EcoVisio

17/10/2026

💙 Mulțumim, Cairaclia, pentru primire și pentru discuțiile sincere!

La cei 165 de ani de istorie ai satului, am celebrat împreună oamenii, tradițiile și diversitatea culturală care dau comunității un farmec aparte.

Credem că discuțiile purtate la nivel local contează. Ele ne ajută să înțelegem mai bine ce îi preocupă pe oameni, ce își doresc pentru comunitatea lor și cm putem construi, împreună, un viitor mai bun.

Ne bucurăm că am fost parte din această sărbătoare și că am avut ocazia să ascultăm, să împărtășim idei și să fim mai aproape de oamenii din Cairaclia.

ℹCampania „Moldova în UE – pe bune!” se desfășoară în cadrul proiectului „ActEU pentru Moldova – Comunități active pentru integrarea europeană”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova, în parteneriat cu Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală Leader și EcoVisio.

European Union in the Republic of Moldova

16/10/2026

🏨 Gestionați o pensiune, o casă rurală sau un hotel în Moldova? Vă invităm la un schimb de bune practici!

Colega noastră, Iulia Iurcenco, cercetătoare găzduită de EcoVisio prin bursa LEADERs4greenGEN, studiază provocările reale ale unităților de cazare mici (până la 25 de camere) când vine vorba de ambalaje și gestionarea deșeurilor. Ce funcționează deja? Ce vă încurcă poate deveni argumentul pentru o schimbare.

Participarea este gratuită și flexibilă: un interviu online de o oră sau o vizită la locație. În schimbul timpului dvs., oferim:
✅ Fișa de feedback pentru unitatea dvs.
✅ Recomandări practice, personalizate.
✅ Acces în premieră la Ghidul de bune practici, creat pe baza experienței altor gazde din țară.
✅ Certificate de participare pentru echipa dvs.

Căutăm unități din orice regiune a țării!

🔗 Înscrieți-vă aici: forms.gle/Lby6zNujFvSZGox48

Acest material a fost realizat de Iulia Iurcenco în cadrul stagiului la A.O. „EcoVisio”, cu bursa oferită în cadrul proiectului LEADERs4greenGEN, implementat de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LEADER, în parteneriat cu Institutul Național de Administrație și Management Public, ca parte a proiectului „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor”, implementat de UNDP Moldova, cu sprijin financiar din partea Suediei și Norvegiei.

13/10/2026

🌿 La EcoVisio, stingem lumina, alegem produse eco și avem grijă de mediu chiar și când nu ne filmează nimeni.

Dar azi avem și probe video. 😂🎬

09/10/2026

🍂 Toamna ne schimbă peisajul și ne dă de lucru prin curți.

Adunăm frunzele, facem grămezi, iar în unele gospodării curățenia se încheie cu aprinderea lor.

În rubrica , vorbim despre ce respirăm când ardem frunzele și cm le putem folosi pentru a ajuta grădina.

❓Ce se întâmplă când ardem frunzele?

Arderea frunzelor poluează aerul pe care îl respirăm și poate afecta sănătatea celor din jur. Frunzele căzute pot fi folosite pentru a proteja solul și pentru a produce compost, fără fumul unei arderi în curte.

Arderea poate părea o soluție rapidă, mai ales acolo unde nu există colectare separată pentru resturile vegetale. Dar fumul ajunge și la cei care nu au aprins focul: vecinii care aerisesc casa, copiii care se joacă afară, persoanele care lucrează în grădină.

La EcoVisio, încurajăm folosirea frunzelor în moduri care păstrează aerul curat și ajută grădina. Pentru a alege o soluție potrivită, merită să înțelegem ce se întâmplă în timpul arderii și ce valoare au frunzele atunci când se descompun.

❓Ce conține fumul de la frunzele arse?

Frunzele strânse în grămezi sunt adesea umede, iar aerul circulă greu printre ele. În aceste condiții, arderea este incompletă: o parte din material mocnește și produce fum. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA, EPA, arată că arderea frunzelor eliberează particule, monoxid de carbon și compuși organici care pot irita organismul, iar unii au proprietăți cancerigene.

