Muzeul de Istorie si Etnografie Ungheni

14/06/2026

13 iunie 1941, primul val al deportărilor sovietice din Basarabia. Lista deportaților din or. Ungheni (cu satele Berești și Dănuțeni. Lipsește satul Mânzăteștii Vechi (Vasilica)), în cele două valuri: 1941, 1949. În total au fost deportate 369 persoane (Lista, totuși, nu este deplină). Cifra aproximativă este de 400 deportați. Sursa: Elena Postică, Vara Belous, Vera Stăvilă ”Cartea Memoriei, Știința, 2005, p.185-189, 190-191, 208-211.

09/06/2026

2026 - Anul Constantin Brâncuși
O sculptură pe zi

PASĂREA VULTUR

Dumitru VERDIANU, Austria
2018. Tabăra de Sculptură Ungheni, ediția a 7-ea. Travertin
Parcul ”Micul Cluj”

”Pasărea Vultur” a fost realizată în cadrul simpozionului din 2018, dedicat Centenarului Marii Uniri, iar alegerea motivului are o miză simbolică foarte clară. Vulturul, dincolo de imaginea universală a libertății, a forței și a privirii de ansamblu, este și elementul central al stemei Statului Român unitar. Acesta a fost imboldul de la care a pornit autorul în construirea lucrării.
Din punct de vedere plastic, sculptura surprinde prin felul în care o masă mare de travertin este transformată într-o formă recognoscibilă: capul puternic, ciocul curbat și ochiul atent conturează imediat prezența păsării. În același timp, artistul păstrează pe alocuri textura brută a pietrei, ca și cm vulturul ar ieși direct din stâncă - o imagine a rezistenței și a duratei.
Intervențiile geometrice, ca niște planuri tăiate sau „aripi” stilizate, aduc un accent contemporan: nu e un vultur naturalist, ci un semn monumental, un simbol. În acest fel, lucrarea poate fi citită ca o afirmare a unității și a verticalității: un reper care unește ideea de identitate națională cu energia libertății.
Dar tu ce vezi în sculpturile Ungheniului?
Acum ne găsești și pe prutart.com
Interviu Nicolae și Cătălina Mihailiuc, 2018.

08/06/2026

2026 - Anul Constantin Brâncuși
O sculptură pe zi

JERTFĂ, UNIRE, MÂNTUIRE

POPA Nicolae-Ovidiu, București, România
2018. Tabăra de Sculptură Ungheni, ediția a 7-ea. Travertin
Parcul ”Micul Cluj”
Jertfă, Unire, Mântuire, este o lucrare dedicată Centenarului Marii Uniri. Autorul acesteia ancorează tema unității într-o cheie profund creștină. Titlul ne indică foarte clar centrul de greutate: Jertfa. Jertfa Mântuitorului, răstignit și țintuit, ca act suprem pentru credință și pentru refacerea comuniunii. În acest sens, „Unirea” nu apare doar ca o conexiune exterioară, ci ca o formă de unitate întemeiată pe sacrificiu.
Apoi, sculptorul face o asociere cu istoria neamului românesc: înaintașii care s-au jertfit pentru ca, în 1918, să se poată împlini unitatea. Astfel, lucrarea pune în oglindă două planuri: unul spiritual, de model și sens, și unul istoric, de împlinire concretă prin dăruire.
Forma, cu masa brută de piatră și semnul crucii sugerat în centrul compoziției, întărește această idee: jertfa este axul, unirea este rodul, iar mântuirea poate fi înțeleasă ca vindecare și întregire - nu doar a omului, ci și a comunității, a neamului românesc.
Dar tu ce vezi în sculpturile Ungheniului?
Acum ne găsești și pe prutart.com
Interviu de Nicolae și Cătălina Mihailiuc, 2018

07/06/2026

07/06/2026

Casa nu mai există. Pereții ei au dispărut, însă câteva ferestre, uși, valize și obiecte au rămas martori ai unei vieți trăite aici. Prin ele privim astăzi spre trecut și spre poveștile celor care au locuit, au suferit, au sperat, au plecat...
”Ferestre spre trecut: memorie, destine. absență”. O nouă expoziție în curând la Muzeul Ungheni.

06/06/2026

2026 - Anul Constantin Brâncuși
O sculptură pe zi

MASĂ TELURICĂ

Parascovia POPA-DONOI , Chișinău, Republica Moldova
2018. Tabăra de Sculptură Ungheni, ediția a 7-ea. Travertin
Parcul ”Micul Cluj”, strada Decebal

