14/08/2026
De ce românii sunt printre migranții mai puțin doriți în Marea Britanie?
Sondajul YouGov arată persistența unor prejudecăți vechi, alimentate de presă, discurs politic și lipsa unei reprezentări corecte
Un nou sondaj YouGov a readus în atenție o realitate dureroasă pentru comunitatea românească.
Aproape jumătate dintre britanicii chestionați — 51%— au declarat că Marea Britanie ar trebui să primească mai puțini migranți din România sau să nu mai primească deloc.
România se află astfel printre țările față de ai căror cetățeni există cea mai mare reticență, alături de Rusia, Pakistan, Nigeria și Israel.
Dar putem concluziona că britanicilor pur și simplu „nu le plac românii”? Nu. Situația este mai complexă. Rezultatele reflectă nu numai experiențele directe ale oamenilor, ci și două decenii de stereotipuri, titluri alarmiste și discurs politic despre imigrație.
Ce spune, de fapt, sondajul?
Sondajul YouGov a fost realizat în perioada 8–9 iunie 2026, pe un eșantion de 2.053 de adulți din Marea Britanie.
În privința migrației din România:
‼️47% au spus că ar trebui primiți mai puțini români sau niciunul;
‼️32% au susținut menținerea numărului actual sau primirea unui număr mai mare;
‼️22% au răspuns că nu știu.
Este important să observăm că atitudinea s-a îmbunătățit ușor. În 2016, procentul celor care doreau reducerea sau oprirea migrației din România era de 51%. În 2026, acesta este de 47%.
Prin urmare, sondajul nu demonstrează că românii sunt „cea mai puțin respectată naționalitate”. Întrebarea nu a măsurat respectul, încrederea sau contribuția românilor, ci numai opiniile despre numărul viitorilor migranți.
1. Imaginea negativă a fost construită înainte ca mulți români să ajungă în Regatul Unit
Înainte de eliminarea restricțiilor de muncă pentru cetățenii români și bulgari, la 1 ianuarie 2014, o parte a presei britanice a prezentat venirea acestora ca pe o amenințare.
Un studiu realizat de Migration Observatory din cadrul Universității Oxford a constatat că tabloidele asociau frecvent cuvântul „români” cu termeni referitori la criminalitate, cerșetorie, bande și comportament antisocial. Pentru descrierea posibilei migrații erau folosite expresii precum „val”, „invazie” sau „inundație”.
Astfel, imaginea colectivă a fost formată prin repetarea unor cazuri negative, înainte ca publicul britanic să cunoască realitatea comunității românești.
Când aceeași asociere este repetată ani la rând, faptele comise de câteva persoane ajung să fie percepute ca o caracteristică a unei întregi națiuni.
2. Criminalitatea individuală este transformată într-o vină colectivă
Atunci când un cetățean britanic comite o infracțiune, naționalitatea sa este rareori considerată explicația principală. Când autorul este român, naționalitatea apare adesea în titlu.
Acest tratament creează impresia că infracționalitatea ar fi o problemă specific românească. Sunt prezentate intens arestările și condamnările, însă mult mai rar milioanele de zile de muncă, taxele plătite, afacerile deschise sau familiile care contribuie în liniște la viața comunităților locale.
Nicio comunitate nu trebuie judecată după persoanele care încalcă legea. Responsabilitatea este individuală, nu națională și nu etnică.
3. Românii sunt afectați și de prejudecățile împotriva Europei de Est
În societatea britanică există o ierarhie informală a migrației. Cetățenii unor state occidentale, precum Canada, Australia, Irlanda, Suedia sau Germania, sunt percepuți mai favorabil decât migranții din Europa de Est, Africa sau Asia.
Această diferență nu poate fi explicată numai prin economie sau prin numărul migranților. Ea reflectă și prejudecăți legate de sărăcie, clasă socială, accent și regiunea de origine.
