Sindicat Solidaritatea Sanitară Iași

21/08/2026

COMUNICARE PUBLICĂ 21 AUGUST 2026

Verdictul asupra proiectului legii salarizării trebuie să aparțină angajaților din Sănătate

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) va lansa instrumentele prin care fiecare angajat își va putea evalua impactul individual și își va putea exprima public opțiunea

Pentru FSSR, întrebarea decisivă nu este dacă un coeficient izolat arată mai bine pe hârtie, ci ce se întâmplă cu venitul salarial total al fiecărui angajat, cu echitatea dintre oameni și cu garanția finanțării drepturilor.

Așa cm am comunicat în mod constant, judecata finală asupra proiectului legii salarizării nu poate aparține exclusiv inițiatorilor politici, ministerelor sau altor tipuri de interese. Ea trebuie să aparțină angajaților din Sănătate, adică celor care vor suporta, în fiecare lună, efectele concrete ale noii legi.

În perioada următoare, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România va crea și va lansa mecanismele necesare pentru ca fiecare angajat să poată compara situația actuală cu cea rezultată din forma finală a proiectului legii salarizării și să își poată exprima public opțiunea. Vom pune la dispoziție o simulare individuală a venitului total, o consultare publică și rezultate agregate, prezentate transparent pe categorii profesionale, tipuri de unități și locuri de muncă.

Nu le vom cere angajaților să se pronunțe asupra unor sloganuri, asupra unei sume globale anunțate politic sau asupra câtorva exemple convenabile. Le vom oferi instrumentele pentru a vedea efectul asupra propriului fluturaș de salariu.

Un proiect care trebuie testat, nu vândut sau respins fără criterii
Impactul individual depinde simultan de funcție, grad, vechime, categoria unității sanitare, locul de muncă, nivelul sporului pentru condiții, ture, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele de repaus sau de sărbătoare legală. Nicio medie națională și nicio grilă izolată nu pot înlocui această verificare.

În același timp, evaluarea trebuie să fie onestă în ambele sensuri: să indice fără cosmetizare câștigurile potențiale sau pierderile, și să recunoască acele corecții care cresc echitatea și recompensează mai adecvat complexitatea muncii.

Ce a schimbat negocierea FSSR
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România a negociat constant, tehnic și documentat, în ultimele trei luni, prevederile aplicabile Sănătății. Negocierile, simulările și propunerile formulate de FSSR - inclusiv cele asumate împreună cu Federația SANITAS și Ministerul Sănătății - au modificat substanțial proiectul față de variantele inițiale.

Forma actuală nu conține întregul model solicitat de cele două federații reprezentative, dar include o parte importantă a arhitecturii propuse de ele în cadrul negocierilor:
1. Diferențierea după categoria unității. Proiectul introduce șase categorii de unități sanitare și o diferențiere între categorii, astfel încât rolul spitalului, complexitatea serviciilor și responsabilitatea instituțională să poată fi reflectate în salariul de bază.
2. Recunoașterea locului de muncă. Sunt prevăzute patru grupe de locuri de muncă, ierarhizate în funcție de factori suplimentari privind complexitatea muncii. O parte din diferențierea lăsată astăzi aproape exclusiv sporurilor este mutată într-o componentă mai stabilă: salariul de bază.
3. Limite minime pentru condițiile de muncă. Proiectul înscrie în lege intervale cu praguri minime pentru principalele categorii de condiții și prevede decizia împreună cu cele două federații reprezentative la stabilirea nivelului concret. Este o protecție importantă împotriva acordării pur simbolice a dreptului.
4. Recompensa continuității. Sporul de tură de 15% este inclus în proiect, iar plata muncii din programul normal în zilele de repaus și de sărbătoare legală și plata gărzilor din aceste zile sunt îmbunătățite față de variantele inițiale. Nivelurile actuale din proiect privind tarifele orare diferențiate pentru lucrul în zilele libere și de sărbători legale rămân însă sub solicitarea FSSR
5. O soluție de încadrare pentru personalul TESA și nemedical. Textul introduce reguli pentru personalul din unitățile sanitare care nu ocupă funcții din Anexa nr. II și pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanță. Soluția trebuie încă verificată și corectată astfel încât nicio categorie indispensabilă funcționării spitalului să nu fie lăsată în urmă.