Particulele fine, cunoscute drept PM2,5, au un diametru de cel mult aproximativ 2,5 micrometri. Sunt mult mai subțiri decât un fir de păr și pot pătrunde adânc în plămâni. Unele particule pot ajunge și în sânge. De aceea, efectele poluării cu particule se pot manifesta atât la nivelul sistemului respirator, cât și al celui cardiovascular.

Monoxidul de carbon este un gaz fără culoare și fără miros, produs prin ardere incompletă. Odată inhalat, reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigenul. În fumul frunzelor se găsesc și substanțe care irită ochii și căile respiratorii, precum și hidrocarburi aromatice policiclice, o familie de compuși din care unii pot provoca cancer.

❓Cum ne poate afecta sănătatea?

Expunerea la fum poate provoca usturime a ochilor, iritarea nasului și a gâtului, tuse și poate agrava astmul. Persoanele cu boli de inimă sau de plămâni pot resimți efectele la niveluri de fum mai mici decât persoanele sănătoase.
Copiii sunt mai vulnerabili deoarece sistemul lor respirator este încă în dezvoltare și, raportat la greutatea corporală, respiră mai mult aer decât adulții. Persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare se află, de asemenea, printre grupurile cu risc crescut.

Organizația Mondială a Sănătății arată că expunerea la particule fine din aer contribuie la boli cardiovasculare și respiratorii și la cancer. Riscul individual depinde de concentrația poluanților, de durata și frecvența expunerii și de starea de sănătate. Arderea repetată a frunzelor adaugă o sursă de poluare pe care o putem evita.

❓Ce pierdem când ardem frunzele?

Prin descompunere, frunzele aduc materie organică și nutrienți în sol. Această materie organică îmbunătățește structura solului, infiltrarea apei și păstrarea umidității. Arderea ne lipsește de o resursă pe care o avem deja în gospodărie și care poate susține sănătatea grădinii.

Stratul de frunze oferă și adăpost pentru unele insecte și alte viețuitoare mici. Anumite specii de fluturi și molii își petrec iarna în apropierea solului, ca ouă, larve, pupe sau adulți. O zonă cu frunze păstrate peste iarnă poate proteja aceste forme de viață. Pentru acest scop, frunzele întregi sunt preferabile celor mărunțite.

În plus, focul poate scăpa de sub control. În condiții de vânt și uscăciune, se poate extinde către vegetația din apropiere, terenuri agricole, gospodării sau păduri.

❓Cum putem folosi frunzele în gospodărie?

✅ Păstrăm o parte dintre ele în grădină

Putem aduna frunzele sănătoase sub arbuști sau într-un colț al grădinii, unde nu încurcă circulația. Dacă vrem să oferim adăpost insectelor, păstrăm frunzele întregi și evităm să răscolim zona în timpul iernii.

Pe gazon, un strat gros și compact de frunze poate afecta iarba. Aici, frunzele pot fi mărunțite în cantități moderate, iar surplusul poate fi mutat în zona de compostare. Alegem metoda în funcție de loc: protejarea habitatelor într-un colț al grădinii și îngrijirea gazonului au cerințe diferite.

✅ Acoperim solul prin mulcire

Mulcirea înseamnă acoperirea suprafeței solului cu un strat protector de material. Frunzele mărunțite sau deja parțial descompuse pot fi folosite în zone potrivite ale grădinii. Un astfel de strat ajută la păstrarea umidității și protejează rădăcinile de variațiile de temperatură.
Păstrăm materialul afânat și lăsăm spațiu liber în jurul tulpinilor și trunchiurilor. Royal Horticultural Society recomandă un cerc fără mulci de aproximativ 10 centimetri în jurul tulpinilor lemnoase, pentru a evita menținerea umezelii direct pe scoarță și riscul de putrezire.

