09/10/2026
Arderea frunzelor și a resturilor vegetale în gospodării și pe terenuri deschise este interzisă. Inspectoratul pentru Protecția Mediului indică amenzi de până la 40 de mii de lei‼️pentru încălcarea regulilor de ardere.
Încălcările de mediu pot fi semnalate Inspectoratului pentru Protecția Mediului, la linia verde 022 22 69 51. Dacă observăm un incendiu sau un focar de ardere care pune în pericol persoane ori bunuri, ne îndepărtăm de zona afectată și apelăm 112.
🍂 Toamna ne schimbă peisajul și ne dă de lucru prin curți.
Adunăm frunzele, facem grămezi, iar în unele gospodării curățenia se încheie cu aprinderea lor.
În rubrica , vorbim despre ce respirăm când ardem frunzele și cm le putem folosi pentru a ajuta grădina.
❓Ce se întâmplă când ardem frunzele?
Arderea frunzelor poluează aerul pe care îl respirăm și poate afecta sănătatea celor din jur. Frunzele căzute pot fi folosite pentru a proteja solul și pentru a produce compost, fără fumul unei arderi în curte.
Arderea poate părea o soluție rapidă, mai ales acolo unde nu există colectare separată pentru resturile vegetale. Dar fumul ajunge și la cei care nu au aprins focul: vecinii care aerisesc casa, copiii care se joacă afară, persoanele care lucrează în grădină.
La EcoVisio, încurajăm folosirea frunzelor în moduri care păstrează aerul curat și ajută grădina. Pentru a alege o soluție potrivită, merită să înțelegem ce se întâmplă în timpul arderii și ce valoare au frunzele atunci când se descompun.
❓Ce conține fumul de la frunzele arse?
Frunzele strânse în grămezi sunt adesea umede, iar aerul circulă greu printre ele. În aceste condiții, arderea este incompletă: o parte din material mocnește și produce fum. Agenția pentru Protecția Mediului din SUA, EPA, arată că arderea frunzelor eliberează particule, monoxid de carbon și compuși organici care pot irita organismul, iar unii au proprietăți cancerigene.
Particulele fine, cunoscute drept PM2,5, au un diametru de cel mult aproximativ 2,5 micrometri. Sunt mult mai subțiri decât un fir de păr și pot pătrunde adânc în plămâni. Unele particule pot ajunge și în sânge. De aceea, efectele poluării cu particule se pot manifesta atât la nivelul sistemului respirator, cât și al celui cardiovascular.
Monoxidul de carbon este un gaz fără culoare și fără miros, produs prin ardere incompletă. Odată inhalat, reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigenul. În fumul frunzelor se găsesc și substanțe care irită ochii și căile respiratorii, precum și hidrocarburi aromatice policiclice, o familie de compuși din care unii pot provoca cancer.
❓Cum ne poate afecta sănătatea?
Expunerea la fum poate provoca usturime a ochilor, iritarea nasului și a gâtului, tuse și poate agrava astmul. Persoanele cu boli de inimă sau de plămâni pot resimți efectele la niveluri de fum mai mici decât persoanele sănătoase.
Copiii sunt mai vulnerabili deoarece sistemul lor respirator este încă în dezvoltare și, raportat la greutatea corporală, respiră mai mult aer decât adulții. Persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare se află, de asemenea, printre grupurile cu risc crescut.
Organizația Mondială a Sănătății arată că expunerea la particule fine din aer contribuie la boli cardiovasculare și respiratorii și la cancer. Riscul individual depinde de concentrația poluanților, de durata și frecvența expunerii și de starea de sănătate. Arderea repetată a frunzelor adaugă o sursă de poluare pe care o putem evita.
❓Ce pierdem când ardem frunzele?
Prin descompunere, frunzele aduc materie organică și nutrienți în sol. Această materie organică îmbunătățește structura solului, infiltrarea apei și păstrarea umidității. Arderea ne lipsește de o resursă pe care o avem deja în gospodărie și care poate susține sănătatea grădinii.
Stratul de frunze oferă și adăpost pentru unele insecte și alte viețuitoare mici. Anumite specii de fluturi și molii își petrec iarna în apropierea solului, ca ouă, larve, pupe sau adulți. O zonă cu frunze păstrate peste iarnă poate proteja aceste forme de viață. Pentru acest scop, frunzele întregi sunt preferabile celor mărunțite.
În plus, focul poate scăpa de sub control. În condiții de vânt și uscăciune, se poate extinde către vegetația din apropiere, terenuri agricole, gospodării sau păduri.
❓Cum putem folosi frunzele în gospodărie?
✅ Păstrăm o parte dintre ele în grădină
Putem aduna frunzele sănătoase sub arbuști sau într-un colț al grădinii, unde nu încurcă circulația. Dacă vrem să oferim adăpost insectelor, păstrăm frunzele întregi și evităm să răscolim zona în timpul iernii.
