Asociatia Dacia

Indicazioni Sito Web

Asociatia Dacia Asociația de promovare socio-culturală

Vasile Pârvan s-a născut la data de 28 septembrie 1882, la Huruiești, Bacău. A studiat la Colegiul Național „Gheorghe Ro...
28/09/2026

Vasile Pârvan s-a născut la data de 28 septembrie 1882, la Huruiești, Bacău. A studiat la Colegiul Național „Gheorghe Roșca” din Bârlad, apoi la Facultatea de Litere și Filosofie din București, unde i-a avut profesori pe Nicolae Iorga, Ioan Bogdan și Dimitrie Onciul.

Din 1904, a fost plecat la studii în Germania, unde a obținut titlul de doctor la Breslau cu lucrarea „Naționalitatea negustorilor din Imperiul roman”, în limba germană. Era numit de colegi „micul Mommsen”, care fusese recent distins cu premiul Nobel pentru „Istoria Romei Antice”.

Printre revistele la care a colaborat sunt: „Convorbiri literare”, „Voința poporului”, „Tribuna poporului”, „Luceafărul”. Activitatea sa a însumat numeroase acțiuni și succese. A devenit membru al organizației lui Nicolae Iorga „Frăția Bunilor Români”, a fost profesor universitar, director al Muzeului Național de Antichități și membru titular al Academiei Române.

Din activitatea sa arheologică amintim de faptul că a coordonat și organizat siturile arheologice de la Histria, zonă care, în urma cercetărilor sale, a devenit patrimoniu cultural european.

Vasile Pârvan a întemeiat împreună cu Nicolae Iorga și G. M. Murgoci Institutul de Studii sud-est European și a fondat Școala Română din Roma, pe care a și condus-o.

A publicat una dintre cele mai importante lucrări de istorie din istoria României: „Getica. O protoistorie a Daciei”, în 1926. A realizat prima hartă arheologică a României.

Istoricul român s-a stins din viață la numai 45 de ani, la data de 26 iunie 1927, la București.

🇮🇹 In occasione della Giornata Europea delle Lingue, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia organi...
23/09/2026

🇮🇹 In occasione della Giornata Europea delle Lingue, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia organizza la conferenza: La lingua romena nella Repubblica di Moldavia – tra storia, memoria e identità. L’evento si svolgerà sabato 26 settembre 2026, alle ore 15:00, presso la Sala conferenze dell’Istituto, e vedrà come protagonisti i docenti universitari Dan Octavian Cepraga, Eugenia Bojoga e Floarea Vîrban, i quali affronteranno in chiave storico–filologica, da diverse angolature, argomenti relativi all’evoluzione della lingua e della letteratura romena nello spazio dell’odierna Repubblica di Moldavia.
L’evento intende portare all’attenzione del pubblico italiano e della diaspora romena la complessa problematica del nesso indissolubile tra lingua e identità, di evidenziare il ruolo del patrimonio linguistico nella definizione e nella conservazione dell’identità etnica e culturale, nonché di rivelare le nefaste conseguenze dell’oppressione zarista e sovietica sull’identità romena nella Bessarabia.
Un punto di riferimento della conferenza è rappresentato dal volume „L’identità repressa dei bessarabi e la cosiddetta lingua moldava” di Eugenia Bojoga, pubblicato nel 2025 presso la Casa Editrice Eikon di Bucarest, in cui l’autrice analizza da una prospettiva diacronica la difficile costruzione dell’identità dei romeni della Bessarabia e il ruolo essenziale della lingua romena in tale processo. Ripercorrendo la storia della costruzione identitaria dal 1812 fino a oggi, l’autrice rivela i meccanismi di snazionalizzazione e russificazione che hanno sistematicamente contribuito all’oppressione dell’identità romena in quest’area. Rigettando con argomenti solidi le falsità diffuse dalle politiche culturali zariste e sovietiche, il lavoro dell’autrice offre un quadro rilevante per comprendere l’evoluzione della lingua romena nello spazio tra il Prut e il Dniester e il suo stretto legame con l’identità nazionale sopravvissuta e rinata dopo il crollo dell’Impero sovietico. Eugenia Bojoga ha egregiamente compiuto studi di sociolinguistica e politica linguistica, avendo già pubblicato un altro libro sull’argomento: La lingua romena “tra parentesi?” Sullo status attuale della lingua romena nella Repubblica di Moldavia, ARC, Chişinău 2013. Il recente volume costituisce un punto di partenza per una discussione più ampia sulla memoria, sul patrimonio linguistico e sui diritti delle comunità di affermare e promuovere la propria identità culturale.
La serata sarà aperta dal professor Dan Octavian Cepraga, dell’Università di Padova, con la prolusione „Una prospettiva italiana sulla lingua e la letteratura romena della Bessarabia”, intervento nel quale affronterà il modo in cui la lingua e la letteratura romena dell’odierna Repubblica di Moldavia vengono recepite nello spazio culturale italiano. Seguirà Eugenia Bojoga, docente di ruolo presso l’Università “Babeş–Bolyai” di Cluj-Napoca, che terrà la relazione „La lingua romena nella Repubblica di Moldova – tra storia, memoria e identità”, nella quale analizzerà il rapporto tra l’evoluzione della lingua, l’esperienza storica e la costruzione dell’identità dei romeni nello spazio tra il Prut e il Dniester. Nell’intervento conclusivo, Floarea Vîrban, dell’Accademia Europea di Firenze, parlerà di „Lingua, identità nazionale e integrazione europea”, evidenziando il ruolo della lingua nella definizione dell’identità nazionale, nonché l’importanza della diversità linguistica all’interno dello spazio comunitario europeo.
L’evento culturale e scientifico si concluderà con una sessione di domande e risposte, durante la quale il pubblico avrà l’opportunità di dialogare con i tre insigni invitati. Organizzando tale evento in occasione della Giornata Europea delle Lingue, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia intende contribuire alla promozione della lingua romena quale parte del patrimonio culturale europeo e di creare uno spazio di dialogo focalizzato sul rapporto tra lingua, storia e identità.

