29/09/2026
Duminică, la cea de-a XX-a ediție a Festivalului „România – tradiții și valori europene”, am trăit un moment care ne-a emoționat pe toți.
Uneori, un costum popular nu este doar un costum. Este o parte dintr-o copilărie, o amintire, o poveste care așteaptă să fie spusă mai departe.
Domnica, maestra noastră dragă de la Atelier, a venit cu primul ei costum popular, primit în dar cu mai bine de cincizeci de ani în urmă, pe când era copil. O doamnă din sat i l-a dăruit atunci cu drag, iar Domnica l-a păstrat de-a lungul anilor cu grijă și cu sfințenie.
Poate că, în tot acest timp, nu și-a imaginat că într-o zi va veni clipa să-l dăruiască mai departe.
Duminică, cu emoție în ochi, Domnica a pus acest costum în mâinile Cătălinei.
Pentru câteva clipe, timpul parcă s-a oprit.
În ochii Cătălinei era uimire și bucurie. În ochii Domnicăi, amintirea copilului care fusese cândva. Iar noi am avut privilegiul de a privi această întâlnire dintre trecut și viitor, dintre două generații unite printr-o ie, printr-o poveste și prin dragostea pentru ceea ce este al nostru.
A fost mai mult decât dăruirea unui costum. A fost o ștafetă. Un legământ tăcut că ceea ce am primit cu iubire nu se pierde, ci merge mai departe.
Am continuat apoi sărbătoarea salutand oaspeții veniți din Basarabia. Părintele parohiei ortodoxe ne-a binecuvântat colacul făcut cu dragoste de Dana, iar noi i-am întâmpinat pe toți așa cm ne învață datina: cu pâine, cu sare și cu brațele deschise.
A fost o zi despre oameni, despre rădăcini și despre bucuria de a dărui!
Tradiția nu ne ține în trecut, ci ne ajută să știm cine suntem și ce ducem mai departe, este firul care leagă generațiile și dă sens mai departe lucrurilor care ne definesc.
romenimilano.com
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
