lucrătorul trebuie despăgubit.

O falsă economie la bugetul statului
Atrăgeam atenția anul trecut că, printr-o astfel de interdicție, statul nu face nicio economie reală, ci doar majorează cheltuiala pe care o amână. Hotărârea Tribunalului Iași confirmă matematic acest lucru. Instanța nu a obligat școala doar la plata indemnizației pentru cele 25 de zile de concediu. Pentru a asigura repararea integrală a prejudiciului suferit de lucrător, angajatorul a fost obligat să plătească sumele actualizate cu indicele de inflație, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare, calculată de la momentul la care suma ar fi trebuit plătită (scadența) și până la data plății efective.

Această soluție garantează acoperirea atât a deprecierii banilor, cât și a pierderii beneficiului de care lucrătorul a fost lipsit, totul din cauza unei decizii legislative neconforme cu tratatele internaționale.

O victorie importantă, dar încă nedefinitivă
Această hotărâre pronunțată pe 28 aprilie 2026 reprezintă un precedent vital pentru toți salariații din sistemul public afectați de prevederile OUG 156/2024. Trebuie însă precizat că sentința nu este încă definitivă, ea putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Indiferent de decizia instanței superioare, argumentația solidă bazată pe legislația comunitară ne demonstrează, încă o dată, că echilibrul în relațiile de muncă se obține doar prin respectarea demnității lucrătorului și a bunei-credințe. Nu poți anula din pix, peste noapte, drepturi fundamentale câștigate la nivel european și internațional.

Context articol:

Compensarea concediului neefectuat în sectorul public. Tribunalul Iași confirmă supremația dreptului european asupra OUG 156/2024


Legislația europeană și Directiva privind timpul de lucru, în mod special, protejează dreptul fiecărui lucrător la concediu anual plătit. Acest drept este considerat un principiu fundamental, iar statele membre nu-l pot restrânge decât în limitele strict prevăzute de directivă. Nicio justificare economică sau administrativă nu poate fi invocată pentru a limita acest drept. Cu toate acestea, Guvernul a decis că angajații statului nu pot cere, la terminarea raportului de muncă/de serviciu, compensații pentru zilele de concediu neefectuate aferente lui 2025 - motivul? Reducerea cheltuielilor bugetare. Măsura e cu atât mai criticabilă dacă ne gândim și la câtă jurisprudență europeană există în această privință.


Reges-Online: Abordări practice privind înregistrările retroactive, suspendarea contractelor și formele flexibile și atipice de muncă
„În anul 2025, pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice, astfel cm sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu beneficiază la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu de compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2025”, prevede OUG nr. 156/2024.

Nu mai devreme de ianuarie 2024, avocatnet.ro prezenta o decizie a CJUE în care un funcționar public fusese neîndreptățit în privința compensării unor zile de concediu neefectuate, la momentul pensionării sale: deși funcționarul italian ceruse compensarea a peste 70 de zile de concediu neluate, la terminarea raportului său de serviciu, autoritățile îi negaseră acest drept pe același motiv care îi împinge pe cei din Executiv să adopte prevederea citată mai sus - reducerea chetuielilor bugetare. Cazul C-218/22 Comune di Copertino este prezentat pe larg în acest material.

Conform Directivei europene privind timpul de lucru, orice lucrător are dreptul la o compensație în locul zilelor de concediu anual neefectuat la sfârșitul relației de muncă, iar autoritățile italiene îi respinseseră solicitarea pentru că așa prevede legea italiană - fără compensații în astfel de situații. Cu alte cuvinte, autoritățile au fost obligate să aplice o lege care contravine legislației europene.

CJUE a subliniat că dreptul la concediu anual plătit nu poate fi subordonat unor considerente pur economice, cm ar fi controlul atent al cheltuielilor publice. Deși nu neagă existența unor atare considerente economice, CJUE spune că angajatorul e cel care trebuie să facă tot posibilul pentru ca angajații să-și exercite dreptul la concediu de odihnă „în natură” (adică să-și ia în mod concret zilele de concediu), iar numai dacă aceștia din urmă nu au vrut să-și ia concediu să se poată vorbi de eventualitatea pierderii dreptului la compensație pentru concediul neluat.

Jurisprudența CJUE pe acest subiect nu se termină însă la cauza C-218/22. Și Hotărârea CJUE în cauza C-233/20 oferă argumente clare pentru a susține că o limitare a dreptului la compensație pentru zilele de concediu neefectuate bazată pe motive economice nu ar fi conformă dreptului UE: dreptul la concediu are scopul de a permite lucrătorilor să se odihnească și să își refacă capacitatea de muncă, iar acest drept nu poate fi subordonat considerentelor economice. Considerentul (4) al Directivei 2003/88 subliniază explicit că protecția lucrătorilor nu trebuie subordonată considerentelor economice. Articolul 23 din Directiva 2003/88 interzice adoptarea unor măsuri care ar reduce nivelul general de protecție oferit lucrătorilor, ceea ce înseamnă că limitarea dreptului la compensație pentru zilele de concediu pe motive economice ar fi neconformă. La fel de utilă în discuția de față e și decizia dată în cauzele conexate C‑762/18 și C‑37/19.