✅ Le transformăm în compost

Frunzele uscate sunt materiale bogate în carbon. Într-o grămadă de compost, le combinăm cu materiale bogate în azot, precum iarba proaspăt cosită și resturile de fructe și legume. Microorganismele descompun amestecul cu ajutorul aerului și al unei umidități potrivite.

Pentru un compost simplu în curte:
🍁 Alegem un loc cu drenaj bun și un recipient aerisit sau o grămadă delimitată.
🍁 Pornim de la aproximativ două-trei volume de frunze uscate la un volum de materiale verzi. Este un reper practic, pe care îl ajustăm după umiditatea și comportamentul amestecului.
🍁 Menținem amestecul umed ca un burete bine stors, fără să îl îmbibăm cu apă.
🍁 Întoarcem compostul periodic. Dacă miroase neplăcut, adăugăm material uscat și îl aerisim.

Compostul matur are un aspect închis la culoare, afânat și un miros de pământ. Îl putem folosi pentru a îmbunătăți solul din grădină. Evităm să punem în compostul obișnuit carne, grăsimi, lactate, lemn tratat sau dejecții de animale de companie.

✅ Pregătim separat pământ de frunze

Dacă avem multe frunze și puține materiale verzi, putem lăsa frunzele să se descompună separat. Le punem într-un țarc aerisit din plasă, într-un loc ferit de vânt, și le umezim când se usucă. Procesul este mai lent: multe frunze au nevoie de aproximativ doi ani pentru descompunere. Materialul obținut, numit pământ de frunze, ajută la îmbunătățirea solului și poate fi folosit ca mulci.

✅ Frunzele bolnave și cele strânse de pe stradă cer atenție

Pentru frunzele provenite de la plante cu boli identificate sau cu infestări importante, compostarea obișnuită în curte poate fi nepotrivită. O grămadă casnică nu atinge întotdeauna temperatura necesară pentru distrugerea agenților patogeni. Cerem recomandarea unui specialist și verificăm dacă există colectare sau tratare în condiții controlate. Boala unei plante nu justifică arderea frunzelor din proprie inițiativă.
Frunzele strânse de lângă drumuri intens circulate pot fi afectate de poluare și amestecate cu gunoi. Pentru compostul gospodăriei, preferăm frunzele din propria grădină sau din locuri mai puțin expuse traficului. Îndepărtăm plasticul, sticla și celelalte materiale străine înainte de compostare.

❓Ce prevăd regulile din Republica Moldova?

Arderea frunzelor și a resturilor vegetale în gospodării și pe terenuri deschise este interzisă. Inspectoratul pentru Protecția Mediului indică amenzi de până la 40 de mii de lei‼️pentru încălcarea regulilor de ardere.

Încălcările de mediu pot fi semnalate Inspectoratului pentru Protecția Mediului, la linia verde 022 22 69 51. Dacă observăm un incendiu sau un focar de ardere care pune în pericol persoane ori bunuri, ne îndepărtăm de zona afectată și apelăm 112.

🎯 Soluțiile trebuie să fie accesibile și la nivel de comunitate

Persoanele care nu au curte sau spațiu pentru compostare au nevoie de opțiuni reale. Putem întreba primăria sau operatorul de salubritate dacă există colectare separată pentru resturile vegetale și în ce condiții sunt acceptate. Unde aceste servicii lipsesc, putem solicita puncte de colectare sezonieră sau spații de compostare comunitară.

La EcoVisio, încurajăm primăriile și gospodăriile să planifice din timp gestionarea frunzelor: unde pot fi păstrate, unde pot fi compostate și cm poate fi preluat surplusul. O recomandare devine mai ușor de urmat atunci când există o soluție aproape de casă.

La următoarea curățenie de toamnă, putem începe cu un pas concret: mutăm frunzele sănătoase într-o zonă potrivită a grădinii, pregătim un loc pentru compost sau aflăm unde le putem preda. Astfel, păstrăm în gospodărie o resursă utilă și reducem fumul din aerul pe care îl împărțim cu vecinii.

