25/01/2026
https://www.facebook.com/share/1ZDyr7ZypC/
Circula azi pe wspuri, un document de doua pagini, un " OUG" de modificare pensii militare. Toti ma intreaba daca este real. Nu comentez documente fara sursa credibila. In opinia mea si bazat pe evolutia recenta a viziunii constitutionale a juzilor CCR (care se mai sucesc si rasucesc si ei, in timp), o eventuala modificare a pensiilor militare se va face doar prin lege. Ultima modificare la legea 223/2015 s-a facut prin legea 282/2023.
In decizia 724/2024, d**a o lunga perioada de negare irationala a protectiei art 47, juzii CCR s-au sucit si au recunoscut in sfarsit ca si dreptul la pensie militara se afla sub protectia art 47 din Constitutie. Asta inseamna implicit ca, de la aceasta decizie, o afectare negativa a institutiei dreptului la pensie ( militara) se poate face doar prin lege.
Emil PASCUT
Extras din decizie 724/2024:
" (...) 100.În consecinţă, Curtea constată că pensiile militare sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se acordă şi, odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte raţiuni suficient de puternice care să justifice eliminarea lor. Însă, pentru că în cazul acestui tip de pensii nu există componentă contributivă, întregul cuantum fiind suportat de la bugetul de stat, Curtea mai reţine şi că legiuitorul nu se bucură de aceeaşi marjă de apreciere pe care o are cu privire la celelalte tipuri de pensii reglementate prin legi speciale, care au şi componentă contributivă şi un supliment acordat de stat, în sensul că ar fi liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului.101.
Cu alte cuvinte, având în vedere faptul că, în actualul context legislativ, pensiile militare sunt suportate integral de la bugetul de stat, Curtea reţine că acestea intră sub incidenţa dreptului la pensie garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţie. O interpretare contrară ar însemna că unei categorii de cetăţeni, aşa cm este cazul militarilor, i se neagă dreptul la pensie, ca drept fundamental, pe motiv că pensia nu este stabilită pe principiul contributivităţii şi că nu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, ci din bugetul de stat. Or, dispoziţiile constituţionale ale art. 47 alin. (2) consacră, printre altele, dreptul la pensie pentru toţi cetăţenii, în condiţiile prevăzute de lege. O astfel de viziune este şi în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care menţionează că, deşi statele au libertatea deciziei de a institui sau nu un sistem de protecţie socială sau de a alege tipul sau nivelul prestaţiilor ce trebuie acordate, din momentul în care un stat contractant instituie o legislaţie prin care se prevede plata unei prestaţii sociale - indiferent că acordarea acestei prestaţii depinde sau nu de plata prealabilă a unor contribuţii -, această legislaţie trebuie considerată ca generând un interes patrimonial în temeiul câmpului de aplicare a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, paragraful 104).102.
Întrucât pensia militară nu are parte contributivă care să beneficieze de protecţia art. 47 alin. (2) din Constituţie aşa cm a fost interpretat în jurisprudenţa Curţii, rezultă că, în mod necesar, cadrele militare nu au garantată o pensie rezultată prin aplicarea principiului contributivităţii. Aşadar, situaţia cadrelor militare pensionate este incertă şi supusă variaţiei măsurilor luate potrivit politicii fiscale a statului, întrucât veniturile din viaţa pasivă a acestora depind exclusiv de posibilităţile financiare ale statului la un moment dat.103.
Or, şi pentru această categorie de cetăţeni statul are obligaţia de a plăti o pensie prin care să se asigure mijloacele de subzistenţă persoanelor care, în timpul vieţii active, şi-au asumat restrângerile specifice acestei profesii, pensie care să reflecte nivelul veniturilor realizate în perioada activă a vieţii. Dreptul la pensie de serviciu pentru cadrele militare se acordă în considerarea faptului că, odată cu înaintarea în vârstă şi ca urmare a uzurii fizice şi psihice determinate de exercitarea activităţii profesionale o perioadă mai îndelungată, capacitatea persoanei de a munci se diminuează, impunând retragerea din viaţa profesională, iar statul compensează pierderea veniturilor provenite din remunerarea muncii prin acordarea dreptului la pensie (Decizia nr. 659 din 30 octombrie 2018, precitată, paragraful 20). Astfel, deşi în jurisprudenţa anterioară a Curţii s-a reţinut că doar pensia contributivă intră sub incidenţa prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, în realitate, textul constituţional antereferit, în corelare cu dispoziţiile art. 118 din Constituţie, este aplicabil şi pensiilor militare. Din această perspectivă, crearea unui sistem de impozitare proporţională progresivă asupra pensiilor cadrelor militare, care să înlocuiască sistemul de impozitare proporţională cu valoare fixă, este de natură să accentueze dependenţa cadrelor militare pensionate de posibilităţile financiare ale statului şi să creeze incertitudine asupra veniturilor acestora, ceea ce este contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.(....)"
