Asociația Culturală „VIVAT ROMA”

19/06/2026

Felicitări Alessia pentru acest trofeu și pentru rezultatele școlare remarcabile! ! 👏

↗️ Mult succes în continuare!

18/06/2026

✍️ "Pentru birocrații de la prefectură, desființarea comunei era o chestiune de cifre și eficientizare administrativă. Pentru locuitorii din Roma, era o problemă de identitate locală.
În situația dată, locuitorii celor patru sate componente ale comunei - Roma de Sus, Roma de Jos, Teișoara și Cotârgaci au ales calea instituțională, înaintând prefecturii Botoșani un memoriu colectiv — un act civic care documentează nu doar o opoziție față de o decizie administrativă, ci și o conștiință comunitară distinctă, afirmată ferm în fața autorităților județene. Aceștia invocă absența oricăror interese comune cu satele Nicșeni și Dorobanți ca argument central împotriva comasării."

➡️ Continuare, pe blog.

ℹ️ Articol elaborat în cadrul proiectului de documentare monografică dedicat centenarului comunei Roma, județul Botoșani.

La șase ani de la constituirea unității administrative Roma, o știre scurtă din coloanele ziarului bucureștean Dimineața surprinde ...

16/06/2026

🗓️ Dar în calendar

În pragul Zilei Universale a Iei, Muzeul Județean Botoșani organizează, în perioada 17 iunie –
12 iulie 2026, expoziția de pictură și cusături cu lucrări realizate de participanții la atelierele creative pentru adulți organizate la Muzeul de Etnografie.
Intitulată ,,Fragmente de memorie”, expoziția își propune să evidențieze continuitatea și actualitatea portului și simbolurilor tradiționale, punând în valoare atât tehnicile de pictură, cât și meșteșugul cusăturii ca forme de exprimare culturală vie și accesibilă noilor generații. Prin acest demers, ne dorim să încurajăm apropierea de patrimoniul imaterial românesc și să invităm spre un spațiu dedicat dialogului între tradiție și interpretarea artistică.
Vor fi expuse lucrări realizate de: Daniela Caziuc, Renata Chelărescu, Laura Ciobîcă, Rodica Cojocariu, Florentina Dănilă, Mirela Anca Gavriloaie, Mioara Gireadă, Luminița Lifticariu, Camelia Lungu, Gabriela Mohoriuc, Daniela Amalia Moraru, Maria Năstruț, Irina Pascaru, Ana-Alina Penciuc, Laura Rotaru, Monica Ștefan, Carmen Radu, Gabriela Vizitiu, Luminița Zvîncă.
Deschiderea expoziției, curatoriată de Ioana-Gina Poleac și prezentată de Maria-Laura Tocariu, va avea loc joi, 18 iunie 2026, începând cu ora 18.00, la Muzeul de Etnografie Botoșani.
Vă așteptăm să celebrăm portul românesc, purtând cu mândrie cămașă tradițională!

15/06/2026

14/06/2026

🗓️ Dar în calendar

12/06/2026

🌄 În apropierea solstițiului de vară, soarele coboară seară de seară tot mai aproape de axul drumului dintre Roma și Cotârgaci.

〰️ La orizont, lumina îmbracă dealurile în aur, iar luciul iazului Staroste strălucește discret, ca o oglindă a cerului.

🤫 O clipă de liniște.

12/06/2026

💯 La mulți ani, frumoși și rodnici, domnule Traian Apetrei!

🙏 Mulțumim că ați fost alături de noi și ați relatat despre oamenii și activitățile culturale din comunitatea noastră.

O ediție specială Față în față, dedicată unui om care a trăit jumătate de secol în mijlocul cuvintelor.

Traian Apetrei, jurnalist, editor, comentator sportiv și fost director al Teatrului Mihai Eminescu din Botoșani, a împlinit 75 de ani. Cinci decenii de presă, cultură și comunitate botoșăneană, adunate într-o singură conversație.

Cum arată viața unui om care a fost martor și participant la atâtea momente din istoria recentă a orașului? Ce rămâne după 50 de ani de activitate? Gina Poenaru îl invită să povestească.