08/10/2026

👀 Încă nu v-ați înregistrat la EDULab Chișinău: Learning for Democracy?

Dacă aveți nevoie de o motivație în plus, vedeți acest video de la Forumul regional „Learning for Democracy” din Dondușeni.

💚 Ne amintim de discuțiile deschise, de experiențele împărtășite și de ideile pentru o clasă în care fiecare elev este ascultat, respectat și încurajat să participe.

Pe 28-29 octombrie, la Chișinău, invităm diriginte și diriginți din întreaga Republică Moldova să exploreze împreună cm pot gestiona conflictele, aborda diversitatea și încuraja participarea elevilor.

📝 Înscrierile sunt deschise până pe 14 octombrie: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScUo4Wy5e2O0buRD1UAIjmG7LLo0-6P1FvqGCCzGgPdECzaMQ/viewform

„Learning for Democracy” este implementat cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.

05/10/2026

De Ziua Mondială a Educației și Ziua Profesorului, le mulțumim celor care îi încurajează pe copii și tineri să descopere lumea și să aibă încredere că o pot schimba în bine.

Un profesor care ascultă, încurajează întrebările și îi oferă fiecărui copil șansa de a participa poate lăsa urme pentru o viață întreagă. Pentru a face acest lucru, profesorii au nevoie, la rândul lor, de sprijin, de resurse și de ocazii de a învăța împreună.

La EcoVisio, contribuim la o educație care îi ajută pe copii și tineri să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor, să aibă grijă de mediu și să se implice în comunitate. Lucrăm alături de profesori, profesoare, facilitatori și lucrători de tineret, aducând în procesul de învățare jocul, cooperarea, experiențele practice și reflecția.

🌱 Aducem educația climatică mai aproape de școală. Prin jocuri, instruiri, activități profesirii și profesoarele descoperă legăturile dintre economie, decizii și schimbările climatice, exersează negocierea și înțeleg de ce avem nevoie de cooperare. În ultimile luni am lucrat cu zeci de profesori și profesoare în cadrul unor instruiri dedicate educației climatice și nu doar.

🤝 Creăm spații în care profesorii învață unii de la alții. În cadrul proiectului „Learning for Democracy” aducem împreună educația formală și cea nonformală, pentru schimb de experiență și explorarea unor metode care îi implică activ pe elevi.

📖 Punem la dispoziție resurse practice, gratuite așa cm este „Ghidul metodologic pentru educație ecologică participativă” link aici: ln.run/VKY1n, care oferă metode pentru ore și activități extracurriculare, iar cursurile online precum „La limita deșeurilor” explică, pe înțelesul tuturor, cm putem reduce, reutiliza și sorta deșeurile și cm putem transforma aceste cunoștințe în obiceiuri zilnice.

🌿 Oferim un loc pentru învățare prin experiență. La Centrul de Instruire EcoVisio din Rîșcova, integrat în EcoVillage Moldova, creăm contexte pentru educație practică, schimb de idei și colaborare.

💚 Dragi profesori și profesoare, vă mulțumim pentru răbdare, curiozitate și pentru grija cu care îi însoțiți pe copii în procesul de învățare. Ne bucurăm să vă fim alături și să învățăm împreună cu voi.

Dacă ați participat la activitățile EcoVisio, povestiți-ne în comentarii ce metodă sau idee ați dus mai departe în sala de clasă. Experiența voastră poate inspira și alți colegi!

05/10/2026

Forumul Național al Minorităților Etnice 2026 ne reunește pe 17 octombrie, la Complexul Turistic „Codru”, pentru o zi de dialog, schimb de experiențe și activități practice.

Vladimir Ternavschi, directorul executiv al EcoVisio, vă așteaptă la panelul „Limbă și educație”, pentru a discuta împreună despre nevoile și prioritățile comunităților etnice în aceste domenii.

📣 Astăzi, 5 octombrie, este ultima zi de înscriere!

