23/05/2026
Și totuși e stare de veghe!
Dincolo de zbuciumul zilnic al valurilor, viața merge înainte, așa cm face dintotdeauna.
O sclipire din această mergere este expoziția recent deschisă la Muzeul Municipiului București, dedicată dacilor.
Zic dacilor la modul generic, căci ea conține de fapt doar câteva fascinante fragmente din viața unor comunități dacice care au trăit pe valea Mureșului Mijlociu, mai exact pe arealul de astăzi al județului Alba.
Și am zis bine „fragmente”, pentru că pe lângă cele trei cetăți prezentate (Căpâlna, Cugir, Piatra Craivii), câteva morminte aristocratice din areal (Blandiana, Teleac) și câteva piese de tezaur, arealul este mult mai dinamic decât a permis spațiul limitat al expoziției.
Mai multe cetăți (Cetatea de Baltă), mult mai multe descoperiri, unele vechi (Tărtăria, Berghin), multe recente, făcute cu detectoarele de metale (Bulbuc, Șpring, Piatra Craivii, Galda, Petrești), ori tezaurele de la Sărăcsău și Inuri.
Mă tem că civilizația dacică prezentă în descoperirile din județul Alba are potențialul unui muzeu de sine stătător.
Dar, lăsând visele deoparte, expoziția de la București face o frumoasă și nesperată introducere în istoria dacică de pe valea Mureșului. O secvență de istorie care merită, pornind chiar de la această expoziție, măcar un articol amplu de prezentare. Cel puțin mie mi-a dat impulsul necesar, mai trebuie să fac rost de timp, că materiale sunt.
De remarcat că pentru prima dată este expus întreg inventarul mormântului aristocratic de la Cugir (al unuia dintre mormintele de acolo, mai exact). Vă las să vă gândiți ce înseamnă asta la aproape o jumătate de secol de la descoperire!
Și, când terminați de gândit, încercați să vă imaginați coșmarul logistic, de gestionare și punere în valoare a atâtor exponate fundamentale pentru cunoașterea și înțelegerea relațiilor de putere, a credințelor și cutumelor sociale care au permis „creșterea puterii dacilor”.
Din acest punct de vedere, toate felicitările și recunoștința noastră merg către curatorul arhg. Sorin Cleșiu, baza piramidei de arheologi, conservatori, tehnicieni, fotografi și graficieni care au pus umărul la realizarea proiectului.
Mai zic doar că, de acum, cei din partea aia de lume nu mai aveți nicio scuză că nu ați știut sau că, pentru unii, „stegarul dac” este tot ce, se pare, știți despre daci.