🇷🇴 Cu prilejul Zilei Europene a Limbilor, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează conferinţa Limba română din Republica Moldova – între istorie, memorie şi identitate. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 26 septembrie 2026, începând cu ora 15:00, în Sala de conferinţe a Institutului, iar protagonişti vor fi profesorii universitari Dan Octavian Cepraga, Eugenia Bojoga şi Floarea Vîrban, care vor aborda problematica referitoare la limba şi literatura română din spaţiul basarabean din diverse perspective.
Evenimentul urmăreşte să aducă în atenţia publicului italian şi al Diasporei române problematica complexă a conexiunii dintre limbă şi identitate, să evidenţieze rolul patrimoniului lingvistic în definirea şi păstrarea identităţii etnice şi culturale şi să arate consecinţele nefaste ale reprimării identităţii româneşti în stânga Prutului.
Un reper important al conferinţei îl reprezintă volumul „Identitatea reprimată a basarabenilor şi aşa-zisa limbă moldovenească” de Eugenia Bojoga, publicat în 2025 la Editura Eikon din Bucureşti, în care analizează din perspectivă diacronică edificarea anevoioasă a identităţii românilor din Basarabia şi rolul esenţial al limbii române în acest proces. Parcurgând istoria construirii identitare din 1812 până în prezent, autoarea relevă mecanismele de deznaţionalizare şi rusificare care au contribuit la reprimarea identităţii româneşti din acest spaţiu. Deconstruind cu argumente solide falsurile politicilor culturale ţariste şi ale celor sovietice, lucrarea oferă un cadru relevant pentru a înţelege evoluţia limbii române în spaţiul basarabean şi conexiunea strânsă cu identitatea. Eugenia Bojoga este autoarea unor studii temeinice de sociolingvistică şi politică lingvistică în acest domeniu, publicând anterior un alt volum pe această temă (Limba română – „între paranteze?” Despre statutul actual al limbii române în Rep. Moldova, ARC, 2013). Cartea de faţă constituie, totodată, un punct de plecare pentru o discuţie mai largă despre memorie, patrimoniu lingvistic şi dreptul comunităţilor de a-şi afirma identitatea culturală.
Conferinţa va fi deschisă de profesorul Dan Octavian Cepraga, de la Universitatea din Padova, care va susţine prelegerea „O perspectivă italiană asupra limbii şi literaturii române din Basarabia”, aducând în discuţie modul în care limba şi literatura română din stânga Prutului sunt receptate în spaţiul cultural italian. În continuare, Eugenia Bojoga, cadru didactic la Universitatea “Babeş–Bolyai” din Cluj-Napoca, va prezenta comunicarea „Limba română din Republica Moldova – între istorie, memorie şi identitate”, în care va urmări relaţia dintre evoluţia limbii, experienţa istorică şi construirea identităţii românilor de la est de Prut. În ultima intervenţie, Floarea Vîrban, de la Accademia Europea di Firenze, va vorbi despre „Limbă, identitate naţională şi integrare europeană” şi va reliefa rolul limbii în definirea identităţii naţionale, precum şi importanţa diversităţii lingvistice în cadrul spaţiului european comun de referinţă.
Conferinţa se va încheia cu o sesiune de întrebări şi răspunsuri, în cadrul căreia publicul va avea ocazia să dialogheze cu cei trei invitaţi. Prin organizarea acestui eveniment, cu prilejul Zilei Europene a Limbilor, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia îşi propune să contribuie la promovarea limbii române ca parte a patrimoniului cultural european şi să creeze un spaţiu de dialog asupra relaţiei dintre limbă, istorie şi identitate.