Dacă vreți să participați la discuții, să cunoașteți reprezentanți ai comunităților etnice, ai instituțiilor publice și ai societății civile și să contribuiți cu propriile idei, completați formularul până la sfârșitul zilei:

👉 forms.gle/2MkLrD2qMfcRPxRZ8

https://www.facebook.com/events/1426852202670872/

Send a message to learn more

02/10/2026

Trei dintre facilitatorii și facilitatoarele EcoVisio au participat la un training Erasmus dedicat incluziunii în activitățile sportive.

În perioada 19 - 27 septembrie, în Erchie, un orășel din sudul Italiei, activitatea a reunit 20 de lucrători și lucrătoare de tineret, reprezentând ONG-uri din Cehia, Ucraina, Italia, Franța, Turcia, Bulgaria și Moldova.

Într-un ritm mai tihnit, blând cu corpurile și mințile participanților, aceștia au explorat cm pot crea activități sportive în care fiecare persoană se simte binevenită și poate participa. Diversitatea grupului a adus perspective și experiențe diferite, oferind ocazia de a învăța unii de la alții.

Discuțiile au abordat incluziunea de gen, participarea persoanelor care se confruntă cu dificultăți economice și adaptarea activităților pentru persoane cu dizabilități de mobilitate, vedere sau auz. Participanții au creat și testat activități incluzive, au încercat sporturi paralimpice și au adaptat jocuri sportive existente.

🤝 Una dintre cele mai valoroase experiențe a fost ziua petrecută alături de o organizație fondată de persoane cu dizabilități și dedicată acestora. Sub îndrumarea lor, participanții au încercat fotbalul fără a se baza pe vedere și au învățat să joace boccia.

Colegii și colegele noastre revin cu idei și instrumente pe care vrem să le folosim în activitățile EcoVisio, inclusiv mingi de boccia și mingi cu sunet. Dar și cu o înțelegere mai profundă: incluziunea începe cu deschiderea de a invita persoane cu dizabilități în spațiile noastre educaționale, de a le asculta nevoile și de a adapta împreună activitățile. Procesul presupune și greșeli, din care putem învăța și îmbunătăți felul în care lucrăm.

Urmează o întâlnire a grupului de facilitatori și facilitatoare EcoVisio, în care vom împărtăși cele învățate și vom explora cm le putem aplica. Vrem ca experiența din Erchie să se regăsească în activități mai accesibile și în mai multe posibilități de participare pentru tinerii și tinerele cu care lucrăm.

Cursul de formare „Jocul pentru incluziune: jocurile ca instrument de autonomizare” a fost finanțat de programul Erasmus+ și organizat de ONG-ul Euro Youth.

***

Three EcoVisio facilitators took part in an Erasmus training course focused on making sports activities more inclusive. 💚

Held from 19 to 27 September in Erchie, a small town in southern Italy, the training brought together 20 youth workers representing NGOs from Czechia, Ukraine, Italy, France, Turkey, Bulgaria and Moldova.

The town’s slower pace offered a gentle learning environment, with space to consider everyone’s physical and emotional needs. Participants explored how to create sports activities where everyone feels welcome and can take part. The group’s cultural diversity brought different perspectives and experiences, creating opportunities to learn from one another.

Discussions covered gender inclusion, participation for people facing economic disadvantage, and adapting activities for people with mobility, visual or hearing impairments. Participants designed and tested inclusive activities, tried Paralympic sports and adapted existing sports and games.

🤝 One of the most valuable experiences was a full day spent with an organisation founded by people with disabilities and dedicated to supporting them. Under their guidance, participants tried playing football without relying on sight and learned to play boccia.

Our facilitators returned with ideas and inspiration for practical tools we would like to introduce into EcoVisio activities, including boccia balls and balls that make a sound. They also brought back a deeper understanding: inclusion starts with inviting people with disabilities into our learning spaces, listening to their needs and adapting activities together. Mistakes can be part of this process, and learning from them helps us improve the way we work.