13/05/2026

Toate acestea sunt doar discuții și considerații,nu este încă o lege ,iar legea finală, deși obligație asumată parte a pnrr, poate diferi în formă finală de drafturile de lucru!

Sporurile nu dispar, iar salariile bugetarilor ar trebui să crească anual. Noua lege a salarizării bugetarilor va aduce anumite schimbări, dar nu modifică fundamental modul în care funcționa sistemul de salarizare până în prezent. Vor rămâne anexele cu grilele de salarizare, vor rămâne coeficienții, cât și sporurile, dar se schimbă cuantumul lor și modul în care se acordă.

Dispar sporurile?
Nu. Sporurile nu dispar.

Este necesar ca sporurile să existe pentru că, altfel, nu s-ar putea face diferențe între salariații care lucrează în condiții grele și restul. Cel mai simplu este să ne uităm la personalul dintr-un spital clinic unde există secții de psihiatrie, de chirurgie, dar și de dermatologie.

Un medic este încadrat ca medic în oricare dintre aceste specialități. Dacă ar trebui să diferențiem salariul de bază în funcție de fiecare specialitate, atunci probabil am avea peste 40 de grile doar la unitățile clinice. Diferența o facem pe baza sporurilor, într-o parte putem acorda maxim 300 de lei, în alta 15% din salariul de bază, în timp ce la terapie intensivă se poate duce până la 85%.

Dispare sporul de 85%?
Conform Legii 153/2017, adică actuala lege care guvernează salarizarea bugetarilor, sporul maxim de condiții de muncă este de 85% din salariul de bază (valoarea din 2018, atenție, deoarece sporurile au fost înghețate ani la rândul). În versiunile care au apărut în spațiul public, sporul maxim este de 50% pentru cei care lucrează în terapie intensivă, în centrele de arși, de transfuzie sanguină etc.

Chiar dacă valoarea procentuală maximă a acestui spor va scădea de la 85% la 50%, în niciun caz nu va fi vorba de o reducere salarială. De ce nu? Sporurile se vor raporta la salarii mult mai mari față de cele de astăzi.

Dacă, într-adevăr, există zone unde salariul nu va crește chiar și după ce sporul a fost luat în calcul, nicidecum nu va scădea remunerația reală. De ce? Angajatul va continua să primească salariul din decembrie 2026 până când, după succesive măriri, va ajunge la un salariu mai mare decât cel nou de pe hârtie.

Toți bugetarii vor primi spor?
Depinde. Nimeni nu primește automat spor doar pentru că este bugetar. În Sănătate & Asistență Socială, sporul depinde de încadrarea lucrătorului într-o anumită specialitate.

În administrație, lucrurile stau un pic diferit, iar sporul de condiții de muncă se acordă doar dacă se constată că la locul de muncă condițiile nu sunt optime. Nu decid angajații, ci se face o analiză pe baza unor buletine puse la dispoziție de direcțiile de sănătate publică. Dacă clădirea în care lucrează este veche și, pe deasupra, este încadrată în clasa I de risc seismic, sunt șanse foarte mari ca acei bugetari să continue să primească spor.

Sporul de condiții pentru cei din administrația publică era în trecut de până la 15%, iar apoi a fost plafonat la 1.500 lei. În 2025, plafonul a fost coborât la 300 lei (OUG 36/2025). În versiunile de proiect de lege apărute în spațiul public, acest plafon nu mai există, iar cuantumul maxim ajunge să fie de 5% din salariul de bază.

Mai există limita de 30% la sporuri pe ordonator principal de credite?
Chiar dacă există o limită procentuală maximă a fiecărui tip de spor, rareori se ajungea în practică ca toate unitățile să acorde acel spor la valoarea maximă. Legea 153/2017 avea un mecanism de control prin care se asigura că suma tuturor sporurile nu depășea 30% din suma salariilor de bază pe ordonator de credite.

Altfel spus, dacă salariile de bază la nivelul primăriei era de 100 lei, sporurile acordate (alături de prime, bonusuri, etc) nu puteau depăși valoarea de 30 lei (30% din 100 lei).

„Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.” – Art. 25 (1) din Legea 153/2017

Legea 153/2017 făcea, totuși, o diferență pentru sistemul sanitar și de asistență socială unde regula se aplica la nivelul ordonatorului principal de credite. Mai precis, suma maximă a sporurilor nu se determina la nivelul fiecărui spital, ci la nivelul autorității în subordinea căror se află.