🇮🇹 In occasione della Giornata Europea delle Lingue, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia organizza la conferenza: La lingua romena nella Repubblica di Moldavia – tra storia, memoria e identità. L’evento si svolgerà sabato 26 settembre 2026, alle ore 15:00, presso la Sala conferenze dell’Istituto, e vedrà come protagonisti i docenti universitari Dan Octavian Cepraga, Eugenia Bojoga e Floarea Vîrban, i quali affronteranno in chiave storico–filologica, da diverse angolature, argomenti relativi all’evoluzione della lingua e della letteratura romena nello spazio dell’odierna Repubblica di Moldavia.
L’evento intende portare all’attenzione del pubblico italiano e della diaspora romena la complessa problematica del nesso indissolubile tra lingua e identità, di evidenziare il ruolo del patrimonio linguistico nella definizione e nella conservazione dell’identità etnica e culturale, nonché di rivelare le nefaste conseguenze dell’oppressione zarista e sovietica sull’identità romena nella Bessarabia.
Un punto di riferimento della conferenza è rappresentato dal volume „L’identità repressa dei bessarabi e la cosiddetta lingua moldava” di Eugenia Bojoga, pubblicato nel 2025 presso la Casa Editrice Eikon di Bucarest, in cui l’autrice analizza da una prospettiva diacronica la difficile costruzione dell’identità dei romeni della Bessarabia e il ruolo essenziale della lingua romena in tale processo. Ripercorrendo la storia della costruzione identitaria dal 1812 fino a oggi, l’autrice rivela i meccanismi di snazionalizzazione e russificazione che hanno sistematicamente contribuito all’oppressione dell’identità romena in quest’area. Rigettando con argomenti solidi le falsità diffuse dalle politiche culturali zariste e sovietiche, il lavoro dell’autrice offre un quadro rilevante per comprendere l’evoluzione della lingua romena nello spazio tra il Prut e il Dniester e il suo stretto legame con l’identità nazionale sopravvissuta e rinata dopo il crollo dell’Impero sovietico. Eugenia Bojoga ha egregiamente compiuto studi di sociolinguistica e politica linguistica, avendo già pubblicato un altro libro sull’argomento: La lingua romena “tra parentesi?” Sullo status attuale della lingua romena nella Repubblica di Moldavia, ARC, Chişinău 2013. Il recente volume costituisce un punto di partenza per una discussione più ampia sulla memoria, sul patrimonio linguistico e sui diritti delle comunità di affermare e promuovere la propria identità culturale.
La serata sarà aperta dal professor Dan Octavian Cepraga, dell’Università di Padova, con la prolusione „Una prospettiva italiana sulla lingua e la letteratura romena della Bessarabia”, intervento nel quale affronterà il modo in cui la lingua e la letteratura romena dell’odierna Repubblica di Moldavia vengono recepite nello spazio culturale italiano. Seguirà Eugenia Bojoga, docente di ruolo presso l’Università “Babeş–Bolyai” di Cluj-Napoca, che terrà la relazione „La lingua romena nella Repubblica di Moldova – tra storia, memoria e identità”, nella quale analizzerà il rapporto tra l’evoluzione della lingua, l’esperienza storica e la costruzione dell’identità dei romeni nello spazio tra il Prut e il Dniester. Nell’intervento conclusivo, Floarea Vîrban, dell’Accademia Europea di Firenze, parlerà di „Lingua, identità nazionale e integrazione europea”, evidenziando il ruolo della lingua nella definizione dell’identità nazionale, nonché l’importanza della diversità linguistica all’interno dello spazio comunitario europeo.
L’evento culturale e scientifico si concluderà con una sessione di domande e risposte, durante la quale il pubblico avrà l’opportunità di dialogare con i tre insigni invitati. Organizzando tale evento in occasione della Giornata Europea delle Lingue, l’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia intende contribuire alla promozione della lingua romena quale parte del patrimonio culturale europeo e di creare uno spazio di dialogo focalizzato sul rapporto tra lingua, storia e identità.

