10/07/2026
Reforma fiscală nu trebuie să penalizeze economia creativă
Industriile culturale și creative din Republica Moldova, care contribuie cu 3% la formarea PIB-ului, reprezintă 7% din totalul companiilor din țară și angajează peste 5% din forța de muncă, se află în fața unui paradox major de politici publice. În timp ce Programul Național „Moldova Creativă 2024-2027” vizează transformarea țării într-un hub regional, noile modificări fiscale propuse pentru 2027 riscă să reducă drastic competitivitatea și capacitatea de investiție a acestui sector strategic.
Iată principalele pericole identificate în propunerile Ministerului Finanțelor și argumentele asociației de profil:
1. Plafonul de 3%: O barieră pentru “product based model”
Cea mai mare amenințare din noul proiect fiscal este reducerea la 3% din fondul de salarizare a plafonului de deducere a cheltuielilor pentru contractarea antreprenorilor independenți (freelanceri), eliminând deducerea integrală aplicată în prezent.
Deconectarea de realitate: Economia creativă funcționează structural pe bază de proiecte (filme, campanii de comunicare, design, arhitectură), unde valoarea este generată de echipe flexibile de specialiști externi, nu de un aparat administrativ masiv. Pentru fiecare producție, companiile contractează zeci de freelanceri (regizori, operatori, actori, designeri, ingineri de sunet sau lumini). Aici se concentrează până la 90% din costurile reale ale unui proiect.
Regresia față de cadrul legal actual: Solicităm păstrarea tratamentului instituit prin Legea nr. 228/2025 (în vigoare de la 1 ianuarie 2026), conform căruia companiile din industriile creative (codurile CAEM 59.1, 90.01, 90.02) beneficiază de deducere integrală, fără plafon procentual.
Anularea acestei norme după doar câteva luni de la implementare distruge complet predictibilitatea fiscală și atractivitatea investițională a țării.
Exemplu de impact: Un studio cu 5 salariați și un fond salarial anual de 600 mii lei care contractează colaboratori în valoare de 3 mil. lei pentru o producție de film ar putea deduce conform noii reguli doar 18 mii lei.
Consecință directă: Această măsură va reduce drastic investițiile și co-producțiile internaționale în produsele creative din Republica Moldova, eliminând competitivitatea regională a țării.
2. Paradoxul reformei: Companiile mari sunt privilegiate, afacerile mici sunt penalizate
Propunerea de modificare legislativă creează o discriminare profundă: favorizează companiile mari și penalizează direct studiourile și companiile mici, care reprezintă peste 98% din totalul afacerilor din Republica Moldova.
Cum funcționează discriminarea? O companie cu peste 250 de angajați și un fond de salarizare de 30 de milioane de lei (250 pers*10 mii lei/lună*12 luni), poate contracta și deduce cheltuieli în favoarea freelancerilor în valoare de 1 milion de lei (încadrându-se în cele 3%). În schimb, un studio de producție sau un birou de arhitectură cu 5 angajați, care atrage un proiect, fie de 3 milioane lei fie de 30 milioane de lei, va putea deduce pentru colaborarea cu freelanceri suma fixă maximă de 18.000 de lei, restul fiind suprataxat cu 15%. Legiuitorul aplică o formulă matematică oarbă, concepută pentru companiile mari, dezavantajând direct IMM-urile. Mai mult ca atât, cele 2% de companii mari pot colabora cumulativ, pe parcursul unui an, cu mai mulți freelanceri decât toate 98% de IMM adunate împreună.
3. Lipsa de predictibilitate și „dubla regresie”
Industria semnalează o afectare gravă a încrederii mediului de afaceri. Pe lângă anularea facilităților proaspăt introduse la 1 ianuarie 2026, proiectul propune și reducerea pragului de venit pentru antreprenorii independenți de la 1,2 milioane la 1 milion de lei, punând o presiune suplimentară, complet nejustificată, pe freelanceri.
4. Descurajarea proprietății intelectuale (Royalty)
Proiectul prevede majorarea impozitului pe royalty (redevențe) de la 12% la 15%. Deoarece redevențele sunt forma principală de remunerare pentru autori, designeri și compozitori, această creștere penalizează direct inovarea.
În timp ce majoritatea țărilor europene, pentru a stimula inovația, mențin cotele efective pe proprietate intelectuală cât mai scăzute (între 0% și 10%) Republicii Moldova i se propune o traiectorie total opusă practicilor UE, scăzând atractivitatea noastră pentru creatori și investitori.
5. Blocajul sectorului asociativ și al ONG-urilor
Pentru organizațiile necomerciale, raportarea deducerii la fondul de salarizare este irelevantă. Asociațiile și fundațiile funcționează adesea cu personal permanent minim, realizându-și proiectele cu suportul experților și formatorilor independenți.
Pentru organizațiile necomerciale, raportarea deducerii la fondul de salarizare este complet irelevantă. Asociațiile și fundațiile funcționează structural cu personal permanent minim sau inexistent, realizând misiunea și proiectele prin experți, formatori și tehnicieni contractați punctual.
Situația absurdă: Un ONG care obține un grant de 1 mil. lei va fi obligată să plătească un impozit de 15% (150.000 lei) direct din banii de grant, doar pentru că a implementat proiectul conform contractului de finanțare.
Consecință: Această normă pune în pericol însuși regimul de scutire fiscală al organizațiilor și va bloca capacitatea societății civile din Republica Moldova de a atrage și implementa fonduri externe și proiecte de asistență internațională.
Concluzii: Dacă noile modificări vor fi adoptate în această formă, riscăm delocalizarea talentelor, scumpirea serviciilor intelectuale și blocarea granturilor externe în sectorul asociativ.
Textul integral al poziției oficiale a Asociației COR poate fi consultat în link-ul din primul comentariu.
Guvernul Republicii Moldova
Ministerul Finantelor al Republicii Moldova
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova
Ministerul Culturii