De exemplu, Spitalul Orășenesc Pucioasa are ca ordonator principal de credite Orașul Pucioasa. Suma sporurilor la Spitalul Orășenesc Pucioasa putea să depășească 30% din suma salariilor de bază la nivel de spital, dar nu putea depăși 30% din suma salariilor totale plătite la nivel agregat de UAT.

În actuala lege va exista un plafon, doar că va scădea de la 30% la 20% pe ordonator de credite. În momentul de față nu există o prevedere specifică pentru sistemul sanitar și de asistență socială la fel cm exista în Legea 153/2017.

Salariile bugetarilor vor crește anual?
În teorie, așa ar trebui.

Salariile vor fi stabilite în funcție de un coeficient atribuit fiecărei categorii profesionale care, ulterior, este înmulțit cu valoarea de referință. Același sistem se află și la baza Legii 153/2017, doar că valoarea de referință este salariul minim.

În prezent, această prevedere nu mai este valabilă, iar valoarea de referință se va stabili anual la nivel central:

„Valoarea de referință se propune de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și de către Ministerul Finanțelor, în cadrul mandatului instituțional comun, și se stabilește anual prin legea bugetului de stat, cu respectarea prevederilor din Legea responsabilității fiscale nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a art. 6 lit. g) din prezenta lege, cu încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară.”

Pentru anul 2027, conform versiunilor circulate în presă, valoarea de referință va fi egală cu salariul minim din luna iulie 2026, adică 4.325 lei. Nu este obligatoriu ca acesta să crească din nou atunci când salariul minim crește și nici nu se prevede o formulă cu care se vor indexa salariile bugetarilor.

Există doar două prevederi: 1) să nu depășească limita creșterii nominale a produsului intern brut și 2) să se încadreze în plafoanele de cheltuieli cu personalul aprobate anual.

Chiar și fără această prevedere de plafon, Legea bugetului de stat an de an a fost însoțită de o lege care aproba plafoane de cheltuieli / deficit. În ultimii 15 ani aceste plafoane au fost depășite de 11 ori.

Va exista vreo plată a performanței în sectorul public?
Da, dar nu este o noutate. Legea 153/2017 deja prevedea posibilitate acordării unor premii și prime personalului „care a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor”. Limita prevăzută era de 5% din totalul salariilor de bază (solde, etc).

Aceste prime se puteau acorda lunar, iar pe lângă mai exista posibilitatea acordării unor premii de excelență care, lunar, nu puteau depăși două salarii de bază minim brute.

În continuare, în noua lege se menține limita de 5%, dar mai mult se impune și un număr maxim de salariați care o pot primi: 30% din posturile ocupate la nivel de unitate.

Premiul de excelență în cuantum de maxim două salarii de bază minim brute dispare din noua lege.

Ce se întâmplă dacă salariul pe noua lege este mai mic decât cel din plată?
Dacă, conform noii legi, unii vor avea salarii mai mici, acestea nu vor scădea de facto. La fel ca și în cazul pensiilor, dacă salariul pe hârtie va fi mai mic decât cel din decembrie 2026, atunci se va menține cel din plată.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinate potrivit acesteia sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferente lunii decembrie 2026, se acordă o diferență tranzitorie egală cu diferența dintre cele două cuantumuri, pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.”

Dispoziția este menită să acopere aceste situații până în decembrie 2031. Dacă în urma actualizărilor valorii de referință, venitul conform noii legi îl depășește pe cel din decembrie 2016, atunci dispoziția tranzitoria nu-și mai are rostul. Simplificând, angajații sunt protejați de o scădere a venitului până atunci când salariul lor „nou” îl va depăși pe cel vechi.

Cum vor fi salarizații angajații din administrația locală?
Vor apărea mai multe grile pentru administrația locală, în funcție de numărul de locuitori și de statutul localității. De exemplu, se vor introduce următoarele anexe:

Localități sub 10.000 locuitori
Localități între 10.000 – 50.000 locuitori.
Localități între 50.000 – 250.00 locuitori.
Localități peste 250.000 locuitori și sectoarele mun. București.
Coeficienții pentru fiecare funcție diferă acum în funcție de numărul de locuitori din localitate. Vor fi la o valoare fixă cu excepția anexei pentru localitățile peste 250.000 locuitori și sectoarele mun. București unde se introduc două niveluri cu coeficienți diferiți.

În Sănătate se vor face diferențe între spitale?
În prezent între Spitalul Orășenesc Pucioasa și alte spitale de același rang din țară nu există diferențe. Medicul, în teorie, are același salariu indiferent de localitatea unde profesează. Diferă, în cazul de față, secția pe care este încadrat, dar și tipul unității.

De exemplu, medicul care lucrează la UPU / CPU are salariul mai mare ca cel care lucrează într-un spital clinic. Aceeași prevedere se păstrează, iar diferențele salariale între unități se va stabili ulterior de către Ministerul Sănătății.

Existau discuții cu privire la salarizarea diferențiată a unor spitale de importanță națională / regională, însă în momentul de față nu există o prevedere per se.