25/10/2024
Octavian Jurma - replică la kompromatul de ieri din Renașterea Bănățeană.
Aș fi vrut să îmi anunț în liniște candidatura ca independent pe listele REPER Timiș pentru Senat la alegerile din 1 decembrie 2024.
Din păcate, efortul nostru de a ridica discursul politic de la nivelul persoanelor la valori, idei și proiecte trebuie să treacă mai întâi prin barajul de atacuri la persoană care caracterizează politica din aceste zile.
Presupun că, în acest context, ar trebui să fiu măgulit că dintre toți candidații la Senat ai opoziției din Timiș eu sunt cea mai mare amenințare la supremația PSD-PNL.
Domnul Ciprian Brindescu a făcut acum aceeași „descoperire epocală” pe care a mai făcut-o și în 2001: că sunt "doctor" și nu doctor. Articolul său încearcă să exploateze confuzia, comună în afara mediului academic, între "doctor" ca medic clinician și "doctor" ca titlu universitar sau "doctor" în cercetare.
Din fericire pentru mine, nu domnul Brindescu decide cine are calificarea necesară pentru a fi medic-doctor în Timișoara, ci Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, o instituție a statului de unde am absolvit secția de Medicină Generală în 1993, cu titlul de Doctor-Medic (M.D., un titlu universal recunoscut în întreaga lume) și nota 10 (zece) la examenul de diplomă cu teza "Modele computaționale în simularea unor procese neuronale și funcții cognitive."
Sunt așadar și doctor, și medic, chiar dacă domnul Brindescu a decis că nu sunt. Tot așa cm i se pare firesc să decidă că măsurile de prevenție care au salvat viața a mii de români în pandemie sunt o pedeapsă a guvernului împotriva poporului.
Nu am intenția să discut aici adevărul despre pandemie, pe care îl voi expune pe larg în cartea la care am început să lucrez în această vară. În acea carte, veți afla că în toamna anului 2021 cel mai vocal susținător al carantinei și certificatului verde era, pe bună dreptate, chiar actualul Ministru al Sănătății, domnul dr. Alexandru Rafila (convertit la negaționism după ieșirea PSD din opoziție).
------
Deoarece domnul Brindescu nu a socotit necesar să îmi ceară opinia despre ceea ce scrie, dați-mi voie să completez acest gol în narațiunea sa despre viața mea.
După absolvire, am plecat în SUA pentru studii postuniversitare în neuroștiințe la University of Southern California (USC), Los Angeles. Am publicat multiple articole și am obținut o serie de premii, dintre care cel mai prestigios este Premiul Walter R. Nicolai Frize (Premiul I) pentru rezultate excepționale în cercetarea în domeniul Gerontologiei Biomedicale, care mă certifică drept unul dintre cei mai valoroși cercetători din lume în acest domeniu.
Am decis să revin acasă pentru a-mi întemeia o familie și a construi un vis românesc ca alternativă la visul american. Am descoperit însă că experiența mea academică din SUA nu era compatibilă cu sistemul de educație superioară din România, așa că m-am orientat către antreprenoriat și m-am implicat în diverse proiecte de afaceri și marketing, toate mici afaceri de familie. Deși am avut succes în ceea ce mi-am propus și prețuiesc experiența dobândită astfel, afacerile nu m-au motivat la fel de mult ca știința. M-am retras treptat din zona de afaceri pentru a reveni la cercetare, în special în memetică, o știință emergentă la granița dintre genetică, neuroștiințe și sociologie.
În 2010, activitatea mea a fost întreruptă pentru câțiva ani de un cancer de colon metastatic, diagnosticat, operat și tratat cu succes în România, care însă mi-a lăsat un handicap permanent, astfel încât și în prezent fac parte din rândul persoanelor cu dizabilități și risc ridicat (adică din categoria celor care „oricum mureau”).
Mi-am reluat activitatea publică odată cu alegerile prezidențiale din 2014, când am folosit pentru prima dată un model de prognoză statistică bazat pe participarea la vot, model pe care l-am perfecționat ulterior și pentru prognoza fenomenelor epidemice după 2020.
Merită menționat anecdotic, că aceste prognoze au fost adesea atât de precise încât am primit un telefon de la France Press International pentru că graficele meu erau circulate intens în cercurile negaționiste pentru a demonstra că pandemia este planificată. Cu alte cuvinte, negaționiștii considerau că o asemenea prognoză prin cercetare este peste posibilitățile actuale ale științei, așa cm o înțelegeau ei.
Aceste modele au fost prezentate și la Academia Română în cadrul unei lucrări, „Metode Statistice de Studiu a Evoluției unei Pandemii”, realizată în 2022 împreună cu Profesor Dr. George Mihalaș și Conferențiar Dr. Călin Muntean.
La începutul anului 2021, am fost consilier onorific la Ministerul Sănătății. În prezent, sunt membru în Consiliul de Administrație al Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș” Timișoara și referent de specialitate al Universității de Vest „Vasile Goldiș” Arad. Sunt, de asemenea, contributor la „Republica”.
În fine, aplicația „Asistent Limba Română (ALR)” pe care am creat-o în 2023 pe platforma de Inteligență Artificială ChatGPT (Open AI) este utilizată curent de peste 1.000 de persoane doar prin recomandări organice.
Menționez aceste detalii mai puțin relevante pentru candidatura mea politică doar pentru că domnul Ciprian Brindescu îmi contestă și calitatea de cercetător. Cei care doresc mai multe detalii le pot afla de pe LinkedIn și About de pe Facebook.
Motivele primare pentru care candidez sunt sănătatea și educația, alături de siguranța copiilor.
Mai precis, urmăresc să obțin votul vostru pentru următoarele inițiative legislative:
1 - Introducerea dreptului de liberă circulație a pacienților din România și apărarea dreptului la sănătate, care ne este acum refuzat de guvernul PNL-PSD sub presiunea negaționiștilor.
2 - Garantarea constituțională a unui buget de minim 10% din PIB alocat educației.
Sunt două dintre principalele teme care îi preocupă pe români, dar care sunt complet ignorate de vacarmul atacurilor la persoană.
Acesta este contextul real, și mă bucur că pot să îl clarific direct, pentru ca discuția să rămână concentrată pe idei și proiecte, nu pe atacuri personale fără fundament.
-----
-----
Sursa: link in primul comentariu