🇷🇴 Cu prilejul Zilei Europene a Limbilor, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează conferinţa Limba română din Republica Moldova – între istorie, memorie şi identitate. Evenimentul va avea loc sâmbătă, 26 septembrie 2026, începând cu ora 15:00, în Sala de conferinţe a Institutului, iar protagonişti vor fi profesorii universitari Dan Octavian Cepraga, Eugenia Bojoga şi Floarea Vîrban, care vor aborda problematica referitoare la limba şi literatura română din spaţiul basarabean din diverse perspective.
Evenimentul urmăreşte să aducă în atenţia publicului italian şi al Diasporei române problematica complexă a conexiunii dintre limbă şi identitate, să evidenţieze rolul patrimoniului lingvistic în definirea şi păstrarea identităţii etnice şi culturale şi să arate consecinţele nefaste ale reprimării identităţii româneşti în stânga Prutului.
Un reper important al conferinţei îl reprezintă volumul „Identitatea reprimată a basarabenilor şi aşa-zisa limbă moldovenească” de Eugenia Bojoga, publicat în 2025 la Editura Eikon din Bucureşti, în care analizează din perspectivă diacronică edificarea anevoioasă a identităţii românilor din Basarabia şi rolul esenţial al limbii române în acest proces. Parcurgând istoria construirii identitare din 1812 până în prezent, autoarea relevă mecanismele de deznaţionalizare şi rusificare care au contribuit la reprimarea identităţii româneşti din acest spaţiu. Deconstruind cu argumente solide falsurile politicilor culturale ţariste şi ale celor sovietice, lucrarea oferă un cadru relevant pentru a înţelege evoluţia limbii române în spaţiul basarabean şi conexiunea strânsă cu identitatea. Eugenia Bojoga este autoarea unor studii temeinice de sociolingvistică şi politică lingvistică în acest domeniu, publicând anterior un alt volum pe această temă (Limba română – „între paranteze?” Despre statutul actual al limbii române în Rep. Moldova, ARC, 2013). Cartea de faţă constituie, totodată, un punct de plecare pentru o discuţie mai largă despre memorie, patrimoniu lingvistic şi dreptul comunităţilor de a-şi afirma identitatea culturală.
Conferinţa va fi deschisă de profesorul Dan Octavian Cepraga, de la Universitatea din Padova, care va susţine prelegerea „O perspectivă italiană asupra limbii şi literaturii române din Basarabia”, aducând în discuţie modul în care limba şi literatura română din stânga Prutului sunt receptate în spaţiul cultural italian. În continuare, Eugenia Bojoga, cadru didactic la Universitatea “Babeş–Bolyai” din Cluj-Napoca, va prezenta comunicarea „Limba română din Republica Moldova – între istorie, memorie şi identitate”, în care va urmări relaţia dintre evoluţia limbii, experienţa istorică şi construirea identităţii românilor de la est de Prut. În ultima intervenţie, Floarea Vîrban, de la Accademia Europea di Firenze, va vorbi despre „Limbă, identitate naţională şi integrare europeană” şi va reliefa rolul limbii în definirea identităţii naţionale, precum şi importanţa diversităţii lingvistice în cadrul spaţiului european comun de referinţă.
Conferinţa se va încheia cu o sesiune de întrebări şi răspunsuri, în cadrul căreia publicul va avea ocazia să dialogheze cu cei trei invitaţi. Prin organizarea acestui eveniment, cu prilejul Zilei Europene a Limbilor, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia îşi propune să contribuie la promovarea limbii române ca parte a patrimoniului cultural european şi să creeze un spaţiu de dialog asupra relaţiei dintre limbă, istorie şi identitate.

Poate o limbă să fie furată? Da, poate. Experiența recentă și anume povestea limbii române din spațiul dintre Prut și Ni...
31/08/2026

Poate o limbă să fie furată? Da, poate. Experiența recentă și anume povestea limbii române din spațiul dintre Prut și Nistru este dovadă că graiul matern ne poate fi sechestrat și interzis, schimonosit și batjocorit.
Vă invităm să citiți acest articol despre istoria limbii române din Basarabia și, mai ales, lupta pentru redobândirea ei. Acesta este un memento pentru toți românii, de azi și de mâine.

https://radiomoldova.md/p/84063/31-august-1989--de-la-interdictia-sovietica-din-1940-la-dreptatea-din-2023-cum-a-supravietuit-limba-romana-in-basarabia

După anexarea Basarabiei din 1940, autoritățile sovietice au impus, în spațiul dintre Prut și Nistru, o politică de înstrăinare a populației băștinașe de propria cultură. Limba română a fost catalogată drept un idiom străin și ostil, în timp ce regimul a forțat un nou proiect id...

📣 Seară literară dedicată Zilei Limbii RomâneAmbasada României în Italia și Ambasada Republicii Moldova în Italia, în co...
27/08/2026

📣 Seară literară dedicată Zilei Limbii Române

Ambasada României în Italia și Ambasada Republicii Moldova în Italia, în colaborare cu Cenaclul de la Roma, organizează, cu ocazia Zilei Limbii Române, o seară culturală dedicată dialogului literar și modului în care literatura română traversează granițele prin traduceri și ediții bilingve.

📅 Luni, 31 august 2026
🕡 Ora 18:00
📍 Ambasada României în Italia, Via Nicolò Tartaglia 40, Roma

Invitații speciali vor fi: scriitorii și traducătorii Leo Butnaru și Sânziana Mureșeanu, profesorul universitar Gabriela Lungu - traducător și eseist - și scriitorul italian Armando Santarelli - eseist profund legat de cultura română.

📩 Participarea este liberă, cu înscriere prealabilă obligatorie la e-mail: [email protected]. Accesul se va face strict în urma prezentării unui act de identitate.

Cu ocazia zilei independenței R.Moldova, reproducem integral discursul rostit de Leonida Lari în PMAN, la 27 august 1991...
27/08/2026

Cu ocazia zilei independenței R.Moldova, reproducem integral discursul rostit de Leonida Lari în PMAN, la 27 august 1991. Acele cuvinte răsună și azi în inimile multora, fiind încă, din păcate, atât de actuale. Încununarea independenței R. Moldova se va realiza doar odată cu Unirea ei cu România. Acești 35 de ani ne-au arătat ceea ce părinții noștri au prevăzut încă din 1991.