Urmărește emisiunea: https://youtu.be/5zpdVu2A_Yk

12/06/2026

✍️ "Toate cele trei articole - publicate în Voința Națională, Universul și Dimineața descriu un eveniment dramatic: pe 11 iunie 1909 o furtună violentă căzuse asupra județului Botoșani, iar trăznetul lovise casa săteanului George Sumanariu, din satul Roma de Sus (Roma-de-Jos, conform Dimineața) ucigând pe loc doi membri ai familiei: tatăl, George Sumanariu, și fiul său Vasile, în vârstă de 15 ani. Mama și cei doi copii mai mici, Ion și Mihai, supraviețuiseră, dar fuseseră răniți de descărcarea electrică și transportați în stare gravă la spitalul din Botoșani.
---
În pofida diferențelor de denumire — Roma de Sus și Roma-de-Jos — toate consemnează existența și prezența în spațiul public a unei comunități rurale aparținând atunci comunei Nicșeni, cu aproape două decenii înainte de înființarea administrativă a comunei Roma, în anul 1926. Dincolo de drama care a generat aceste relatări, materialele apărute în ziarele Voința Națională, Universul și Dimineața constituie mărturii importante ale utilizării toponimelor Roma de Sus și Roma-de-Jos în presa națională de la începutul secolului al XX-lea. Chiar dacă satul se afla atunci într-o altă organizare administrativă, Roma exista deja ca realitate comunitară: cu locuitorii săi, cu gospodăriile sale și cu evenimentele care îi marcau viața."

➡️ Continuare, pe blog.

ℹ️ Articol elaborat în cadrul proiectului de documentare monografică dedicat centenarului comunei Roma, județul Botoșani.

Pe 14 iunie 1909, două dintre cele mai citite ziare bucureștene ale epocii — Voința Națională și Universul — publicau, în același num...

10/06/2026

✍️ "Cele două sate erau asemănătoare ca mărime, fiecare având în jur de 100 de familii. Ambele dispuneau de biserici, fiecare cu un preot și doi cântăreți. Cu toate acestea, doar Teișoara beneficia de o școală, unde preda un învățător și învățau 42 de elevi – un detaliu remarcabil pentru o comunitate rurală a acelor vremuri.

Această școală avea să joace un rol esențial în formarea copiilor din satele vecine. După înființarea satului Roma, în anul 1897, elevii din noul sat au fost trimiși să învețe în Teișoara, în lipsa unei instituții proprii de învățământ. Situația s-a schimbat abia în 1 septembrie 1905, când în satul Roma s-a deschis prima școală. Primul învățător a fost chiar preotul Gheorghe Groza, urmat, din 1907, de Grigore Andriescu, normalist care avea să devină una dintre cele mai respectate figuri ale școlii locale.

Dincolo de aspectele legate de învățământ, descrierea Teișoarei ne oferă și un alt detaliu pitoresc: în acea perioadă, în sat se creșteau peste 500 de porci – un număr impresionant pentru o așezare rurală. Poate nu întâmplător a rămas în memoria colectivă a satului și a comunei Roma un toponim sugestiv: „În Porcărie”. Oare de acolo să fi pornit denumirea?"

➡️ Continuare, pe blog.

ℹ️ Articol elaborat în cadrul proiectului de documentare monografică dedicat centenarului comunei Roma, județul Botoșani.

Azi, de Ziua Internațională a Cărților Vechi, răsfoind virtual paginile vechii lucrări, acum și în format digital, „Dicționar geografic al ...

10/06/2026

✍️ "Textul spune că locuitorii au oferit „venitul drepturilor lor de cârciumă”, ceea ce înseamnă că sătenii din Cotârgaci și Teișoara au cedat comunității (în speță, școlii) sumele de bani pe care cârciumarii din sat le plăteau anual sub formă de arendă sau taxă de licență pentru a avea voie să vândă alcool pe teritoriul lor.
Când locuitorii din cele două cătune au cedat acest drept, ei nu au donat „mărunțiș”, ci au renunțat la cea mai sigură și lichidă sursă de venit a comunității lor pentru a o transfera în bugetul școlii.

De menționat că până în 1873, marii boieri dețineau monopolul absolut în satele de pe moșia lor. Nimeni nu putea deschide o cârciumă sau vinde alcool fără permisiunea și taxarea proprietarului pământului. În 1873, guvernul conservator (sub presiunea realităților economice) emite o primă lege care răscumpără parțial aceste drepturi, oferind comunelor rurale posibilitatea de a încasa taxele de licență (băutul în sate) în folosul bugetelor locale. Este exact contextul în care s-au aflat cătunele Cotârgaci și Teișoara în 1882: țăranii aveau deja control asupra acestor venituri și le-au putut dona școlii."

➡️ Continuare, pe blog.

ℹ️ Articol elaborat în cadrul proiectului de documentare monografică dedicat centenarului comunei Roma, județul Botoșani.

La 31 octombrie 1882, ziarul Curierul Foaea Intereselor Generale publica, în numărul său 121, un fragment dintr-un raport oficial al prefec...