26/08/2026
🧠 CUM S-A CONSTRUIT GREȘIT „CETATEA” DIN CREIER: Descoperirea care explică autismul încă din burtica mamei
Imaginați-vă creierul unui copil ca pe o cetate medievală uriașă, ridicată după reguli arhitecturale foarte stricte.
În mod normal, zidurile acestei cetăți (scoarța cerebrală) se construiesc pe 6 straturi perfecte, exact ca o clădire modernă cu 6 etaje.
Fiecare etaj are muncitorii săi, cu roluri bine stabilite: unii se ocupă de vorbire, alții de emoții, alții de imagini.
Dar cm au depistat cercetătorii ce se întâmplă, de fapt, în autism❓
Doi savanți geniali, Dr. Eric Courchesne și Dr. Ed Lein, au studiat la microscop structura acestei cetăți.
Ei au descoperit că în autism, problema nu apare după naștere, ci se formează direct în burtica mamei, încă din al doilea trimestru de sarcină.
Iată ce au depistat în interiorul acestei „cetăți”:
🏗️ Eroarea de construcție: Etajele încurcate
Chen copilul este în burtică, neuronii se nasc în centrul creierului și încep să „migreze” spre exterior, ca să construiască cele 6 etaje.
La copiii cu autism, cercetătorii au descoperit „pete” sau „insule” unde constructorul a făcut un haos total:
- Neuronii care trebuiau să se oprească la Etajul 1 au urcat la Etajul 4.
- Cei de la etajele superioare au rămas blocați la parter.
- Straturile nu mai sunt drepte și curate, ci amestecate la grămadă.
De ce este această așezare greșită un dezavantaj uriaș❓
Pentru că circuitele electrice din creier sunt ca niște cabluri care trebuie să lege etajul 1 de etajul 2, într-o ordine perfectă.
Când etajele sunt încurcate din burtică, cablurile se intersectează haotic.
Rezultatul❓
Cetatea devine o rețea plină de scurtcircuite. Informația se blochează în trafic, nu mai poate circula curat, iar de aici apare acea gândire mai lentă sau lipsa totală a unor funcții, cm este vorbirea sau răspunsul la nume.
Ce trebuie să înțelegem noi, ca părinți❓
Această descoperire ne arată clar că autismul nu este o boală care se ia, nu este vina nimănui și nu apare din cauza educației.
Este o realitate biologică, o organizare defectuoasă a „cetății” cerebrale, formată înainte ca micuțul să vadă lumina zilei.
Vestea bună❓
Deși structura etajelor a fost greșit ridicată în burtică, creierul copiilor este incredibil de flexibil.
Prin terapie timpurie și repetiție, noi putem forța „cablurile” să ocolească etajele încurcate și să construiască poteci noi, funcționale!
📌 CONCLUZIA FINALĂ PE CARE TREBUIE SĂ O REȚINEM:
Când vorbim despre un copil cu autism, este complet greșit și inutil să ne lăsăm amăgiți de teorii medicale abstracte despre un „volum mare de neuroni”.
Pe noi, ca părinți, nu ne ajută numărul brut de celule de la microscop dacă ele sunt deformate, așezate greșit și neconectate la rețea.
Exprimarea corectă și onestă este că copilul cu autism, referindu-ne strict la neuronii utili și capabili de comunicare, are un număr mult MAI MIC de neuroni funcționali.
Aceasta este realitatea clinică din teren: un deficit sever de celule active, care explică de ce gândirea este mai lentă sau temporar inexistentă pe anumite arii, și motivul real pentru care terapia zilnică este vitală! 🧩
Sursa: Murgu Mihaela Loredana - Cabinet Individual de Psihologie