Next, the EcoVisio facilitation team will meet to share what they have learned and explore how to put it into practice. We want the experience in Erchie to help us create more accessible activities and open up more opportunities for the young people we work with to participate.

Training course Play for inclusion: Games as a Tool for Empowerment was financed by Erasmus+ program, hosted by Euro Youth NGO https://www.instagram.com/euroyouthaps/

30/09/2026

📣 Diriginte și diriginți din întreaga Republică Moldova, vă invităm la EDULab Chișinău: Learning for Democracy!

👉 Link de înscriere:
https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScUo4Wy5e2O0buRD1UAIjmG7LLo0-6P1FvqGCCzGgPdECzaMQ/viewform

Într-o clasă, valorile democratice prind viață prin felul în care ascultăm elevii, stabilim regulile, rezolvăm conflictele și le oferim posibilitatea să participe la deciziile care îi privesc.

Pe 28 și 29 octombrie, EcoVisio aduce împreună 60 de diriginte și diriginți pentru două zile de învățare practică și schimb de experiență despre cm putem construi relații bazate pe respect, încredere și responsabilitate în clasă.

📅 28 și 29 octombrie 2026
📍 Glia Impact Hub, Chișinău
💬 Limba de lucru: română

Ce vom explora împreună?

🔹 Cum abordăm conflictele dintre elevi sau dintre profesori și elevi, fără să amplificăm tensiunile.
🔹 Cum construim o relație profesor - elev bazată pe respect reciproc și reguli clare.
🔹 Cum recunoaștem prejudecățile care ne pot influența și creăm un mediu în care fiecare elev se simte acceptat.
🔹 Cum implicăm elevii în deciziile clasei și îi încurajăm să își asume responsabilități.
🔹 Cum folosim empatia, dialogul și metodele participative în situațiile de zi cu zi din școală.

Vei avea ocazia să lucrezi cu situații concrete din viața clasei, să descoperi metode pe care le poți adapta în școala ta și să faci schimb de experiență cu profesori din alte regiuni.

‼️Încurajăm în mod special înscrierea dirigintelor și diriginților din sate și orașe mici. Sunt bineveniți atât participanții la forumurile regionale din Comrat și Dondușeni, cât și colegii care se alătură pentru prima dată programului.

„EDU Lab este organizat în cadrul proiectului „Learning for Democracy”, implementat de EcoVisio în parteneriat cu Active Commons e.V.
Proiectul „Learning for Democracy” este implementat cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei.”

30/09/2026

‼️ Țara noastră trece printr-o criză gravă a apei, care amenință viața din Nistru și Prut și siguranța alimentării localităților.

Guvernul a descris scăderea rezervelor din lacul de acumulare drept una „fără precedent”. În spatele declarației se află o catastrofă ecologică care trebuie luată în serios.

Cât timp apa curge la robinet, criza poate părea departe de noi. Dar de aceeași apă depind pregătirea mesei, igiena copiilor, funcționarea școlilor și a spitalelor. De ea depinde și viața din râu. Când debitul scade, poluanții se pot concentra într-un volum mai mic de apă, iar peștii și celelalte organisme acvatice au condiții tot mai dificile de supraviețuire.

Dependența noastră de Nistru și Prut este uriașă. Potrivit unei estimări PNUD din 2023, Nistru acoperă aproximativ 70% din necesarul de consum de apă al Republicii Moldova.

La EcoVisio, îndemnăm la folosirea responsabilă a apei și la implicare civică. Putem începe chiar din casele noastre, cu apa care se pierde printr-un robinet defect sau curge minute întregi fără să fie folosită.

În același timp, avem dreptul să cerem autorităților intervenții, investiții și informații clare despre siguranța alimentării cu apă.

Nu trebuie să așteptăm întreruperea apei ca să schimbăm ceva.

💦 10 lucruri concrete pe care le putem face în gospodărie

Reparăm robinetul care picură și toaleta care pierde apă.
Pentru toaletă: picurăm câteva picături de colorant alimentar în rezervor și așteptăm 15 minute fără să tragem apa. Dacă apa din vas se colorează, garnitura pierde apă - uneori sute de litri pe zi. Reparația costă puțin.

