Argumentul constituirii Asociației „Vocea Diasporei” a fost că românilor de acasă le este tot mai greu să scoată singuri căruța din șanț. Mulți dintre cei în putere și în măsură să schimbe ceva i-au părăsit deja rabdarea. O schimbare acasă nu poate avea loc fără cei plecați. Orice proiect național pe termen mediu și lung va trebui să ia în calcul și diaspora română. Am realizat însă repede cât de
puține știm despre cei care au ales să părăsească România și cât de slab sunt ei reprezentați in Diaspora. Soluția optimă de a atinge aceste obiective: cercetarea migrației și diasporei române, apărarea intereselor românilor din diasporă și implicarea acestora în proiecte pentru dezvoltarea României a fost un ONG care să îi integreze ulterior pe cât mai mulți dintre ei. Trebuie subliniat că această misiune grea nu trebuia lăsată de către Statul român exclusiv pe umerii societății civile. Miza este mult prea mare pentru a face acest lucru „voluntar”. Din păcate lipsa crasă de responsabilitate a celor care guvernează România de 25 de ani nu ne-a oferit altă alternativă.
În septembrie 2016 se pun bazele echipei membrilor fondatori "Vocea Diasporei". La invitația lui dlui. George Badea, i se alătură dna dr. Maria Cojocaru , dlui. Emanuel Popescu, dna Ancuta Georgiana Geana. În decembrie 2016, după mai bine de 4 luni, sunt definitivate valorile, obiectivele și cadrul de lucru al viitoarei Asociații, așa cm sunt ele descrise în statut. Astfel, scopul Asociatiei este:
„Studierea fenomenului migrației și diasporei românești și apărarea drepturilor, intereselor și nevoilor comunităților românești (referitoare la integrarea profesională pe piața muncii, formare, integrarea socio-culturală, accesul la serviciile sociale și de sănătate, păstrarea și promovarea identității și culturii românești, etc.). O atenție specială va fi acordată și comunităților românești din Diaspora acolo unde etnicii români sunt minoritari”. Tot ce facem este bazat pe voluntariat și pe fondurile proprii. Am încercat să compensăm lipsa unui buget generos cu multă muncă și propria experiență. Sperăm însă ca după consolidarea cărții noastre de vizită să începem să atragem finanțări pentru demararea unor proiecte mai consistente. Termenul "Diaspora" :
Folosim termenul “diasporă” ca fiind totalitatea persoanelor din afara României care se simt și se declară români. Argumentele lor pot proveni atât din jus soli (legea pământului – locul unde s-au născut), cât și jus sanguinis (legea sângelui – revendicarea eredității românești peste generații). Cu alte cuvinte grupul nostru țintă este marea familie etnică română, o familie mult mai numeroasă decât cea a cetățenilor români. Apartenența la diaspora română este una revendicată. Ești membru al diasporei române dacă te consideri român. Naționalitatea și cetățenia devin în acest caz mai importante decât etnia. Acest lucru este valabil și pentru etnicii romi, maghiari sau evrei. Cum venim in ajutorul romanilor:
Deocamdată Asociația noastră este în curs de consolidare. Idei și soluții de a-i ajuta pe românii din străinătate sunt multe, însă nu avem încă resursele necesare pentru a le pune în practică. Intuim însă cm vom începe acest ajutor: prin dialog și consultanță digitală oferite pe platforma online "Vocea Diasporei". Anticipăm că cele mai solicitate servicii de consultanță vor fi cele juridice și de implementarea cursurilor de limba germana. În acest sens, încercăm să atragem noi voluntari specializați pe drept internațional ,dreptul migrației și profesori de limba germana. Nu în ultimul rând, prin analizele și studiile noastre dedicate nevoile diasporei române sperăm să mărim vizibilitatea acestor subiecte atât în fața opiniei publice din România, cât și în fața organismelor abilitate românești. Ce reprezinta cultura în România:
Cultura României este ansamblul de valori materiale și spirituale produse pe teritoriul României. România are o cultură unică, care este produsul geografiei și evoluției sale istorice distincte. Este fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a trei regiuni: Europa Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevărat inclusă în nici una dintre ele. Identitatea românească a fost formată pe un substrat din amestecul elementelor dacice si romane, cu multe alte influențe. În antichitate și în evul mediu, cele mai importante influențe au fost din partea popoarelor slave care au migrat în spațiul carpato-dunărean și care s-au format în vecinătatea ei - în Bulgaria, Serbia, Ucraina, Polonia și Rusia, a grecilor din Imperiului Bizantin și mai apoi, sub protecție turcă, din Fanar, a Imperiului Otoman, de la maghiari, precum și de la germanii care trăiesc în Transilvania. Cultura modernă română a apărut și s-a dezvoltat în ultimii aproximativ 250 ani sub o puternică influență din partea culturilor din vestul Europei, în special, cultura franceză și germană. In plus, sub influența tradiției bizantine și slavone, românii sunt, de asemenea, singurul popor creștin ortodox dintre popoarele latine. O contribuție la identitatea sau la cultura românească au mai adus în diverse perioade și alte comunități etnice mai mici sau mai mari, stabilite în cursul secolelor pe teritoriul românesc, ca de pildă, în vechime cumanii, mai târziu romii, evreii, armenii etc., de asemenea reprezentanți repatriați ai ramurii aromâne a românilor.
