Asociația Baștina - Associazione Bastina

29/05/2026

28/05/2026

https://www.facebook.com/share/p/1CtzS62iPx/

🇷🇴 28 mai 1812. Ziua în care Prutul a devenit rană.
Astăzi nu comemorăm doar o dată din manuale.
Astăzi ne întoarcem la clipa în care o țară întreagă a fost sfâșiată pe hartă, fără să fie întrebată.

În 28 mai 1812, la București, Imperiul Otoman a cedat Rusiei jumătatea estică a Moldovei — Basarabia.
Un teritoriu de 45.630 km², cu aproape jumătate de milion de români, a fost smuls din trupul unei țări care nu era parte în tratat.
O negociere între două imperii, peste capul unui popor.

Așa a apărut frontiera de pe Prut.
Așa a început drama care avea să marcheze două secole de istorie, deportări, rusificare, războaie, identități frânte.

🕯️ Nu e doar istorie. E memorie.
Basarabia nu a fost pierdută într-o zi.
A fost pierdută în tăceri, în compromisuri, în jocuri de putere.
Și totuși, românii de acolo au rămas români — prin limbă, prin credință, prin încăpățânarea de a nu uita cine sunt.

❗ De ce contează azi?
Pentru că 28 mai 1812 ne amintește că:

geopolitica nu iartă popoarele care nu sunt unite,

identitatea poate fi atacată, dar nu poate fi ucisă,

istoria nu se repetă… dar rimează periculos.

💬 Tu ce crezi?
Ar trebui să vorbim mai des despre aceste momente?
Despre cm se pierde un teritoriu?
Despre cm se păstrează o identitate?

Comentează. Discută. Întreabă.
Istoria nu e un muzeu. E o oglindă.

18/05/2026

18/05/2026

https://www.facebook.com/share/18DAksQdQV/

DECLARAȚIA PARTIDULUI LIBERAL DEMOCRAT DIN MOLDOVA privind demisia Directorului General al Companiei Publice „Teleradio-Moldova”

Partidul Liberal Democrat din Moldova ia act de demisia Directorului General al Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, Vlad Țurcanu, în contextul scandalului public generat de votul acordat de juriul moldovenesc în cadrul concursului Eurovision.

Asumarea responsabilității personale este un gest necesar într-o societate democratică. Totuși, PLDM consideră că reducerea întregii crize de la TRM la demisia unui singur om reprezintă o falsă soluție și o încercare de a evita discuția reală despre problemele structurale și politizarea profundă a acestei instituții publice.

Sacrificarea unui director nu înseamnă reformarea instituției. Republica Moldova are nevoie nu de schimbarea unor persoane, dar de reconstrucția fundamentală a sistemului de administrare a presei publice.

În forma sa actuală, Compania Publică „Teleradio-Moldova” funcționează sub control politic direct, exercitat în special prin intermediul Parlamentului și al unui Consiliu de Supraveghere construit pe criterii politice. Acest model a compromis independența editorială a instituției și a transformat presa publică într-o structură vulnerabilă la influențe politice, crize de credibilitate și manipulări.

PAS poartă responsabilitatea politică directă pentru actuala criză de la TRM, deoarece anume această guvernare și-a asumat controlul politic asupra instituției prin numiri politice și prin transformarea mecanismelor de supraveghere într-un instrument de influență și control. Nu poate exista control politic fără asumarea responsabilității pentru consecințele acestuia.

PLDM consideră că actualul model instituțional este depășit, abuziv și incompatibil cu standardele europene ale serviciului public de media.
În acest sens, Partidul Liberal Democrat din Moldova solicită:
• Scoaterea Companiei Publice „Teleradio-Moldova” de sub control parlamentar direct;
• Redarea statutului autentic de companie publică independentă pentru TRM, aflată în slujba cetățenilor și nu a partidelor politice;
• Garantarea reală a independenței editoriale și eliminarea oricăror mecanisme de ingerință politică în politica editorială a instituției;
• Alegerea conducerii companiei exclusiv prin concurs public, transparent și bazat pe criterii profesionale clare;
• Instituirea unui mecanism modern și eficient de management, adaptat nevoilor unei companii publice moderne și capabil să asigure autonomia editorială, responsabilitatea administrativă și performanța instituțională;
• Reformarea profundă a structurii de conducere a companiei, după modelul european al separării funcțiilor de supraveghere, administrare și conducere editorială.

PLDM propune restructurarea conducerii TRM prin instituirea a trei structuri distincte:

1. Un Consiliu de Observatori, format exclusiv din reprezentanți ai societății civile, cu rol de monitorizare a respectării interesului public și a echilibrului editorial;
2. Un Consiliu Director, responsabil de conducerea editorială și operațională a companiei, coordonat de un Director General ales prin concurs public pentru un mandat fix de 5 ani;
3. Un Consiliu de Administrație, cu atribuții exclusiv financiare și administrative, fără drept de ingerință în politica editorială.