Autoarea lucrării propune o metaforă a fundamentului: pământul și istoria ca strat adânc pe care se sprijină orice comunitate. Volumul superior, tratat ca un disc sau blat ușor înclinat, sugerează o masă arhetipală - nu una domestică, ci una primordială, extrasă parcă din masiv, dintr-o materie veche, grea și durabilă.
Textura travertinului, păstrată brutală și poroasă, devine parte esențială a sensului: suprafața nu este netezită pentru confort, ci lăsată să vorbească despre timp, eroziune și memorie. În registrul detaliului, anumite forme pot fi citite ca trimiteri la fauna telurică (precum melcii), accentuând ideea unei lumi subterane, lente, dar persistente - un martor al duratei.
În acest context, masa apare ca loc simbolic al adunării: un spațiu al întâlnirii dintre oameni și rădăcinile lor, unde unitatea este înțeleasă nu doar ca act istoric, ci ca expresie a continuității și a apartenenței la același pământ.
Dar tu ce vezi în sculpturile Ungheniului?
Acum ne găsești și pe prutart.com

04/06/2026

2026 - Anul Constantin Brâncuși
O sculptură pe zi

ÎMPREUNĂRI

NIȚĂ Nicolae. Chișinău, Republica Moldova
2018. Tabăra de Sculptură Ungheni, ediția a 7-ea. Travertin
Parcul Micul Cluj

Împreunări este o lucrare realizată în cadrul ediției din 2018, prilejuită de aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. Mesajul propus de sculptor este clar: unitatea neamului românesc, înțeleasă ca legătură, solidaritate și construcție în timp.
Din punct de vedere plastic, sculptura este alcătuită din volume masive, aproape ca niște „blocuri” suprapuse, care par să se sprijine unele pe altele. Suprafețele păstrează pe alocuri textura brută a pietrei, iar între aceste mase apar legături și decupaje care sugerează prindere, articulare, încleștare. Nu avem o formă fluidă, ci una în care se simte efortul de a aduce împreună părți diferite, de a le face să funcționeze ca un singur corp.
Titlul, „Împreunări”, accentuează tocmai acest gest: unirea nu ca imagine idealizată, ci ca proces - o construcție prin potrivire, echilibru și susținere reciprocă. În ansamblu, lucrarea transmite ideea că unitatea se obține prin legături solide între elemente distincte, iar piatra, ca material durabil, devine o metaforă pentru continuitate și statornicie.
Dar tu ce vezi în sculpturile Ungheniului?
Acum ne găsești și pe prutart.com

03/06/2026

2026 - Anul Constantin Brâncuși
O sculptură pe zi

NOD
ZDERCIUC Ion, Chișinău, Republica Moldova
2018. Tabăra de Sculptură Ungheni, ediția a 7-ea. Travertin
Parcul ”Micul Cluj”, strada Decebal

”Nod” este o lucrare care pornește de la un gest foarte simplu și, tocmai de aceea, extrem de puternic: a lega. Sculptorul imaginează piatra ca pe o bandă care se curbează, se răsucește și se strânge într-un nod veritabil. Într-un material dur, aproape inflexibil, apare o formă care sugerează elasticitate și tensiune, ca și cm travertinul ar fi fost îmblânzit până la a deveni linie.
Nodul are, în mod tradițional, o valoare simbolică limpede: este semnul unirii, al legăturii și al trăiniciei. El nu unește doar două capete, ci transformă două fragmente într-un singur traseu continuu. În contextul ediției taberei din 2018, dedicată Centenarului Marii Uniri, această metaforă devine și mai directă: unitatea nu e un contact fragil, ci o legare strânsă, capabilă să reziste.
Din punct de vedere plastic, lucrarea impresionează prin dinamica curbelor și prin alternanța dintre suprafețe tăiate și zone păstrate mai brute. Este o sculptură despre tensiunea care ține formele împreună: un nod ca simbol și, în același timp, o demonstrație de linie și volum în piatră.
Dar tu ce vezi în sculpturile Ungheniului?
Acum ne găsești și pe prutart.com

29/05/2026

2026 - Anul Constantin Brâncuși
O sculptură pe zi

STRÂMBĂ LEMNE

MACOVEI Victor, Chișinău, Republica Moldova
2018. Tabăra de Sculptură Ungheni, ediția a 7-ea. Travertin
Parcul ”Micul Cluj”, strada Decebal
Titlul ”Strâmbă lemne” sună ca o expresie populară și ne trimite la gestul simplu, dar energic, de a îndoi materia ca să-i dai o formă nouă. Interesant este că artistul vorbește despre „lemne”, dar lucrează în travertin, o piatră care pare, prin definiție, rigidă. Tocmai aici apare ideea lucrării: chiar și ceea ce pare inflexibil poate fi modelat prin voință și meșteșug.
Dacă privim atent, vedem contraste puternice: volume tăiate, masive, aproape brute, și o curbă amplă, netezită, care străbate și „îmbrățișează” golul din centru. Acest gol nu e întâmplător; el devine locul în care citim cel mai bine „îndoirea”, tensiunea, efortul de transformare. Lucrarea poate fi înțeleasă ca o metaforă despre adaptare: cm găsim echilibru între rigiditate și flexibilitate, fără să ne rupem, dar nici fără să rămânem neschimbați.
Dar tu ce vezi în sculpturile Ungheniului?
Acum ne găsești și pe prutart.com