25/07/2026
Știți ce se întâmplă în vecini de Turda??? https://www.facebook.com/share/p/18Z36Pqyir/
Ne surprinde faptul că investitorul privind proiectul centrului de date AI de la Luna (jud. Cluj) nu a ales să consulte din timp organizațiile de mediu și comunitățile locale. Un proiect care își propune să devină un reper european ar fi avut numai de câștigat dintr-un proces transparent de dialog încă din faza de concept. În lipsa acestuia, opoziția și eventualele litigii devin mult mai probabile, deși multe dintre ele ar fi putut fi evitate printr-o proiectare și o consultare corectă încă de la început.
În principiu, Agent Green nu se opune dezvoltării infrastructurii digitale și a inteligenței artificiale. Dimpotrivă, considerăm că acestea vor deveni esențiale pentru progresul societății, dar... progresul tehnologic nu poate fi construit în nicio situație prin sacrificarea naturii și nici prin transferarea costurilor asupra comunităților locale.
În forma în care este prezentat public astăzi, proiectul de la Luna ridică numeroase semne de întrebare, iar răspunsurile tehnice lipsesc sau sunt insuficient documentate.
1. Amplasamentul este complet greșit. Din punctul nostru de vedere, niciun centru de date nou nu ar trebui construit pe terenuri naturale, indiferent că vorbim despre pășuni, terenuri agricole, terenuri arabile, păduri, zone umede sau alte ecosisteme. Aceste investiții trebuie amplasate exclusiv pe terenuri deja antropizate cm ar fi:
- foste platforme industriale;
- hale dezafectate;
- mine închise;
- terenuri contaminate;
- alte suprafețe deja artificializate.
Transformarea unor terenuri naturale în infrastructură digitală este incompatibilă cu obiectivele europene privind restaurarea naturii, biodiversitatea și adaptarea la schimbările climatice.
2. Consumul energetic este uriaș. La capacitatea anunțată de aproximativ 80 MW, centrul de date ar consuma în jur de 700 GWh anual, echivalentul consumului a peste 200.000 de gospodării. Ar fi în topul celor mai mari centre de date din lume. Până în prezent nu există explicații publice convingătoare privind:
- proveniența energiei;
- impactul asupra rețelei naționale;
- necesiatea unor noi capacități energetice;
- modul în care proiectul evită stimularea producției din combustibili fosili.
Un asemenea consumator trebuie să demonstreze că accelerează tranziția energetică, nu că o încetinește !!!
3. România nu își permite să trateze superficial problema apei. România se află printre statele europene cu cele mai reduse resurse de apă disponibile pe cap de locuitor și printre cele mai vulnerabile la secetă în anumite regiuni. Așa că orice proiect de această dimensiune trebuie să publice în mod transparent:
- consumul anual de apă;
- sursa fiecărui metru cub;
- consumul în perioadele de secetă;
- pierderile din sistem;
- impactul asupra resurselor locale.
Afirmația că răcirea va funcționa „în circuit închis” nu elimină absolut deloc necesitatea acestor informații.
4. Amplasarea lângă râul Arieș ridică întrebări serioase. Proiectul este propus în imediata apropiere a râului Arieș. Înaintea oricărei aprobări trebuie prezentate publicului național, nu doar local:
- studiul hidrogeologic;
- studiul de risc la inundații;
- nivelul pânzei freatice;
- impactul excavării unei construcții subterane asupra apelor subterane;
- efectele schimbărilor climatice asupra debitului și frecvenței viiturilor.
Aceste informații nu pot fi tratate ca simple detalii tehnice ci ca informații esențiale.
5. Construcția subterană nu rezolvă problema căldurii. Indiferent dacă centrul de date este construit la suprafață sau sub pământ, aproape întreaga energie electrică consumată se transformă în căldură. Expresia „circuit închis” poate suna impecabil în comunicare, dar niciun circuit real nu este complet lipsit de pierderi, iar căldura tot trebuie transferată în atmosferă, apă sau către un consumator termic. Până acum nu au fost prezentate public soluții complete privind:
- evacuarea acestei călduri;
- - consumul energetic al răcirii;
- impactul asupra mediului;
- valorificarea energiei termice reziduale.
6. Lipsește planul de recuperare a căldurii. Un centru de date de asemenea dimensiuni produce o cantitate enormă de energie termică. Aceasta ar trebui utilizată pentru:
- sere;
- procese industriale;
- clădiri publice;
- rețele de termoficare;
- alte aplicații utile comunității.
În lipsa unui astfel de plan, o resursă valoroasă devine pur și simplu o pierdere. Într-un proiect la această scară, recuperarea căldurii ar trebui să fie o condiție, nu o idee decorativă.
7. Beneficiile pentru comunitate sunt insuficient explicate. Comunitatea locală trebuie să știe foarte clar:
- ce câștigă;
- ce costuri suportă;
- ce riscuri își asumă pe termen scurt, mdiu și lung;
- cine plătește modernizarea infrastructurii energetice;
- cine răspunde dacă apar probleme.
8. Comunicarea a depășit documentația. În acest moment, promovarea proiectului pare mai avansată decât documentația tehnică disponibilă public. Practic, am aflat despre proiect dintr-un email primit de la un cetățean îngrijorat care ne-a transmis un articol de presă de pe PressOne
Înainte de campanii de imagine și declarații spectaculoase despre "primul centru Quantum AI", ar fi fost firesc să existe transparență completă și consultări reale cu:
- comunitatea locală;
- - autoritățile competente;
- experții independenți;
- organizațiile de mediu relevante.
Acest lucru ar fi redus riscul unor conflicte și litigii inutile.
9. Lipsesc garanțiile privind impactul cumulativ. Nu este suficient să fie analizat doar centrul de date. Trebuie analizate și efectele cumulate:
- asupra rețelei electrice;
- asupra consumului de apă;
- asupra biodiversității;
- asupra dezvoltării urbanistice ulterioare;
- asupra emisiilor indirecte.
10. Lipsesc criterii clare de sustenabilitate. Un proiect de asemenea amploare ar trebui să demonstreze încă din faza de autorizare:
- energie suplimentară cu emisii reduse;
- fără extinderea producției din combustibili fosili;
- consum minim de apă;
- recuperarea obligatorie a căldurii;
- transparență totală privind performanța energetică;
- monitorizare independentă.
Recapitulând, Agent Green nu este împotriva AI și nici împotriva centrelor de date DAR suntem categoric împotriva amplasării lor pe terenuri naturale și împotriva proiectelor care transferă costurile asupra naturii și comunităților.
În opinia noastră, astfel de investiții trebuie realizate exclusiv pe terenuri deja antropizate și numai după demonstrarea, prin studii independente și transparente, că ele contribuie la tranziția energetică, protejează resursele de apă și respectă limitele ecologice.
Progresul tehnologic nu trebuie să consume natura ci să dovedească faptul că poate prospera fără să o distrugă.
Foto switch . com de la șantierul The Keep 2.0 Campus din North Atlanta, GA
