Asociația Arhiviștilor din Republica Moldova

15/10/2026

A.O. Asociația Arhiviștilor din Republica Moldova informează că, în urma anunțului din 24 august 2026, au fost selectate următoarele localități pentru participarea la proiectul „Memoria represiunilor staliniste: cercetare și comemorare în localitățile Republicii Moldova”:
s. Voloave, r-nul Soroca
s. Criva, r-nul Briceni
s. Zubrești, r-nul Strășeni
s. Sturzeni, r-nul Rîșcani
s. Pănășești, r-nul Strășeni
s. Horești, r-nul Fălești
s. Pererîta, r-nul Briceni
s. Trușeni, mun. Chișinău
s. Zăzulenii Vechi, r-nul Ungheni
s. Țîghira, r-nul Ungheni
c. Negurenii Vechi, r-nul Ungheni
s. Rădoaia, r-nul Sîngerei
s. Nimereuca, r-nul Soroca
s. Cerlina, r-nul Soroca
s. Suruceni, r-nul Ialoveni
s. Puhăceni, r-nul Anenii Noi
s. Larga Nouă, r-nul Cahul
s. Secăreni, r-nul Hîncești
s. Limbenii Noi, r-nul Glodeni
s. Unțeni, r-nul Fălești
s. Lucăceni, r-nul Fălești
c. Beștemac, r-nul Leova
s. Tănătari, r-nul Căușeni
c. Boldurești, r-nul Nisporeni
s. Lingura, r-nul Cantemir
s. Văleni, r-nul Cahul
s. Parcani, r-nul Soroca
c. Tigheci, r-nul Leova
s. Chircăiești, r-nul Căușeni
s. Roșcani, r-nul Anenii Noi

Proiectul își propune să contribuie la cercetarea, documentarea și comemorarea victimelor represiunilor staliniste, prin valorificarea memoriei istorice locale și instalarea plăcilor comemorative în 30 de localități din Republica Moldova.

Prin această inițiativă, ne propunem să păstrăm vie memoria celor care au suferit în urma represiunilor totalitare, să valorificăm patrimoniul documentar și să transmitem generațiilor viitoare adevărul istoric, în spiritul respectului față de demnitatea umană și al responsabilității față de trecut.

Adresăm mulțumiri tuturor comunităților care și-au manifestat interesul și disponibilitatea de a participa la această inițiativă de importanță istorică, culturală și memorială.

Memoria trecutului este responsabilitatea noastră comună.

Harta amplasării localităților este disponibilă și aici 〽️ https://www.google.com/maps/d/edit?mid=17322iC7y8CqODZuLbbBaSdsOhsQqAKg&usp=sharing

14/10/2026

Sărbătoarea Hramului orașului Chișinău pe data fixă de 14 octombrie a fost instituită oficial în anul 2000, printr-o decizie luată de Primăria Chișinău.

Decizia a avut la bază dorința de a asocia sărbătoarea laică a capitalei cu o semnificație spirituală profundă, fixând-o exact în ziua sărbătorii creștin-ortodoxe „Acoperământul Maicii Domnului”.

Sursa: Moldova Suverană, 17 octombrie 2000.

07/10/2026

🎭 Astăzi marcăm 105 ani de la fondarea Teatrului Național din Chișinău (actualul Teatru Național „Mihai Eminescu”)!

Inaugurat în toamna anului 1921, la doar 3 ani de la Unirea Basarabiei cu Regatul României, teatrul a reprezentat un pilon esențial în renașterea spirituală, promovarea limbii și a valorilor naționale românești.

Revista „Înfrățirea” din octombrie 1921 oferă o cronică a conferinței ținute la deschiderea teatrului, amintindu-ne de eforturile extraordinare ale pionierilor scenei noastre.