"Dragi surori și frați, mare cuvânt „independența”, adevărat și exact cuvânt pentru o țară integrală ca Ucraina și inexact până nu demult pentru Republica Democrată Germană care s-a corijat și a îndreptăți cuvântul unindu-se cu Republica Federativă Germă, dar inexact întru totul e pentru o bucată de țară ciuntită din toate părțile ca Basarabia. Dar fie, să treacă de la noi. Așa dezbinați cm suntem, fără Basarabia de Sud, fără Bucovina de Nord în fond fără ieșire la munte și fără ieșire la mare, noi totuși ne decidem să ne declarăm independența. Să vedem ce cuprinde acest neasemuit de frumos cuvânt: în primul rând integritate teritorială, neatârnare social-economică, neatârnarea în relațiile internaționale, ne mai vorbind de niște drepturi elementare și absolut necesare într-un stat suveran, precum securitate și armată națională, vamă națională, transport național. Avem noi măcar ceva din toate acestea? Nici pe departe, deși trebuie remarcat că totuși ceva este: declarație pe hârtie despre suveranitate. Dar noi nu suntem pretențioși, nici nerăbdători. Noi înțelegem că în URSS din 1940 încoace, a domnit complexul militar-industrial și că forțele democratice răsărite în 1985, odată cu așa zisa “perestroică” au fost cam înghesuite la perete, fapt dovedit cu lux de amănunte de recentul puci de la Moscova. Însă de acum încolo, ce garanții ne-ar oferi soarta odată cu declarația independenței pe care, în mod normal, o dorim cu toții? S-ar putea să obținem cele mai elementare drepturi: armată, securitate, vamă, transport poate și neatârnare socială, dar integritate teritorială și independență economică pe o pălmușoară de pământ ca Basarabia, cam mai ba. Nu prea îmi vine să cred că le vom obține atât de lesne, fără un ajutor substanțial din partea comunității mondiale și în special a României. Or, dragi surori și frați, toți în jurul nostru se cam eschivează de a pune problema la modul concret: ce o fi și cu Basarabia asta, nimerită pe harta URSS-ului conform pactului Molotov-Ribbentrop? Și, ca să vedem, situația noastră e cu totul alta decât a celorlalte republici care și-a declarat independența. Dat fiind că republicile din URSS și-au declarat independența în hotarele lor firești iar noi ne-o declarăm pe pământuri sfârtecate dintr-un neam dezbinat. Că toată viața am visat independența, e adevărat, însă noi am visat o independența nu fără mâini, nu fără picioare, nu fără ochi sau, și mai rău, independența unei mâini tăiate din trunchi. Orice Țară este un organism viu, rupe ceva din mădularele ei și nu va mai funcționa normal organismul, rupe un mădular de la întreg și se va stinge cu încetul. Așadar, nouă românilor din Basarabia nimeni nu ne va aduce pe talger condițiile sine qua non ale independenței, care sunt: integritatea teritorială și independența economică. Noi fiind legați prin sânge, prin limbă și istorie de organismul integru al Țării românești de la care am fost rupți. Nimeni nu ne va aduce aceste două condiții inerente existenței noastre mai departe fără efortul și voința noastră de a fi. Și aici vreau să menționez că nu trebuie să trăim de la o zi la alta și cu anii, să privim un pic în timp, să vedeam cm ni se arată Moldova viitorului. Republica Moldova în felul cm o concep unii lideri politici miopi, care vor să facă politică pe etape, uitând de la mână până la gură, căci peste noapte se poate întâmpla o lovitură de Stat. Deci unii lideri politici ne sfătuiesc să ne uităm doar de puțină vreme, să ne uităm originile, să uităm dragi frați și surori, că suntem români. Și în felul acesta poate vom obține declarație de independență în parlament. Nici o grijă să nu avem: declarația de independență, că azi că mâine, o vom obține. Alta e problema, și anume ce urmează după această declarație. Republica Moldova va fi un fel de stat vasal pentru puterile din est, un stat artificial ostatic pentru România și un fel de stat tampon pentru puterile din vest, bineînțeles dacă nu vom lua toate măsurile de rigoare spre evitarea acestui deznodământ. Care sunt aceste măsuri? Lichidarea nu numai de iure ci și de facto a consecințelor pactului Molotov-Ribbentrop, adică revenirea Basarabiei la starea ei de până la 1940. Altfel la ce rost a mai convocat noi conferința internațională în colonia această basarabeană și am purtat pe drumuri atâția istorici, juriști și sociologi de notorietate mondială? Ba am mai ajuns și în senatul SUA cu problema Basarabiei. Este o vorbă: nu aduce anul ce aduce ceasul. Dacă vom fi sinceri cu noi înșine în privința originii noastre și ceasul ne va aduce izbândă. Copilul care nu-și recunoaște mama este mancurt. Această minunată floare, independența, pe care voim să o sădim acum pe pământurile strămoșești fărâmițate și neamul dezbinat și încă sub veghea armatelor de ocupație, această floare spre a trăi, trebuie sprijinite prin lichidarea regimului colonial instaurat în 40. Ne-am deprins să tot spunem „Unire moldoveni!” ca și cm cei din Ardeal ar trebui să zică „Unire ardeleni!” iar cei din Oltenia ar trebui să zică „Unire olteni!”. Or, noi toți trăitorii din principatele românești unite la 1859 apoi la 1918, suntem români. Deci întru reîntregirea neamului și a pământurilor românești: Unire români!"

http://flacaratv.md/leonida-lari-discurs-curajos-de-unire-la-marea-...

📣🎼 Concertul de Gală al Operei Naționale București la Festivalul Ravello a marcat încheierea semestrului românesc al Anu...
15/07/2026

📣🎼 Concertul de Gală al Operei Naționale București la Festivalul Ravello a marcat încheierea semestrului românesc al Anului Cultural România–Italia 2026

Concertul de Gală susținut de Orchestra Operei Naționale București, la 12 iulie 2026, pe scena prestigiosului Festival Ravello a marcat încheierea semestrului românesc al Anului Cultural România–Italia 2026, unul dintre cele mai importante proiecte de diplomație culturală derulate în ultimii ani între România și Italia.

În decorul spectaculos al Vilei Rufolo, publicul italian și internațional a avut ocazia să asiste la un concert de excepție, care a adus în dialog universul muzical al lui George Enescu și al lui Niccolò Paganini. Sub bagheta maestrului Daniel Jinga, Orchestra Operei Naționale București, alături de violonistul Alexandru Tomescu și vioara Stradivarius Elder–Voicu, a oferit o seară memorabilă, care a evidențiat valoarea și excelența artei interpretative românești.

Concertul de la Ravello a încheiat un program desfășurat pe parcursul a șase luni, în cadrul căruia au fost organizate peste 50 de evenimente culturale în unele dintre cele mai prestigioase spații culturale din Italia. Prin contribuția a numeroși artiști și parteneri instituționali din cele două țări, Anul Cultural România–Italia 2026 a consolidat dialogul cultural bilateral și a adus cultura română în atenția unui public de zeci de mii de persoane.