Pe gazon, un strat gros și compact de frunze poate afecta iarba. Aici, frunzele pot fi mărunțite în cantități moderate, iar surplusul poate fi mutat în zona de compostare. Alegem metoda în funcție de loc: protejarea habitatelor într-un colț al grădinii și îngrijirea gazonului au cerințe diferite.
✅ Acoperim solul prin mulcire
Mulcirea înseamnă acoperirea suprafeței solului cu un strat protector de material. Frunzele mărunțite sau deja parțial descompuse pot fi folosite în zone potrivite ale grădinii. Un astfel de strat ajută la păstrarea umidității și protejează rădăcinile de variațiile de temperatură.
Păstrăm materialul afânat și lăsăm spațiu liber în jurul tulpinilor și trunchiurilor. Royal Horticultural Society recomandă un cerc fără mulci de aproximativ 10 centimetri în jurul tulpinilor lemnoase, pentru a evita menținerea umezelii direct pe scoarță și riscul de putrezire.
✅ Le transformăm în compost
Frunzele uscate sunt materiale bogate în carbon. Într-o grămadă de compost, le combinăm cu materiale bogate în azot, precum iarba proaspăt cosită și resturile de fructe și legume. Microorganismele descompun amestecul cu ajutorul aerului și al unei umidități potrivite.
Pentru un compost simplu în curte:
🍁 Alegem un loc cu drenaj bun și un recipient aerisit sau o grămadă delimitată.
🍁 Pornim de la aproximativ două-trei volume de frunze uscate la un volum de materiale verzi. Este un reper practic, pe care îl ajustăm după umiditatea și comportamentul amestecului.
🍁 Menținem amestecul umed ca un burete bine stors, fără să îl îmbibăm cu apă.
🍁 Întoarcem compostul periodic. Dacă miroase neplăcut, adăugăm material uscat și îl aerisim.
Compostul matur are un aspect închis la culoare, afânat și un miros de pământ. Îl putem folosi pentru a îmbunătăți solul din grădină. Evităm să punem în compostul obișnuit carne, grăsimi, lactate, lemn tratat sau dejecții de animale de companie.
✅ Pregătim separat pământ de frunze
Dacă avem multe frunze și puține materiale verzi, putem lăsa frunzele să se descompună separat. Le punem într-un țarc aerisit din plasă, într-un loc ferit de vânt, și le umezim când se usucă. Procesul este mai lent: multe frunze au nevoie de aproximativ doi ani pentru descompunere. Materialul obținut, numit pământ de frunze, ajută la îmbunătățirea solului și poate fi folosit ca mulci.
✅ Frunzele bolnave și cele strânse de pe stradă cer atenție
Pentru frunzele provenite de la plante cu boli identificate sau cu infestări importante, compostarea obișnuită în curte poate fi nepotrivită. O grămadă casnică nu atinge întotdeauna temperatura necesară pentru distrugerea agenților patogeni. Cerem recomandarea unui specialist și verificăm dacă există colectare sau tratare în condiții controlate. Boala unei plante nu justifică arderea frunzelor din proprie inițiativă.
Frunzele strânse de lângă drumuri intens circulate pot fi afectate de poluare și amestecate cu gunoi. Pentru compostul gospodăriei, preferăm frunzele din propria grădină sau din locuri mai puțin expuse traficului. Îndepărtăm plasticul, sticla și celelalte materiale străine înainte de compostare.
❓Ce prevăd regulile din Republica Moldova?
Arderea frunzelor și a resturilor vegetale în gospodării și pe terenuri deschise este interzisă. Inspectoratul pentru Protecția Mediului indică amenzi de până la 40 de mii de lei‼️pentru încălcarea regulilor de ardere.
Încălcările de mediu pot fi semnalate Inspectoratului pentru Protecția Mediului, la linia verde 022 22 69 51. Dacă observăm un incendiu sau un focar de ardere care pune în pericol persoane ori bunuri, ne îndepărtăm de zona afectată și apelăm 112.
🎯 Soluțiile trebuie să fie accesibile și la nivel de comunitate
Persoanele care nu au curte sau spațiu pentru compostare au nevoie de opțiuni reale. Putem întreba primăria sau operatorul de salubritate dacă există colectare separată pentru resturile vegetale și în ce condiții sunt acceptate. Unde aceste servicii lipsesc, putem solicita puncte de colectare sezonieră sau spații de compostare comunitară.
La EcoVisio, încurajăm primăriile și gospodăriile să planifice din timp gestionarea frunzelor: unde pot fi păstrate, unde pot fi compostate și cm poate fi preluat surplusul. O recomandare devine mai ușor de urmat atunci când există o soluție aproape de casă.
La următoarea curățenie de toamnă, putem începe cu un pas concret: mutăm frunzele sănătoase într-o zonă potrivită a grădinii, pregătim un loc pentru compost sau aflăm unde le putem preda. Astfel, păstrăm în gospodărie o resursă utilă și reducem fumul din aerul pe care îl împărțim cu vecinii.