PLDM consideră că actualul Consiliu de Supraveghere concentrează atribuții excesive și incompatibile cu rolul unei structuri de control democratic. Astăzi, această structură aprobă bugete, stabilește priorități editoriale, controlează activitatea executivă și gestionează rapoarte interne, transformându-se într-o administrație paralelă care sufocă autonomia instituției.

Criza provocată de scandalul Eurovision a demonstrat încă o dată vulnerabilitatea actualului model. În același timp, responsabilitatea nu poate fi plasată exclusiv pe umerii unui singur director. Ea aparține întregului sistem de conducere și control politic construit în jurul TRM în ultimii ani.

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că presa publică trebuie să informeze, nu să servească interese politice.

Cetățenii Republicii Moldova au dreptul la o televiziune publică liberă, credibilă, echidistantă și profesionistă. Demisia unui director nu poate înlocui reforma. Iar fără depolitizarea reală a Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, asemenea crize se vor repeta inevitabil.
PLDM solicită inițierea urgentă a unei reforme reale a serviciului public de media, în conformitate cu practicile europene și cu interesul cetățenilor Republicii Moldova.

16/05/2026

https://www.facebook.com/share/p/18htThdtzW/

Cea mai neagră zi din istoria Basarabiei: 16 mai 1812

Primul rapt al Basarabiei facut de rusi a avut loc la 16 mai 1812, in urma tratatului de pace semnat pe 16 mai 1812, intre Imperiul Rus si Imperiul Otoman, d**a incheierea razboiului ruso-turc dintre 1806 si 1812. In urma acestui tratat, Principatul Moldovei era practic impartit in doua folosind ca frontiera naturala raul Prut, o actiune ce avea sa deschida calea Imperiului Rus spre protectoratul rusesc in Principatele Romane.

Prin doua articole ale tratatului de pace se stipula faptul ca Imperiul Otoman ceda Imperiului Rus un teritoriu de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, 17 orașe și 695 de sate, (potrivit recensământului ordonat de catre autoritățile Imperiului rus in anul 1817). Treceau astfel in componenta Imperiului Tarist tinuturile Hotin, Soroca, Orhei, Lăpușna, Greceni, Hotărniceni, Codru, Tighina, Cârligătura, Fălciu, partea răsăriteană a ținutului Iașilor și Bugeacul. Autoritatile imperiale ruse au denumit in anul 1813 noua regiune ocupata “gubernia Bessarabia”.

Oficial, prin tratatele de pace dintre rusi si otomani, Imperiul Rus isi atribuia rolul de protector al Principatelor, asumandu-si dreptul de:

„control şi de apărare a românilor contra abuzurilor turceşti”

rol la adapostul caruia consulii rusi de la Bucuresti si Iasi controlau intreaga politica interna din Principate.

Actiunile tot mai indraznete ale Imperiului Rus din Principate au deschis si apetitul Imperiului Austriac, care si-a anexat Tara de Sus a Moldovei (n.r. Bucovina).

Iata ce scria Mihai Eminescu in anul 1878 in ziarul Timpul despre tratatul semnat la 16 mai 1812 si anexarea de catre rusi a Basarabiei:

“Rusia nu se mulţumeşte de a fi luat o parte mare şi frumoasă din vatra Moldovei, nu se mulţumeşte de a fi călcat peste graniţa firească a pământului românesc, ci voieşte să-şi ia şi sufletele ce se află pe acest pământ şi să mistuiască o parte din poporul român.

Rusia nu a luat această parte din Moldova pentru ca să-şi asigure graniţele, ci pentru ca să înainteze cu ele, şi nu voieşte să înainteze decât spre a putea stăpâni mai multe suflete.

Tocmai puşi faţă în faţă cu viaţa rusească românii au început a fi cu atât mai vârtos pătrunşi de farmecul vieţii lor proprii, de bogăţia şi superioritatea individualităţii lor naţionale; tocmai fiind puşi în contact cu ruşii, românii erau mândri de românitatea lor.

E nobil răsadul din care s-a prăsit acest mic popor românesc, şi, deşi planta nu e mare, rodul e frumos şi îmbelşugat; cele două milioane de români au adunat în curgerea veacurilor mai multe şi mai frumoase comori decât nouăzeci de milioane de ruşi vor putea să adune cândva.

Nu! Înrâurirea firească a Rusiei ne este stricăcioasă, dar ea nu ne poate nimici. Pentru ca să ne ia individualitatea, Rusia ar trebui să ne dea alta în schimb, şi, cel puţin deocamdată, nu suntem copţi pentru o asemenea degenerare.

De câte ori ruşii se vor pune în atingere cu noi, vor trebui să simtă superioritatea individualităţii noastre, să fie supăraţi de acest simţământ şi să ne urască mai mult şi tot mai mult.”

La centenarul rapirii Basarabiei, pe 16 mai 1912, istoricul Nicolae Iorga rostea urmatoarele vorbe:

“Lucrăm către neîntârziata trezire a neamului întreg. Neînţelegerea de sus şi neputinţa inculturii sărăciei de jos vor trebui să înceteze. Nu vom cruţa nicio silinţă pentru ca să ajungem acolo.“