04/08/2026
Neutralitatea este probabil unul dintre cei mai invocați termeni de politicienii din Republica Moldova, în special în campaniile electorale. Dar, de multe ori, este folosit mai degrabă ca sperietoare decât ca subiect explicat onest.
Potrivit Constituției, Republica Moldova este stat neutru și nu admite dislocarea trupelor militare ale altor state pe teritoriul său. În practică, acest statut înseamnă, de asemenea, că Moldova nu poate face parte dintr-un bloc militar. Dar neutralitatea nu înseamnă izolare, slăbiciune sau lipsă de apărare. Dimpotrivă, un stat neutru are în continuare dreptul și obligația să-și protejeze cetățenii, iar pentru asta are nevoie de instituții funcționale și pregătite tocmai pentru a apăra această neutralitate. Aceasta înseamnă să-și instruiască armata, să achiziționeze echipamente și tehnică, să coopereze cu parteneri externi și să învețe din experiența altor state.
Elveția este neutră încă din 1815, dar are serviciu militar obligatoriu, exerciții periodice și investiții în apărare. Austria și-a declarat neutralitatea permanentă în 1955, dar are armată, serviciu militar obligatoriu și participă la exerciții internaționale.
Cu alte cuvinte, neutralitatea nu înseamnă să stai cu capul plecat și să speri că „sabia nu taie”.
Există însă o mare ipocrizie în felul în care acest subiect este folosit în spațiul public de la noi. Cei care strigă cel mai tare că „Moldova își pierde neutralitatea” atunci când cooperează cu parteneri externi evită, de multe ori, să spună lucrurilor pe nume: pe teritoriul Republicii Moldova, în regiunea transnistreană, se află trupe ruse staționate ilegal, iar acest lucru încalcă în mod evident statutul de neutralitate al țării noastre.
Așadar, cu cât înțelegem mai bine ce înseamnă neutralitatea, cu atât va fi mai greu ca propaganda să o folosească pentru a ne speria, a ne diviza și a ne ține nepregătiți.