Verificăm dacă avem pierderi ascunse.
Notăm indexul contorului, apoi evităm orice consum de apă timp de două ore, inclusiv folosirea mașinilor de spălat. Dacă indexul se schimbă, verificăm instalația sau chemăm un instalator.

Închidem robinetul în timpul periajului și bărbieritului.Scurtăm dușul cu câteva minute.
Putem folosi un cronometru pentru a observa cât timp petrecem sub apă. La un debit de 8 litri pe minut, un duș mai scurt cu trei minute înseamnă 24 de litri economisiți. Cantitatea diferă în funcție de instalație.

Alegem accesorii care reduc consumul.
Un aerator montat la robinet sau un cap de duș cu debit redus poate ajuta. Verificăm compatibilitatea și consumul declarat înainte de cumpărare.

Pornim mașina de spălat rufe când avem o încărcătură potrivită.
Evităm ciclurile repetate pentru doar câteva haine și respectăm capacitatea aparatului. Pentru cantități mici, folosim reglajul de consum, dacă există.

Spălăm vasele fără să lăsăm apa să curgă permanent.
Folosim un lighean pentru spălare și deschidem robinetul pentru clătire. Dacă avem mașină de spălat vase, o pornim când este plină, fără să o supraîncărcăm.
Refolosim apa care altfel s-ar pierde. Cât așteptăm să vină apa caldă la duș, colectăm apa rece într-o găleată. O putem folosi pentru a uda florile sau pentru a turna apă în vasul de toaletă. Procedăm la fel cu apa de la clătirea legumelor, iar pe cea de la clătirea rufelor o reutilizăm la toaletă.
Dezghețăm alimentele în frigider.
Le mutăm din congelator din timp, în loc să le ținem sub jetul de apă.

Ținem o carafă cu apă de băut la rece.
Astfel, nu mai lăsăm robinetul deschis așteptând să vină apă rece. Folosim un recipient curat și acoperit.

Oprim consumul neesențial din curte.
Măturăm aleile în loc să le spălăm cu furtunul. Respectăm restricțiile stării de urgență: nu udăm gazonul, nu umplem piscine și nu spălăm curtea cu apă din rețea.

Economisim apa fără să renunțăm la hidratare și la igiena necesară. Reducem ceea ce se pierde sau se consumă inutil.

💧Ca să fim pregătiți:

Ne facem o mică rezervă de apă potabilă.
Câte 3-4 litri de persoană pe zi, pentru cel puțin trei zile, în recipiente curate și bine închise. Notăm data și schimbăm apa la câteva luni. Nu cumpărăm baxuri în panică - rezerva trebuie să ajungă pentru toți.

Dacă folosim apă din fântână, o testăm.
Fierberea omoară microbii, dar nu elimină nitrații - dimpotrivă, îi concentrează. Pentru sugari și femei însărcinate folosim doar apă verificată sau îmbuteliată. Analiza apei se poate face la Centrul de Sănătate Publică din raion.

După o întrerupere, nu bem prima apă de la robinet.
O colectăm separat pentru veceu și așteptăm să curgă până devine limpede și nu o folosim pentru băut sau gătit.

În casele private ne pregătim de iarnă.
Izolăm țevile și fântâna înainte de îngheț și punem butoaie sub burlane: apa de ploaie e bună pentru curte și grădină.

Dacă observăm o conductă spartă, anunțăm operatorul și primăria. Dacă vedem poluare, sesizăm Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

Ne gândim la vecinii vârstnici sau bolnavi care locuiesc singuri: dacă apa se oprește, ei vor avea nevoie de ajutor.

🔴 Cerem să știm ce surse de rezervă are localitatea noastră și ce măsuri sunt pregătite pentru oamenii care ar putea rămâne fără apă.

Urmărim informațiile oficiale ale operatorului de apă și ale primăriei, nu zvonurile.