Mulți români au venit în Regatul Unit pentru munci esențiale, dar slab apreciate social: construcții, agricultură, curățenie, logistică, transport, îngrijire și industria alimentară. Economia are nevoie de aceste persoane, dar statutul social al muncii lor nu le asigură automat și respectul public.
4. Se face frecvent confuzie între români și romi
„Român” reprezintă o naționalitate, iar „rom” reprezintă o identitate etnică.
Cu toate acestea, presa și discursul public au confundat adesea cele două identități. Această confuzie nu trebuie corectată prin distanțarea de comunitatea romă sau prin transmiterea mesajului „noi nu suntem romi”. O asemenea reacție nu face decât să transfere discriminarea de la un grup la altul.
Soluția este combaterea ambelor forme de prejudecată: xenofobia împotriva cetățenilor români și rasismul anti-rom, cunoscut și ca antigipsism. Românii de etnie romă pot fi afectați simultan de ambele.
5. Brexitul și discursul politic au transformat migranții în țapi ispășitori
Migrația a avut un rol central în campania pentru Brexit. Probleme complexe precum lipsa locuințelor, presiunea asupra serviciilor publice, salariile mici sau listele de așteptare din sănătate au fost adesea explicate simplist prin prezența migranților.
Dar reducerea investițiilor, lipsa personalului, inegalitățile regionale și deciziile guvernamentale nu sunt create de o singură comunitate.
Noul sondaj arată o nemulțumire generală față de imigrație: 69% dintre respondenți consideră că nivelul imigrației din ultimul deceniu a fost prea ridicat, iar 43% cred că aceasta a fost în principal negativă pentru țară. Românii sunt prinși, așadar, într-un climat mai larg de nesiguranță economică și polarizare politică.
6. Contribuția românilor rămâne insuficient de vizibilă
În decembrie 2025, datele HMRC indicau aproximativ 349.700 de locuri de muncă salarizate ocupate de cetățeni români. Un studiu prezentat de Bournemouth University arată că o treime dintre adulții români din Anglia și Țara Galilor au studii universitare sau calificări superioare.
Românii lucrează în NHS și în serviciile de îngrijire, construiesc locuințe, conduc vehicule de transport, lucrează în agricultură, educație, logistică, administrație și antreprenoriat. Ei plătesc taxe, cresc copii britanici, susțin economiile locale și participă la viața comunităților.
Totuși, aceste contribuții cotidiene nu devin, de regulă, știri naționale. Un incident negativ poate primi zile întregi de atenție, în timp ce munca cinstită a sute de mii de oameni rămâne aproape invizibilă.
Ce trebuie să se schimbe?
Comunitatea românească nu trebuie să răspundă prin rușine, izolare sau atacuri împotriva altor migranți. Avem nevoie de o strategie comună, bazată pe dovezi și demnitate:
🔹presa trebuie să evite atribuirea unei vini colective pe baza naționalității;
🔹politicienii trebuie să înceteze folosirea migranților ca țapi ispășitori;
🔹datele despre criminalitate trebuie prezentate cu context, nu transformate în clasamente ale naționalităților;
🔹instituțiile românești și organizațiile comunitare trebuie să facă mai vizibile contribuțiile românilor;
🔹comunitatea trebuie reprezentată în administrație, presă, cultură și politică;
🔹incidentele de ură și discriminare trebuie raportate și monitorizate;
🔹românii și romii trebuie să combată împreună xenofobia și rasismul.
Sondajul YouGov trebuie privit ca un avertisment, nu ca o condamnare. El nu spune cine suntem noi, ci arată cât de multă muncă mai avem de făcut pentru ca publicul britanic să ne cunoască dincolo de stereotipuri.
Românii nu cer tratament preferențial. Cer să nu fie judecați colectiv, să le fie recunoscută contribuția și să fie tratați cu aceeași demnitate pe care orice persoană o merită.
Marea Britanie nu este doar locul în care românii muncesc. Pentru sute de mii dintre ei, este acasă.
Ministerul Afacerilor Externe/ Ministry of Foreign Affairs, Romania
Guvernul României
Agentia Nationala pentru Romi
Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord
