Fine and Well Org

06/05/2026

Ai fost recent într-un spital sau la o clinică publică din România?

Experiența ta contează. Proiectul Empatie în Medicină colectează feedback real de la pacienți pentru a semnala Ministerului Sănătății practicile care trebuie îmbunătățite.

Completează chestionarul anonim — durează 2-3 minute:
🔗 https://forms.gle/t5ULcHVBgybr9H9K6

Experiența dumneavoastră contează. Acest chestionar face parte din proiectul Empatie în Medicină, inițiativă cu desfășurare continuă începând cu Mai 2026, susținută de Fine and Well Org. Scopul său este de a evalua trimestrial calitatea actului medical și nivelul de empatie al person...

25/04/2026

Contacteaza-ne pentru a ne impartasi experienta ta medicala din România.
Asteptam mesajele voastre! 📩

29/09/2025

Credem cu tărie că relația medic-pacient este cheia unei îngrijiri de calitate. Prin educație empatică și formare continuă, schimbăm perspectiva din spitalele publice românești pentru a aduce mai multă umanitate în tratarea fiecărui pacient.

💬 Vrem să auzim și părerea ta! Scrie-ne pentru a primi chestionarul nostru de feedback despre ultima ta experiență într-un spital public din România. Opinia ta contează și ne ajută să construim împreună un sistem medical mai bun.

🌟 Fii parte din schimbare – urmează-ne pentru detalii și noutăți despre proiect!

21/09/2025

În România și în Uniunea Europeană, drepturile pacienților sunt fundamentale pentru a ne asigura că toți avem parte de tratamente corecte și accesibile.
Fiecare dintre noi avem așteptarea unor îngrijiri medicale de calitate, să fim informati și să fim respectați.
De asemenea, e important ca toți pacienții asigurati să aibă acces egal la servicii medicale, indiferent de situația lor. Protejarea acestor drepturi e cheia unei societăți sănătoase și echitabile.

13/05/2025

How Do We Build a Sustainable Future? The Three Key Types of Sustainability


♻️

08/05/2025

https://www.sweco.co.uk/blog/nature-city/

Biodiversity – the variety of plants, animals and other organisms – is the foundation of human health. The continuing loss of biodiversity therefore represents a direct threat to our health and wellbeing. By growing momentum for a ‘nature in the city’ approach to planning and design, we have the collective power to rise to these challenges.

Urban planning on all scales can influence how people and communities experience and understand biodiversity and ecosystem services. That is, local communities are more likely to be involved with protecting and enhancing the biodiversity when their neighbourhoods are designed to enhance human-nature interactions. The key point is that everyone is responsible, on an individual, community, business, local government and government level for ensuring that biodiversity thrives in our cities so that it may contribute to climate adaptation and human wellbeing, now and for our future generations.

Urban planners should incorporate local and native biodiversity as natural elements that promote wellbeing to include trees, shrubs and other vegetation, water features, parks and gardens. Vegetation provides nesting and resting places for animals, buffers noise, offers shade, reduces the effect of heat islands, traps particulates and other airborne pollutants, captures carbon dioxide and mitigates global warming.

Biodiversity – the variety of plants, animals and other organisms – is the foundation of human health. The continuing loss of biodiversity therefore represents a direct threat to our health and wellbeing. By growing momentum for a ‘nature in the city’ approach to planning and design, we have...

19/03/2025

Drepturile Omului în România: Evoluții, Provocări și Percepția Publică, Studiul IRES 2017

România, ca stat membru al Uniunii Europene și semnatar al Convenției Europene a Drepturilor Omului, are obligația de a respecta și proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor săi. În ultimii ani, țara a înregistrat progrese în domeniul drepturilor omului, dar și numeroase provocări persistă, reflectate în percepția publică și în evaluările instituțiilor naționale și internaționale.

Evoluții și Recomandări
În 2024, Comisia Europeană a publicat un raport privind statul de drept în România, subliniind necesitatea îmbunătățirii cadrului legislativ pentru instituțiile naționale de drepturile omului, cm ar fi Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO). Raportul recomandă continuarea procesului de acreditare a IRDO în conformitate cu Principiile de la Paris ale ONU, care vizează consolidarea independenței și a resurselor instituției.
De asemenea, Comitetul European al Drepturilor Sociale a publicat concluzii privind conformitatea României cu Carta Socială Europeană, evidențiind atât progresele, cât și neconformitățile în domenii precum educația gratuită și remunerarea echitabilă a tinerilor.

Studiul IRES din 2017: O Radiografie a Percepției Publice
Studiul realizat de IRES în 2017 oferă o perspectivă importantă asupra nivelului de conștientizare și percepției publice privind drepturile omului în România:
Nivel scăzut de conștientizare: Peste două treimi dintre români (72%) nu cunosc care sunt drepturile omului. Acest lucru indică o nevoie acută de educație și informare cu privire la drepturile fundamentale.

Percepția nerespectării drepturilor: Majoritatea respondenților (80%) consideră că drepturile omului nu se respectă în țară sau se respectă în mică măsură. Această percepție negativă poate afecta încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Instituții percepute ca încălcând drepturile:
Românii consideră că instituțiile care încalcă cel mai des drepturile omului sunt Guvernul României (62%), instanțele de judecată (60%), Parlamentul, sistemul de sănătate (57%) și administrația publică locală (50%). Aceste cifre arată o lipsă de încredere în capacitatea acestor instituții de a proteja drepturile cetățenilor.
Încrederea în instituții garante ale drepturilor: Jumătate dintre români au încredere în Președinția României ca instituție care garantează respectarea drepturilor omului, în timp ce doar 45% cred acest lucru despre Avocatul Poporului.
Notorietatea scăzută a ONG-urilor: Organizațiile neguvernamentale de apărare a drepturilor omului au o notorietate scăzută, doar 9% dintre cei chestionați declarând că au cunoștință de o astfel de organizație. Doar 39% dintre respondenți au încredere în organizațiile neguvernamentale care protejează drepturile omului.

Studiul IRES subliniază faptul că, deși România are un cadru legislativ care garantează drepturile omului, există o discrepanță semnificativă între teoria și practica. Nivelul scăzut de conștientizare a drepturilor, percepția nerespectării lor și lipsa de încredere în unele instituții indică necesitatea unor eforturi susținute pentru a îmbunătăți situația. Consolidarea independenței instituțiilor naționale pentru drepturile omului, combaterea corupției și promovarea educației juridice sunt esențiale pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. De asemenea, este importantă creșterea vizibilității și a încrederii în organizațiile neguvernamentale care activează în acest domeniu, deoarece acestea pot juca un rol crucial în monitorizarea și promovarea respectării drepturilor omului.

Primul studiu sociologic făcut în România pe tema drepturilor fundamentale arată că românii îşi cunosc în mică măsură drepturile şi instituţiile naţionale care ar trebui să le apere....

15/03/2025

Economia liniară VS. Economia circulară

Economia liniară se bazează pe principiul „extragere, producție, consum, aruncare”. Acest model presupune extragerea de materii prime, transformarea lor în produse, consumul acestora și, în cele din urmă, aruncarea lor ca deșeuri. Acest model are o serie de dezavantaje semnificative:

- Epuizarea resurselor naturale: Consumul excesiv de resurse naturale duce la epuizarea acestora, punând în pericol viitorul generațiilor următoare.
- Generarea de deșeuri: Cantitățile masive de deșeuri generate de economia liniară poluează mediul și creează probleme de gestionare a deșeurilor.
- Impact negativ asupra mediului: Extracția de materii prime și producția de bunuri generează poluare, emisii de gaze cu efect de seră și alte efecte negative asupra mediului.
- Vulnerabilitatea economică: Dependența de resurse limitate și de lanțuri de aprovizionare globale face economia liniară vulnerabilă la fluctuații de preț și la întreruperi.

Economia circulară: o abordare sustenabilă

Economia circulară, pe de altă parte, își propune să elimine deșeurile și să mențină materialele în uz cât mai mult timp posibil. Acest model se bazează pe principiile:

- Reducerea: Reducerea consumului de materii prime și a generării de deșeuri.
- Reutilizarea: Prelungirea duratei de viață a produselor prin reparare, recondiționare și reutilizare.
- Reciclarea: Transformarea deșeurilor în materii prime secundare.

Beneficiile economiei circulare pentru comunitățile locale:

- Crearea de locuri de muncă: Economia circulară creează noi locuri de muncă în domenii precum reciclarea, repararea și recondiționarea.
- Reducerea costurilor: Prin reutilizarea și reciclarea materialelor, comunitățile pot reduce costurile asociate cu gestionarea deșeurilor și cu achiziționarea de materii prime noi.
- Protecția mediului: Economia circulară contribuie la reducerea poluării, la conservarea resurselor naturale și la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
- Stimularea inovării: Adoptarea principiilor economiei circulare încurajează dezvoltarea de noi tehnologii și modele de afaceri inovatoare, care sunt mai sustenabile și mai eficiente.
- Îmbunătățirea calității vieții: Prin reducerea poluării și prin crearea de spații verzi, economia circulară contribuie la îmbunătățirea calității vieții în comunitățile locale.
- Consolidarea economiei locale: Încurajând producția și consumul local, economia circulară poate contribui la consolidarea economiei locale și la creșterea rezilienței comunităților.

Economia circulară reprezintă o alternativă viabilă și necesară la modelul economic liniar. Prin adoptarea principiilor economiei circulare, comunitățile locale pot construi un viitor mai sustenabil, mai prosper și mai rezilient.

Orașele românești, confruntate cu probleme grave de poluare și gestionare a deșeurilor, trebuie să facă o tranziție rapidă către economia circulară. Acest model oferă soluții concrete pentru reducerea poluării, conservarea resurselor și crearea de locuri de muncă. Prin implementarea unor strategii eficiente de reciclare, reutilizare și reducere a consumului, orașele pot deveni mai curate, mai sănătoase și mai sustenabile. Este esențial ca autoritățile locale, companiile și cetățenii să colaboreze pentru a construi un viitor în care deșeurile sunt reduse la minimum, iar resursele sunt valorificate la maximum.

♻️

14/03/2025

#1 # De ce sunt importante comunitățile urbane durabile și empatice?

În secolul XXI, orașele se confruntă cu provocări fără precedent: schimbări climatice, inegalități sociale, creștere demografică rapidă, toate acestea punând presiune asupra resurselor și infrastructurii. În acest context, conceptul de comunități urbane durabile și empatice devine nu doar dezirabil, ci și esențial pentru supraviețuirea și prosperitatea societăților noastre.

Ce înseamnă comunități urbane durabile?

Durabilitatea urbană presupune un echilibru între dezvoltarea economică, protecția mediului și echitatea socială. Aceasta implică:

-Gestionarea responsabilă a resurselor: Reducerea consumului de energie și apă, promovarea energiei regenerabile, gestionarea eficientă a deșeurilor și protejarea biodiversității.
-Infrastructură verde: Crearea de spații verzi, parcuri și grădini urbane, implementarea de sisteme de transport public ecologice și promovarea mobilității active (mersul pe jos și ciclismul).
-Clădiri eficiente energetic: Construirea de clădiri cu consum redus de energie, utilizarea materialelor durabile și promovarea izolării termice.
-Economie circulară: Reducerea, reutilizarea și reciclarea resurselor, promovarea produselor durabile și a serviciilor de sharing.
-Reziliență la schimbările climatice: Adaptarea infrastructurii și a serviciilor la efectele schimbărilor climatice, cm ar fi inundațiile, seceta și valurile de căldură.

Ce înseamnă comunități urbane empatice?

Empatia este capacitatea de a înțelege și de a împărtăși sentimentele altor persoane. Într-o comunitate urbană empatică, oamenii se simt conectați, respectați și valorizați. Aceasta implică:

-Incluziune socială: Asigurarea accesului egal la servicii, oportunități și resurse pentru toate grupurile sociale, indiferent de vârstă, s*x, etnie, religie sau orientare s*xuală.
-Solidaritate și sprijin reciproc: Promovarea voluntariatului, a inițiativelor comunitare și a rețelelor de sprijin pentru persoanele vulnerabile.
-Spații publice sigure și accesibile: Crearea de spații publice care să favorizeze interacțiunea socială, diversitatea și incluziunea.
-Comunicare și dialog: Promovarea comunicării deschise și a dialogului între diferitele grupuri sociale, pentru a construi încredere și a rezolva conflicte.
-Respect pentru diversitate: Valorizarea diferențelor culturale, religioase și sociale, și combaterea discriminării și a prejudecăților.

De ce sunt importante comunitățile urbane durabile și empatice?

-Îmbunătățirea calității vieții: Comunitățile durabile și empatice oferă un mediu mai sănătos, mai sigur și mai plăcut pentru toți locuitorii.
-Reducerea inegalităților sociale: Prin promovarea incluziunii sociale și a echității, aceste comunități contribuie la reducerea decalajelor dintre bogați și săraci.
-Protejarea mediului: Prin gestionarea responsabilă a resurselor și reducerea impactului asupra mediului, aceste comunități contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea biodiversității.
-Stimularea dezvoltării economice: Investițiile în durabilitate și empatie pot crea noi locuri de muncă, pot stimula inovarea și pot atrage investiții.
-Consolidarea coeziunii sociale: Prin promovarea solidarității, a sprijinului reciproc și a dialogului, aceste comunități contribuie la construirea unei societăți mai unite și mai reziliente.
-Promovarea sănătății mintale: Un mediu urban empatic, unde oamenii se simt valorizați și conectați, are un impact pozitiv asupra sănătății mintale, reducând stresul și singurătatea.

Cum putem construi comunități urbane durabile și empatice?

Construirea unor astfel de comunități necesită un efort colectiv, implicând:

-Autoritățile locale: Implementarea de politici publice care să promoveze durabilitatea și empatia, investiții în infrastructură verde și socială, și implicarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor.
-Sectorul privat: Adoptarea de practici durabile și responsabile social, investiții în tehnologii verzi și în proiecte comunitare.
-Organizațiile neguvernamentale: Promovarea inițiativelor comunitare, educarea și sensibilizarea cetățenilor, și advocacy pentru politici publice durabile și empatice.
-Cetățenii: Adoptarea de comportamente durabile, implicarea în activități de voluntariat și în inițiative comunitare, și promovarea respectului și a empatiei în relațiile interpersonale.

Comunitățile urbane durabile și empatice sunt esențiale pentru un viitor mai bun. Acestea oferă un cadru în care oamenii pot trăi în armonie cu mediul și cu ceilalți, pot prospera economic și social, și pot construi o societate mai justă și mai rezilientă. Prin eforturi comune și prin implicarea tuturor actorilor sociali, putem transforma orașele noastre în locuri mai bune pentru a trăi, pentru generațiile prezente și viitoare.

💡