Asociatia Dacia

24/05/2026

Cristian Mungiu 🏆🌴𝐏𝐚𝐥𝐦𝐞 𝐝’𝐎𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐥𝐮𝐧𝐠𝐦𝐞𝐭𝐫𝐚𝐣 la Cannes. Premiul i-a fost decernat de două ori: în 2007, pentru “4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, film care abordează tema avortului ilegal în România, și în 2026 pentru “Fjord”, coproducție care pornește de la cazul Bodnariu, familie care s-a aflat în confict cu sistemul de protecție a copilului acum zece ani. Filmul abordează teme precum ciocnirea culturală și religioasă, prejudecăți, toleranță, limitele libertății individuale versus protecția copilului, conformism social.

Pe lângă cele două lungmetraje regizate de Mungiu, o serie de scurtmetraje românești au primit Palme d’Or la Cannes:

🌿1957: “Scurtă istorie (A Brief History)”, regizat de Ion Popescu-Gopo, scurtmetraj de animație celebru, care rezumă istoria omenirii. Primul mare succes românesc la Cannes.

🌿1969: “Cântecele Renașterii”, regizat de Mirel Ilieșiu, un scurtmetraj documentar despre Corul Madrigal.

🌿2004: “Trafic”, regizat de Cătălin Mitulescu, unul dintre filmele care au marcat începutul Noului Val Românesc. Scurtmetrajul urmărește un om de afaceri român care rămâne blocat în trafic în București, în drum spre o întâlnire importantă.

🌿2008: “Megatron”, regizat de Marian Crișan. Scurtmetrajul urmărește un băiețel care locuiește cu mama sa singură într-un sat. De ziua lui, mama îl duce la București ca să-i ofere cadoul dorit: un robot Megatron din meniul pentru copii McDonald’s.

****

Despre “Fjord”

Filmul “Fjord” este o dramă scrisă, regizată și co-produsă de regizorul român Cristian Mungiu. Este prima sa producție majoră în limba engleză (cu elemente multilingve: norvegiană, engleză, suedeză, română) și a câștigat Palme d’Or la Festivalul de la Cannes 2026, alături de alte patru premii: Premiul François Chalais, FIPRESCI, Premiul Juriului Ecumenic, Prix de la Citoyenneté. Este al doilea trofeu Palme d’Or obținut de Cristian Mungiu, după triumful din 2007 cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.

Sinopsis
Mihai și Lisbet Gheorghiu, un cuplu româno-norvegian religios se mută cu cei cinci copii ai lor din România în Norvegia (un sat izolat într-un fiord) după moartea părinților lui Mihai. Scopul este apropierea de familia lui Lisbet, care împărtășește aceleași valori religioase. Acolo, ei se împrietenesc cu vecinii lor (familia Halberg), iar copiii se joacă împreună, în ciuda educației diferite.

Situația se complică dramatic atunci când fiica adolescentă Elia apare la școală cu vânătăi, declanșând suspiciuni de abuz. Serviciile de protecție a copilului deschid o anchetă, iar familia devine subiectul criticii opiniei publice. Filmul explorează zonele gri morale, prejudecățile față de imigranți conservatori și tensiunile dintre conservatorism religios și liberalism secular.

Distribuție:
Sebastian Stan — Mihai Gheorghiu
Renate Reinsve — Lisbet Gheorghiu
Lisa Carlehed — Mia
Ellen Dorrit Petersen — Gunda
Lisa Loven Kongsli — Frida
Henrikke Lund-Olsen — Noora
Vanessa Ceban— Elia
Alți actori: Christian Rubeck, Markus Scarth Tønseth, Maria Bock, Alin Panc, Adrian Titieni etc.

Regie și scenariu: Cristian Mungiu
Producători principali: Cristian Mungiu, Tudor Reu (Mobra Films – România), Dyveke Bjørkly Graver, Andrea Berentsen Ottmar, Katrin Pors etc.

Coproducție internațională România-Franța-Norvegia-Suedia-Danemarca-Finlanda:
Mobra Films, Why Not Productions, Eye Eye Pictures, Film i Väst, Garagefilm International, Snowglobe, Aamu Film Company, France 3 Cinéma.

Vânzări internaționale: Goodfellas
Distribuție SUA/UK/etc.: Neon
Imagine: Tudor Vladimir Panduru
Montaj: Mircea Olteanu
Muzică: Kaspar Kaae

Filmul are o durată de 146 de minute și a primit recenzii pozitive, fiind lăudat pentru scenariul complex, interpretările nuanțate (în special Sebastian Stan și Renate Reinsve), construcția morală ambiguă și explorarea profundă a temelor actuale. Criticii notează stilul rece, realist și provocator, tipic lui Mungiu.

Succesul filmului “Fjord” la Cannes marchează un moment istoric în cinematografia românească.

21/05/2026

Hristos S-a Înălțat! ☀️
Cinste eroilor români! 🇹🇩

Înălțarea Domnului este sărbătoarea luminii și a nădejdii, clipa binecuvântată în care Hristos Se înalță la Ceruri, fără a Se despărți însă de oameni, ci rămânând mereu prezent în viața și în inimile celor care cred în El.
Este praznicul care ne amintește că omul nu este făcut doar pentru cele trecătoare ale pământului,ci pentru veșnicie, pentru împărăția iubirii lui Dumnezeu. În această zi sfântă, Biserica noastră îi pomenește cu profundă recunoștință pe eroii neamului românesc, pe toți cei care au apărat cu prețul vieții credința, libertatea și demnitatea poporului nostru. Fiecare cruce ridicată pentru un erou vorbește despre jertfă,curaj și iubire de țară. Ei nu au luptat doar pentru pământul românesc,ci și pentru păstrarea credinței și a valorilor care ne definesc ca neam creștin. Astăzi, rugăciunea noastră se înalță către Dumnezeu pentru odihna sufletelor lor, iar inimile noastre se pleacă în fața celor care au ales jertfa în locul fricii.
Sângele eroilor a devenit temelie pentru libertatea și liniștea de care ne bucurăm astăzi.
De aceea, pomenirea lor nu este doar o datorie,ci o sfântă recunoștință. Veșnică să le fie pomenirea din neam în neam!
În aceeași zi îi cinstim și pe Sfinții Împărați Constantin și Elena,cei întocmai cu Apostolii, prin care Dumnezeu a schimbat cursul istoriei creștine.
Sfântul Constantin a adus libertate creștinilor și a înălțat Sfânta Cruce ca semn de biruință și mântuire,iar Sfânta Elena,prin credința și evlavia sa, a descoperit lemnul Sfintei Cruci la Ierusalim,oferind lumii creștine unul dintre cele mai mari daruri duhovnicești.Viețile lor ne arată că adevărata putere nu stă în bogăție sau în stăpânire,ci în credință,în iubirea față de Dumnezeu și în slujirea aproapelui.Ei rămân modele vii de dăruire,înțelepciune și responsabilitate creștină pentru fiecare familie și pentru fiecare conducător. Fie ca sărbătoarea de astăzi să ne aducă mai multă pace în suflet,mai multă iubire între oameni și mai multă apropiere de Dumnezeu.
Să nu uităm niciodată că fără credință, fără jertfă și fără rugăciune, un popor își pierde rădăcinile și puterea de a merge înainte.
Hristos S-a Înălțat!

───

Pr. Gabriel Oprea

14/05/2026

Astăzi, 14 mai, este ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, potrivit prevederilor Legii nr. 127/2017.
Această zi este marcată în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestați numeroși tineri intelectuali români care s-au opus regimului comunist.

Părintele Nicolae Steinhardt, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr și soția sa, scriitorul Mircea Vulcănescu, părintele Iustin Pârvu, Aurelian Bentoiu – politicianul, deputatul și singurul ministru ialomițean, preoți, poeți, teologi precum Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Nechifor Crainic, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Dumitru Bordeianu, precum și zeci de mii de alți români au fost arestați și anchetați începând cu 14 mai 1948.
Părintele Gheorghe Calciu, pe atunci student la Medicină, nota în niște însemnări confiscate ulterior de Securitate: “Arestările au început în ziua de 15 mai. Era o acțiune masivă, spectaculoasă, desfășurată pe întreaga țară și după un plan minuțios stabilit. Teohari Georgescu, ministrul de Interne și Ana Pauker și-au calculat lovitura cu sânge rece. Securitatea întocmise vreme de peste trei ani dosarele tuturor grupărilor care proliferau în țară și al tuturor indivizilor periculoși […] Comuniștii, care fuseseră o simplă fracțiune a Internaționalei comuniste, suplineau lipsa totală de popularitate prin forță și violență. Nici nu exista altă cale. Teohari Georgescu și consilierii lui s-au servit de vechea poliție, care deținea și informațiile despre Mișcarea Legionară, dar și unele date compromițătoare despre membrii Partidului Comunist, date care puteau fi folosite la nevoie împotriva oricui”.
Arestările au continuat luni la rând, zi de zi și noapte de noapte. Erau căutați pe de o parte cei scăpați pe 15 mai, iar pe de altă parte alte mii de români – gazde, sprijinitori, simpatizanți ai celor din rezistență, divulgați în urma inimaginabilelor torturi de la cei deja arestați.
O parte dintre aceștia aveau să iasă pe porțile închisorilor îmbătrâniți, cu viețile distruse, abia în anul 1964. O mare parte a rămas însă în gropile din preajma închisorilor și a lagărelor comuniste.

09/05/2026

La 9 mai 1877, în plenul Adunării Deputaților, România a făcut un pas decisiv în istoria sa modernă prin proclamarea independenței României față de Imperiul Otoman. Momentul a avut loc într-un context politic și militar tensionat, pe fondul crizei orientale și al apropierii războiului ruso-român-otoman, când statul român își consolida poziția de entitate de sine stătătoare.

În acea ședință istorică, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a rostit un discurs care a rămas unul dintre cele mai importante din istoria națională. El a exprimat ruptura de Imperiul Otoman și afirmarea unui nou statut politic al țării, subliniind ideea de stat liber și independent. Printre cuvintele sale consemnate de sursele istorice se află afirmația devenită simbol: „Suntem independenți, suntem o națiune de sine stătătoare… suntem o națiune liberă și independentă”.

Declarația nu a rămas doar o formulă politică, ci începutul unui proces istoric concret. În aceeași zi, Parlamentul a votat măsuri care au consfințit ruperea legăturilor cu Imperiul Otoman, iar România a intrat practic în Războiul de Independență. Armata română a luptat alături de Imperiul Țarist împotriva otomanilor, iar sacrificiile de pe front au transformat decizia politică într-o realitate recunoscută ulterior pe plan internațional prin Pacea de la Berlin din 1878.

Vasile Petrovan

06/05/2026

🌻⚘️🇹🇩 Pe 6 mai 1990, a avut loc PODUL DE FLORI. În cadrul acțiunii, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză.

De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

La eveniment au participat aproximativ 1.200.000 de oameni. „Zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii (de la Vest de Prut – n.r.) au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”, povestește ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Ion Ungureanu.

06/05/2026

📚Lucian Blaga s-a născut la data de 9 mai 1895, în localtatea Lancrăm, judeţul Alba, al nouălea copil al unei familii de preoți, şi a încetat din viaţă la 6 mai 1961, la Cluj.

Mut până la vârsta de 4 ani, Blaga este însă un sensibil receptor al impresiilor dinafară. Primele clase le-a urmat la Sebeș, la școala primară germană, după care a studiat la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov în ani care vor fi hotărâtori pentru devenirea sa. Blaga este pasionat de astronomie, citeşte entuziasmat pe Goethe, Schiller, Alecsandri, Eminescu, Caragiale, şi mai ales filosofie: Spinoza, Conta, Schopenhauer, Platon. A frecventat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu și Oradea în perioada 1914 – 1916, pe care le-a finalizat cu licență în 1917.

A studiat filosofia și biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 și 1920, obținând titlul de doctor în filosofie, cu teza Kultur und Erkenntins (Cultură și cunoaștere). Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, fiica omului politic din Banat, Coriolan Brediceanu, cea care îi va deveni soție.

A revenit în țară în ajunul Marii Uniri. Începând cu anul 1926, Lucian Blaga a intrat în diplomaţie. A fost ataşat cultural al ambasadelor româneşti din Varşovia, Berna, Viena, Praga şi ministru plenipotenţiar al României în Portugalia, până în 1939. Începând cu anul 1939, a fost profesor la Catedra de filosofie a culturii, la Cluj.
După al Doilea Război Mondial, comuniştii l-au înlăturat de la catedră şi l-au marginalizat. După ce a fost îndepărtat de la catedră, din 1948 a lucrat în cadrul filialei din Cluj a Academiei Române ca bibliograf. A devenit cercetător la Institutul de Istorie și Filosofie, apoi bibliotecar șef și director adjunct la filiala clujeană a Bibliotecii Academiei.�
A făcut traduceri din lirica universală (1957) şi din lirica engleză (1958).
Din opera filosofică, amintim "Trilogia cunoaşterii", "Trilogia culturii" şi "Trilogia valorilor", iar proza este reprezentată de "Hronicul şi cântecul vârstelor" (volum autobiografic, editat postum) şi romanul "Luntrea lui Caron", de asemenea apărut postum.
"Poemele luminii" rămân și astăzi una dintre cele mai tulburătoare creații cu sensuri metafizice, îmbrăcate într-o formă poetică ce frizează perfecțiunea.
Neînțelesurile de care vorbește Blaga sunt tainele transcendentului, iar iubirea – singura cale de a ne apropia de ele.

Pe parcursul tumultuoasei sale existențe Lucian Blaga a știut să lase posterității acele repere pentru suflet, acele chei pentru a ne apropia atât de sensurile înalte, cât și de mântuire.
Unul dintre aforismele sale spune: ”Cea mai de preţ şi, totodată, cea mai îndreptăţită urare pe care o poţi face cuiva este: să ajungi în Ţara Făgăduinţei. Pe care o porţi în tine”.

Lucian Blaga s-a stins din viaţă în noaptea de 5 spre 6 mai 1961 şi a fost înmormântat în iubitul său Lancrăm, la data de 9 mai, exact ziua naşterii.

05/05/2026

Record românesc la Campionatul mondial de robotică din Houston. Elevii români au cucerit primele 4 locuri.💪🇹🇩🏆

Președintele Nicușor Dan i-a felicitat, duminică, pe elevii români care au participat la Campionatul Mondial „FIRST Tech Challenge” din Houston, SUA, și au ocupat primele patru locuri ale competiției....

15/01/2026

Ziua Culturii Naționale este marcată anual, la data de 15 ianuarie, în România și Republica Moldova deopotrivă.

"Faptul că sărbătorim cultura de ziua lui Mihai Eminescu nu este o întâmplare. Dintre toți creatorii spirituali români, cel mai reprezentativ este, fără îndoială, Eminescu. El nu a fost declarat prototipul sau simbolul culturii românești de către vreo instanță și nici impus de vreo instituție a statului, ci de viața însăși, de marea personalitate colectivă a poporului român și, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voința cuiva. Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii românești și europene. Eminescu are versuri clasice precum cele ale lui Ovidiu, cel înveșnicit la Tomis. El cântă dragostea galantă și onoarea cavalerilor medievali ca odinioară trubadurii și truverii, el detaliază Evul Mediu al lui Alexandru cel Bun, de la 1400, așa cm făcea Victor Hugo, în 'Notre-Dame de Paris', pentru spațiul francez... Eminescu este el însuși, în sine, elogiul și lauda poporului român.”
Ioan Aurel Pop

14/01/2026

📣 Maraton de lectură de poezie românească la Roma – Ziua Culturii Naționale

Ambasada României în Italia, în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în Italia, Consulatul General al României la Roma/Consolato Generale di Romania a Roma și Cenaclul de la Roma, organizează un maraton de lectură de poezie românească cu ocazia Zilei Culturii Naționale.

📅 Vineri, 16 ianuarie 2026
🕡 Ora 18:30
📍 Ambasada României în Italia, Via Nicolò Tartaglia 40, Roma

Lectura va avea loc pe baza antologiei bilingve “Su dolci corde di silenzio / Pe coarde dulci de liniște”, volum îngrijit de scriitorul italian Armando Santarelli, cu traducerea în limba italiană realizată de prof. Valentina Negrițescu, publicat la Editura Rediviva Edizioni.

Antologia reunește creații ale unor poeți de referință ai literaturii române, printre care: Alexandru Macedonski, Duiliu Zamfirescu, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, George Bacovia, George Topîrceanu, Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana și mulți alții.

📩 Participarea este liberă, cu înscriere prealabilă obligatorie la adresa de e-mail: [email protected], până la data de 15 ianuarie 2026.