19/08/2026
Una dintre cele mai vechi cărți de bucate din Țara Românească este manuscrisul brâncovinesc „𝘾𝒂𝙧𝒕𝙚 𝙞̂𝒏𝙩𝒓𝙪 𝙘𝒂𝙧𝒆 𝒔𝙖̆ 𝙨𝒄𝙧𝒊𝙪 𝙢𝒂̂𝙣𝒄𝙖̆𝒓𝙞𝒍𝙚 𝙙𝒆 𝒑𝙚𝒔̧𝙩𝒆 𝒊 𝒓𝙖𝒄𝙞, 𝒔𝙩𝒓𝙞𝒅𝙞𝒊, 𝙢𝒆𝙡𝒄𝙞, 𝒍𝙚𝒈𝙪𝒎𝙞, 𝒆𝙧𝒃𝙪𝒓𝙞 𝙨̧𝒊 𝒂𝙡𝒕𝙚 𝙢𝒂̂𝙣𝒄𝙖̆𝒓𝙞 𝙙𝒆 𝒔𝙚𝒄 𝒔̧𝙞 𝙙𝒆 𝒅𝙪𝒍𝙘𝒆, 𝙙𝒖𝙥𝒓𝙚 𝙤𝒓𝙖̂𝒏𝙙𝒖𝙞𝒂𝙡𝒂 𝒍𝙤𝒓”, astăzi păstrat la Biblioteca Academiei Române (𝗠𝘀. 𝗿𝗼𝗺. 𝟭𝟭𝟮𝟬). Cartea conține 293 de rețete adevărate, și tehnici culinare, ce se serveau în secolul al XVII-lea la masa domnească. În 1997 textul a fost transcris de către Ioana Constantinescu și publicat într-o frumoasă ediție, accesibilă publicului larg, cu titlul „𝙊 𝙡𝙪𝙢𝙚 𝙞̂𝙣𝙩𝙧-𝙤 𝙘𝙖𝙧𝙩𝙚 𝙙𝙚 𝙗𝙪𝙘𝙖𝙩𝙚: 𝙈𝙖𝙣𝙪𝙨𝙘𝙧𝙞𝙨 𝙙𝙞𝙣 𝙚𝙥𝙤𝙘𝙖 𝙗𝙧𝙖̂𝙣𝙘𝙤𝙫𝙚𝙣𝙚𝙖𝙨𝙘𝙖̆”. Una din cele mai neobișnuite combinații ne-ar surprinde și astăzi: prepararea și servirea peștelui cu scorțișoară și vișină uscată. Un alt ingredient folosit atunci care surprinde este anghinarea.
Bucatele descrise nu reprezintă masa românului simplu ci bucătăria elitelor din Țara Românească. Surprinzător de rafinată, inspirată din mediul balcanic, Imperiul Otoman și chiar Occident.
Pe lângă prepararea bunătăților, în carte este descris cm se făcea cerneala de scris. Unul din cele 3 moduri de preparare a cernelei bune presupunea: „𝘐𝘢 𝘨𝘶𝘨𝘰𝘴̧𝘪 𝘥𝘦 𝘤𝘦𝘳𝘯𝘦𝘢𝘭𝘢̆ 𝘴̧𝘪 𝘭𝘦 𝘱𝘪𝘴𝘦𝘢𝘻𝘢̆ 𝘨𝘳𝘰𝘴, 𝘥𝘳𝘢𝘮𝘶𝘳𝘪 40, 𝘱𝘪𝘢𝘵𝘳𝘢 𝘤𝘢𝘪𝘭𝘰𝘳 𝘥𝘪 𝘤𝘦𝘢 𝘷𝘦́𝘳𝘥𝘦, 𝘥𝘳𝘢𝘮𝘶𝘳𝘪 24, 𝘤𝘰𝘮𝘪𝘥 𝘥𝘳𝘢𝘮𝘶𝘳𝘪 16, 𝘴𝘢𝘳𝘦 𝘥𝘳𝘢𝘮 1, 𝘱𝘶𝘯𝘦-𝘭𝘦 𝘵𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘪̂𝘯𝘵𝘳-𝘰 𝘰𝘢𝘭𝘢̆ 𝘻𝘮𝘢̆𝘯𝘵̧𝘶𝘪𝘵𝘢̆ 𝘤𝘶 5 𝘭𝘪𝘵𝘳𝘦 𝘥𝘦 𝘷𝘪𝘯 𝘢𝘭𝘣 𝘵𝘢𝘳𝘦, 𝘤𝘢𝘭𝘥 𝘤𝘢̂𝘵 𝘴𝘢̆ 𝘷𝘢 𝘱𝘶𝘵𝘦𝘢 𝘴𝘢̆ 𝘢𝘳𝘻𝘢̆, 𝘢𝘴𝘵𝘶𝘱𝘢̂𝘯𝘥 𝘣𝘪𝘯𝘦 𝘰𝘢𝘭𝘢, 𝘴̧𝘪 𝘰 𝘭𝘢𝘴𝘢̆ 𝘷𝘢𝘳𝘢 𝘭𝘢 𝘴𝘰𝘢𝘳𝘦, 𝘪𝘢𝘳 𝘪𝘢𝘳𝘯𝘢 𝘱𝘦 𝘴𝘰𝘣𝘢̆, 𝘴𝘢̆ 𝘴𝘵𝘦𝘢 𝘻𝘪𝘭𝘦 15, 𝘮𝘦𝘴𝘵𝘦𝘤𝘢̂𝘯𝘥 𝘤𝘶 𝘶𝘯 𝘭𝘦𝘮𝘯 𝘪̂𝘯 𝘵𝘰𝘢𝘵𝘦 𝘻𝘪𝘭𝘦𝘭𝘦”.