„Privind în urmă la ultimele șase luni, nu văd doar peste cincizeci de evenimente organizate în unele dintre cele mai emblematice spații culturale ale Italiei. Văd numeroși artiști și parteneri instituționali care au crezut în aceeași idee, sute de mii de oameni care au descoperit România prin patrimoniul, creativitatea și valorile sale europene și nenumărate punți de încredere construite între societățile noastre. Acesta este, în fond, adevăratul sens al diplomației culturale: nu simpla organizare a unor evenimente, ci apropierea oamenilor prin ceea ce au mai valoros”, a declarat ambasadorul României în Italia, Gabriela Dancău.

Ambasada României în Italia mulțumește Ministerului Culturii, Ministerului Afacerilor Externe și tuturor instituțiilor partenere din România și Italia, artiștilor, colaboratorilor și publicului care au contribuit la succesul acestui proiect. Relațiile consolidate, parteneriatele dezvoltate și dialogul creat prin cultură reprezintă cea mai valoroasă moștenire a semestrului românesc al Anului Cultural România–Italia 2026.

Foto: Nicu Floroaica




În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 regimul comunist sovietic organiza cea mai amplă deportare în masă de pe actualul teri...
06/07/2026

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 regimul comunist sovietic organiza cea mai amplă deportare în masă de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova care a cuprins:
11.281 familii, contingentul strămutaților forțat alcătuind 35.796 de persoane, dintre care 11. 889 erau copii, 14.033 – femei, 9.864 – bărbați.

📺 LECȚIA DE ISTORIE | Deportările din 5–6 iulie 1949. Mărturii 🚂🕯️...

🇹🇩🇮🇹 1 iulie 2026 - Zi istorică pentru comunitatea română ortodoxă din Italia. Senatul Republicii Italiene a adoptat, la...
02/07/2026

🇹🇩🇮🇹 1 iulie 2026 - Zi istorică pentru comunitatea română ortodoxă din Italia.

Senatul Republicii Italiene a adoptat, la 1 iulie 2026, prin vot unanim, proiectul de lege privind aprobarea Acordului dintre Republica Italiană și Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, finalizând astfel parcursul parlamentar al unui act de importanță deosebită pentru recunoașterea și consolidarea statutului juridic al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.
La ședința Senatului Republicii Italiene au participat Gabriela Dancău, ambasadorul României în Italia, și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Italiei.
Acordul reglementează raporturile dintre statul italian și Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Italiene privind libertatea religioasă și pluralismul confesional. Prin intrarea sa în vigoare, Episcopia Ortodoxă Română a Italiei va beneficia de un cadru juridic clar și stabil, care prevede, între altele, recunoașterea efectelor civile ale căsătoriilor religioase oficiate de preoții ortodocși români care dețin cetățenia italiană, garantarea asistenței religioase în spitale, instituții de asistență și penitenciare, posibilitatea organizării de activități de educație religioasă în afara programului școlar, precum și accesul Episcopiei la mecanismele de finanțare publică prevăzute de legislația italiană.

28 iunie 1940 - Zi de doliu pentru România.
28/06/2026

28 iunie 1940 - Zi de doliu pentru România.

Acum 86 de ani, în data de 28 iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. Teritoriile românești au fost anexate de trupele sovietice în urma unui ultimatum dat de Moscova Bucureștiului două zile mai devreme. Sub presiunea armelor, Regatul României ...

Cristian Mungiu 🏆🌴𝐏𝐚𝐥𝐦𝐞 𝐝’𝐎𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐥𝐮𝐧𝐠𝐦𝐞𝐭𝐫𝐚𝐣 la Cannes. Premiul i-a fost decernat de două ori: în 2007, pentru “4 luni...
24/05/2026

Cristian Mungiu 🏆🌴𝐏𝐚𝐥𝐦𝐞 𝐝’𝐎𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐥𝐮𝐧𝐠𝐦𝐞𝐭𝐫𝐚𝐣 la Cannes. Premiul i-a fost decernat de două ori: în 2007, pentru “4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, film care abordează tema avortului ilegal în România, și în 2026 pentru “Fjord”, coproducție care pornește de la cazul Bodnariu, familie care s-a aflat în confict cu sistemul de protecție a copilului acum zece ani. Filmul abordează teme precum ciocnirea culturală și religioasă, prejudecăți, toleranță, limitele libertății individuale versus protecția copilului, conformism social.

