28/08/2026
În iunie 2024 președintele țării Burundi a declarat: „Burundi-ul pe care îl dorim este un Burundi al oamenilor care muncesc, nu al oamenilor care cerșesc.”
Anul acesta am simțit mult mai mult această realitate. Burundi este o țară săracă. Cea mai săracă din lume, în mai multe statistici.
Sărăcia și colonizarea (conform președintelui țării) a dus la o mentalitate de dependență de ajutor din afară.
Întrebarea care ne-o punem din ce în ce mai des este: "prin ajutorul nostru creem sau susținem o cultură a dependenței?"
Este o vorbă românească care spune: "dă-i omului undița, nu peștele".
Am ajuns să o reformulăm: "Ajută-l pe om să gândească, să inventeze să își facă o undiță. Apoi încurajează-l să învețe și pe alții. Ajungând la acel punct, speranța noastră este că nu doar unul, ci mulți alții își vor croi undițe din ce în ce mai performante, până acolo încât vor putea să-și alimenteze copiii, familia, prietenii, societatea în care trăiește".
Dorim să ajutăm cât mai mult. Însă...cum se face acest lucru?
Când este omul flămând, dă-i de mâncare. Însă peste 5 ore va flamanzi iar. Ce vei face atunci? Dar mâine? Dar poimâine? Dar peste 1 an, ce va mânca?
Nu putem hrăni o cultură a dependenței.
Aici am observat că dacă scoți ceva din buzunar și dai la unul, în câteva secunde mai vin 20. Iar apoi și mai mulți.
Burundi are o problemă structurală. Și toți banii lui Elon, nu ajung pentru a alimenta întreaga populație pe termen lung.
Soluția?
Educația și investirea în resursa cea mai bogată a țării: copiii și tinerii ei.
Transferată cunoștința și înțelepciunea în mințile agere și capabile, pentru că - noi credem că - transformarea nu vine din exterior, ci trebuie să se nască din interior.
Ne dorim și ne rugăm ca să găsim metodele cele mai înțelepte prin care să dezvoltăm ceea ce are mai de preț țara - pe locuitorii ei.
Banca Mondială spune în prezent că aproximativ 85% din populația activă a Burundi lucrează în agricultură, în mare parte în agricultura de subzistență, cu productivitate redusă.
Una dintre marile provocări ale Burundi este trecerea de la o economie și o societate dependente în mare măsură de sprijinul extern către o economie bazată tot mai mult pe producția internă, pe inițiativă, pe antreprenoriat și pe valorificarea resurselor și talentului propriu.
Întrebarea de bază este:
„Cum îi ajutăm pe oameni să devină capabili să producă, să creeze, să inventeze, să transforme resursele în produse și servicii și să creeze locuri de muncă pentru alții?”