👉Încă din anul 1863, inimosul profesor Ioan Doscăv a organizat primele reprezentații de teatru românesc alături de elevii liceului regional din Chișinău.
👉Mari artiști de peste Prut au menținut vie flacăra culturii: actorul Teodorini din Craiova a adus pe scenă piesele lui Vasile Alecsandri, iar trupa lui N. Luchian a stârnit un entuziasm de neuitat în anul 1868, sfidând cenzura vremii pentru a recita versuri patriotice.
👉Pe scena vechiului teatru „Blagorodnoe Sobranie” – locul în care avea să se deschidă ulterior Teatrul Național – au jucat, de-a lungul timpului, trupa lui Costaki Bânescu (1885), frații Vlădicescu alături de Fani Tardini, precum și marele artist Gr. Manolescu, care a adus operele lui Shakespeare în limba română.
👉După 1905, entuziasmul publicului a fost susținut de trupe de amatori, remarcându-se inițiativa lui Gh. Madan, care a pus în scenă vodevilul „Cinel-Cinel” în 1908, aducând în fața sălilor pline portul național și graiul românesc.

Așa cm subliniau cronicarii de acum un secol, teatrul a avut „înalta chemare de a redeștepta sentimentele amorțite ale poporului” și de a sădi dragostea pentru cultura națională. Acum 105 ani, Teatrul Național din Chișinău și-a deschis cortina cu o piesă semnată de marele Bogdan Petriceicu Hașdeu.

Revista „Înfrățirea”, nr. 350 din 25 octombrie 1921

02/10/2026

Săptămâna vinului

Nu ştiu care domn ministru
Cu voia Divinului
A orânduit pe ţară
Săptămâna vinului.
Domnul Iamandi să fie
Sau alt om cu trecere...
Tot ce ştiu e c'o s'o ducem
Doar într'o petrecere!

Vinul, cm din pravili ştie
Orişicare bun rumân,
Proslăvit a fost de către
Tata Noe cel bătrân.
Geţii, burii, longogbarzii
Il cinsteau în orice an.
Pentru ce să nu-l slăvească
Şi nepoţii lui Traian?...

Mai ales că Primăria
A şi dat un nou ukaz
Ca'n această săptămână
Să nu fie unul treaz!
Fiindcă legea pedepseşte
Fără milă aceste fapte:
10.000 de lei amendă
Pe oricine va bea lapte!

Te mănâncă închisoarea
Văcăreştii sau Doftana
Dacă nu se dovedeşte
Că bei vin cu damigeana!
Carceră cu lanţuri dure
Pentru cetăţeanul ce
Va fi prins că'n 7 zile
Bea un strop de lithiné!...

Şi mai zice ordonanţa
Că din Tei până'n Raion
Este prohibit comerţul
De siropuri şi sifon.
Şi că musai toţi românii
Din Băicoi în Atârnaţi
Trebue, o săptămână
Să tot fie afumaţi!

E deci interzis prin lege
Ca să bei în casă apă!
Cine face crima asta
De pedeapsă nu mai scapă.
Fiindcă apa, frăţioare,
Este bună pentru rufe
Dar nu-i bună nici în cismă!
Ticăloşii ce-au năravul
Să consume limonadă,
Vor fi prinşi toţi cu arcanul
Şi purtaţi în grup pe strada
Ca să-i scuipe trecătorii
Pentru fapta trădătoure
Şi să ştie că-i aşteaptă
Lagărul de concentrare!

In aceste şapte zile
Tot creştinul apt la trup
Se va prezenta pe Cale
Turtă, aiurit sau krup!
Vai şi-amar va fi de-acela
Care va contraveni,
Comiţând delictul dublu
Să bea în loc de vin, Wischy!

N'aveţi voe deasemeni,
A vă deda somnului!
Zi şi noapte, azi şi mâine,
Beţi sângele Domnului!
Prin această faptă mare
Scoateţi ţara din impas!
Cetăţeni!
Piliţi pe rupte
Căci... „in vino veritas!”

Ziarul „Aurora”, nr. 117 din 1936

02/10/2026

🍇 Săptămâna Vinului în presa interbelică
O sărbătoare cu rădăcini istorice profunde în Basarabia

În Republica Moldova, manifestările dedicate vinului sunt adesea percepute ca fiind o creație recentă din perioada post-sovietică. Cu toate acestea, articolele din presa interbelică din anii 1936–1937 demonstrează că sărbătoarea și promovarea instituționalizată a vinului au o istorie de aproape un secol, fiind organizate la Chișinău și în podgoriile basarabene cu mare amploare oficială, economică și culturală.

În anul 1936, ziarul Universul relata pe larg despre inaugurarea festivă a „Săptămânii vinului” la Chișinău, organizată în sala de festivități a Școlii de Cooperație. Evenimentul s-a desfășurat în prezența unei înalte delegații de la București și a autorităților locale, printre care directorul viticulturii din Ministerul Domeniilor, D. Teodorescu, directorul Uniunii Camerelor de Agricultură, Burada și prefectul județului Lăpușna, M. Voia.

În componența României Mari, Basarabia era percepută ca centrul viticulturii românești. Directorul viticulturii declara deschis că Basarabia reprezenta „pârghia principală pentru ridicarea viticulturii” și pentru reînvierea forțelor comerciale ale țării.

📜 Ziarul nota că numai județul Lăpușna deținea 26.000 de hectare de vie și o producție de 8.300.000 decalitri de vin de calitate superioară, cifre impresionante înregistrate și în județele Tighina sau Orhei.
În cadrul manifestării s-au organizat degustări de către numeroși podgoreni, iar participanții au hotărât să facă o propagandă fermă în rândul consumatorilor pentru expunerea vinurilor naturale și boicotarea celor falsificate.
În edițiile din 1937 ale Gazetei Basarabiei, reflectarea „Săptămânii vinului” capătă o nuanță analitică și social-economică. Ziarul sublinia că această problemă era crucială pentru Basarabia, provincie ce concentra peste jumătate din suprafața viticolă a țării și producea anual peste 20 de milioane de decalitri de vin (evaluați la 2 miliarde de lei) 🍇.

Totuși, presa interbelică nu se limita la festivități, ci atrăgea atenția asupra problemelor reale ale podgorenilor.
Ziarul avertiza că „salvarea viticulturii noastre nu este numai în organizarea „săptămânilor de vin”, ci într-un program vast de asanare.
Se cerea acordarea de credite ieftine viticultorilor, înființarea de pivnițe publice pentru standardizarea vinului, deschiderea piețelor externe (cu un potențial de export calculat la 10.000 de vagoane anual) și sprijinirea fabricării spirtului din vin în loc de cereale.
Pe lângă componenta oficială și economică, presa interbelică integra „Săptămâna vinului” în viața cotidiană și creativă a comunității.
În articolul „Prin podgoriile Trușenilor”, publicistul Sergiu Matei Nicu relata călătoria sa printre dealurile de vie din Trușeni, căutând justificări pentru instituirea „Săptămânii vinului” și lăudând hărnicia localnicilor și calitatea vinului natural preparat de ei.

📜 Relatările din ziarele „Universul” și „Gazeta Basarabiei” confirmă faptul că „Săptămâna vinului” este o sărbătoare tradițională cu rădăcini adânci în perioada interbelică. Ea reunea componentele pe care le regăsim și astăzi prin evenimente festive la Chișinău, degustări ale podgorenilor din satele basarabene, promovarea calității vinului și dezbateri intense privind susținerea economică a viticulturii 🍇.

Sursa: Ziarele „Universul”, nr. 28 din 1936; Gazeta Basarabiei, nr. 485 din 28.06.1937

02/09/2026

Casă bătrânească, regiunea Codrilor - Basarabia, Regatul României

Sursa: Viața Basarabiei nr, 11, noiembrie 1937.

31/08/2026

📜Istorii din arhive
Drumul scrisului românesc în Basarabia – de la interdicția stalinistă din 1941 la triumful grafiei latine din 1989

Cu prilejul sărbătorii naționale „Limba noastră cea română”, Asociația Arhiviștilor aduce în atenția publicului două documente oficiale de o importanță crucială din fondurile arhivistice - Fondul R-2948 „Sovietul Suprem al RSSM„, mărturii directe ale dramei lingvistice prin care a trecut societatea noastră în secolul al XX-lea.

✅10 februarie 1941, Impunerea alfabetului chirilic rus de către regimul de ocupație
La scurt timp după ocuparea Basarabiei din 28 iunie 1940, regimul totalitar sovietic a declanșat o amplă campanie de rupere forțată a populației de spațiul cultural și lingvistic românesc.
În cadrul primei sesiuni a Sovietului Suprem al nou-createi RSS Moldovenești, desfășurată la Chișinău, s-a pus în discuție „trecerea scrisului moldovenesc la șriftul rus”. Sub pretextul ideologic conform căruia limba română literară ar fi fost un „surogat străin” sau o „limbă de salon burgheză”, iar cultura trebuia să fie „națională după formă și socialistă după conținut” legată strâns de cultura rusă, autoritățile sovietice au forțat adoptarea alfabetului chirilic.

La propunerea deputatului I. D. Cioban, formulată pe baza raportului prezentat de S. S. Zelenciuc, Sovietul Suprem a adoptat în unanimitate hotărârea prin care s-a decretat:
• Trecerea scrisului de la alfabetul latin la alfabetul rus pe întreg teritoriul RSSM începând cu data de 1 martie 1941;
• Aprobarea alfabetului chirilic compus din literele alfabetului rus.
Această decizie a consfințit oficial înstrăinarea limbii de originea sa firească și a marcat debutul a aproape cinci decenii de rusificare și deformare a identității lingvistice.

✅31 august 1989, victoria demnității naționale și revenirea la alfabetul latin
După decenii de rezistență morală și sub presiunea valului de redeșteptare națională din anii '80, cetățenii au cerut ferm restabilirea adevărului științific și istoric.
La 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat Legea nr. 3462-XI, un document de cotitură redactat sub titlul tranzitoriu «Cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină». Utilizarea glotonimului «moldovenească» a constituit o concesie tactică indispensabilă într-un context parlamentar tensionat, menită să prevină blocajele politice și interetnice. Din punct de vedere științific și substanțial, definirea idiomului drept unul «de origine și structură romanică» și revenirea la alfabetul său natural au marcat oficial repunerea în drepturi a limbii române.
Preambulul legii stipula limpede că trecerea la grafia latină a acestui idiom de origine și structură romanică se bazează pe caracterul adecvat al alfabetului latin pentru fonetica și gramatica sa și are menirea de a lichida deformările produse în virtutea factorilor obiectivi și subiectivi.

Legea a stabilit:
👉 Trecerea scrisului la grafia latină;
👉 Aprobarea alfabetului oficial, cu literele corespunzătoare foneticii limbii române (inclusiv semnele diacritice ă, î, ș, ț);
👉 Abrogarea expresă a Legii RSS Moldovenești din 10 februarie 1941 „Cu privire la trecerea scrisului moldovenesc de la alfabetul latin la alfabetul rus”.

Documentele de arhivă atașate mai jos (F. R-2948, inv. 1, d. 15a; inv. 6, d. 906) sunt mărturie despre distanța de 48 de ani dintre un act de dictat ideologic și triumful dreptului legitim la propria limbă și cultură românească.

La mulți ani Limbii Române!📖

31/08/2026

27/08/2026

27 August – Sărbătoarea independenței și a renașterii noastre!

🇲🇩Ziua de 27 august semnifică o primă victorie politică majoră: proclamarea independenței Republicii Moldova față de Uniunea Sovietică.

Aceste imagini surprind emoția și pașii importanți ai renașterii noastre naționale:

- Marea Adunare Națională a cetățenilor, care și-a exprimat acordul, în piață, cu actul istoric de proclamare a independenței.

- Monumentul lui Ștefan cel Mare, instalat pe soclul său după restaurare și readus la imaginea inițială.