Pe lângă cele două lungmetraje regizate de Mungiu, o serie de scurtmetraje românești au primit Palme d’Or la Cannes:

🌿1957: “Scurtă istorie (A Brief History)”, regizat de Ion Popescu-Gopo, scurtmetraj de animație celebru, care rezumă istoria omenirii. Primul mare succes românesc la Cannes.

🌿1969: “Cântecele Renașterii”, regizat de Mirel Ilieșiu, un scurtmetraj documentar despre Corul Madrigal.

🌿2004: “Trafic”, regizat de Cătălin Mitulescu, unul dintre filmele care au marcat începutul Noului Val Românesc. Scurtmetrajul urmărește un om de afaceri român care rămâne blocat în trafic în București, în drum spre o întâlnire importantă.

🌿2008: “Megatron”, regizat de Marian Crișan. Scurtmetrajul urmărește un băiețel care locuiește cu mama sa singură într-un sat. De ziua lui, mama îl duce la București ca să-i ofere cadoul dorit: un robot Megatron din meniul pentru copii McDonald’s.

****

Despre “Fjord”

Filmul “Fjord” este o dramă scrisă, regizată și co-produsă de regizorul român Cristian Mungiu. Este prima sa producție majoră în limba engleză (cu elemente multilingve: norvegiană, engleză, suedeză, română) și a câștigat Palme d’Or la Festivalul de la Cannes 2026, alături de alte patru premii: Premiul François Chalais, FIPRESCI, Premiul Juriului Ecumenic, Prix de la Citoyenneté. Este al doilea trofeu Palme d’Or obținut de Cristian Mungiu, după triumful din 2007 cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”.

Sinopsis
Mihai și Lisbet Gheorghiu, un cuplu româno-norvegian religios se mută cu cei cinci copii ai lor din România în Norvegia (un sat izolat într-un fiord) după moartea părinților lui Mihai. Scopul este apropierea de familia lui Lisbet, care împărtășește aceleași valori religioase. Acolo, ei se împrietenesc cu vecinii lor (familia Halberg), iar copiii se joacă împreună, în ciuda educației diferite.

Situația se complică dramatic atunci când fiica adolescentă Elia apare la școală cu vânătăi, declanșând suspiciuni de abuz. Serviciile de protecție a copilului deschid o anchetă, iar familia devine subiectul criticii opiniei publice. Filmul explorează zonele gri morale, prejudecățile față de imigranți conservatori și tensiunile dintre conservatorism religios și liberalism secular.

Distribuție:
Sebastian Stan — Mihai Gheorghiu
Renate Reinsve — Lisbet Gheorghiu
Lisa Carlehed — Mia
Ellen Dorrit Petersen — Gunda
Lisa Loven Kongsli — Frida
Henrikke Lund-Olsen — Noora
Vanessa Ceban— Elia
Alți actori: Christian Rubeck, Markus Scarth Tønseth, Maria Bock, Alin Panc, Adrian Titieni etc.

Regie și scenariu: Cristian Mungiu
Producători principali: Cristian Mungiu, Tudor Reu (Mobra Films – România), Dyveke Bjørkly Graver, Andrea Berentsen Ottmar, Katrin Pors etc.

Coproducție internațională România-Franța-Norvegia-Suedia-Danemarca-Finlanda:
Mobra Films, Why Not Productions, Eye Eye Pictures, Film i Väst, Garagefilm International, Snowglobe, Aamu Film Company, France 3 Cinéma.

Vânzări internaționale: Goodfellas
Distribuție SUA/UK/etc.: Neon
Imagine: Tudor Vladimir Panduru
Montaj: Mircea Olteanu
Muzică: Kaspar Kaae

Filmul are o durată de 146 de minute și a primit recenzii pozitive, fiind lăudat pentru scenariul complex, interpretările nuanțate (în special Sebastian Stan și Renate Reinsve), construcția morală ambiguă și explorarea profundă a temelor actuale. Criticii notează stilul rece, realist și provocator, tipic lui Mungiu.

Succesul filmului “Fjord” la Cannes marchează un moment istoric în cinematografia românească.

Indirizzo

Via Cassia, 1640
Rome
000123

Notifiche

Lascia la tua email e sarai tra i primi a sapere quando Asociatia Dacia pubblica novità e promozioni. Il tuo indirizzo email non verrà utilizzato per nessun altro scopo e potrai annullare l'iscrizione in qualsiasi momento.

Scelte rapide

Condividi