Un câștig real poate fi considerat creșterea echității
Prin raportarea tuturor sporurilor privind condițiile de muncă la salariul de bază în plată, prin clasificarea unităților, diferențierea locurilor de muncă și reașezarea coeficienților, proiectul poate crește semnificativ echitatea pe trei direcții: între tipuri diferite de spitale, între locuri de muncă cu niveluri diferite de complexitate și risc și între categoriile profesionale care formează aceeași echipă.
Această schimbare răspunde unei probleme pe care FSSR a documentat-o constant: aceeași denumire a funcției nu înseamnă întotdeauna aceeași complexitate a muncii, iar creșterea salariilor de bază din ultimii ani a erodat diferențiat recompensa pentru condiții și continuitate.

Echitatea nu este însă produsă automat de o arhitectură mai bună. Ea poate fi anulată dacă aceleași condiții de muncă sunt recompensate diferit în funcție de resursele spitalului sau dacă o corecție favorabilă salariului de bază este însoțită de pierderi neprotejate la ture, gărzi și zile libere.

Ce lipsește și ce trebuie corectat
Proiectul actual nu poate fi considerat încă forma solicitată de FSSR. Diferențele rămase sunt importante și trebuie corectate înaintea unei judecăți finale:
a) Garanția „niciun venit nu scade” este incompletă. Mecanismul diferenței salariale tranzitorii nu protejează automat toate componentele variabile și exclude expres drepturile pentru ture, zile libere și gărzi, precum și alte drepturi condiționate de activitatea concretă. FSSR solicită protejarea venitului salarial total, nu doar a unei părți a acestuia.
b) Continuitatea este încă subevaluată. Forma actuală prevede un tarif cu 40% mai mare pentru munca din programul normal în zilele libere și un tarif cu 30% mai mare pentru gărzile de urgență din aceste zile. Modelul comun a solicitat o recompensă între 50% și 100% pentru munca din repaus și sărbători, precum și o reașezare mai consistentă a gărzilor.
c) Unele drepturi sunt formulate discreționar. Expresii precum „poate primi” sau „poate beneficia” trebuie limitate la situațiile cu adevărat opționale. Atunci când angajatul prestează efectiv munca în ture, în condiții speciale sau în regim de continuitate, dreptul nu trebuie să depindă de bunăvoința administrativă.
d) Finanțarea după 2027 nu este garantată. Proiectul asigură distinct influențele salariale numai până la 31 decembrie 2027 și garantează în această perioadă doar nivelul minim al sporurilor. Pentru partea de spor peste minimum, textul impune încadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli al unității. În lipsa unui mecanism separat și permanent, dreptul poate ajunge să depindă, în fapt, de nivelul veniturilor spitalului, inclusiv de contractul cu CNAS.
e) Riscul financiar al spitalului nu poate fi transferat angajatului. Calitatea managementului, nivelul de contractare cu CNAS, structura cazurilor și finanțarea insuficientă nu sunt riscuri pe care salariatul trebuie să le suporte prin diminuarea recompensei pentru expunerea sa. Condițiile de muncă trebuie plătite pentru riscul real, nu pentru „reușita” financiară a spitalului.

Solicitarea FSSR către partidele politice și Parlament
FSSR solicită tuturor actorilor politici care vor susține, iniția sau vota proiectul să își asume public următoarele corecții:
1) Preluarea integrală a modelului transmis anterior de FSSR. Pachetul transmis la 6 august 2026 trebuie tratat ca un întreg: grile, categorii de unități și locuri de muncă, condiții, continuitate, protecția veniturilor, finanțare, TESA și dialog social.
2) Introducerea unei clauze reale de non-regres, pentru toate drepturile salariale. Protecția trebuie să includă toate drepturile relevante care compun venitul total și să acopere pierderile nepermanente generate de noua arhitectură.
3) Finanțarea garantată a drepturilor. Mecanismul influențelor salariale trebuie continuat până la reforma efectivă a finanțării spitalelor, iar după schimbarea mecanismului legea trebuie să garanteze drepturile salariale independent de performanța financiară a unității.
4) Corectarea recompensei pentru plata continuității. Munca în zilele libere trebuie recompensată la nivelul solicitat prin modelul comun, prin norme clare și obligatorii.

Din modificările efective solicitate de FSSR fac parte și următoarele:
a) Exceptarea de la limitarea sporurilor la 20% pentru unitățile din subordinea MS (introducerea limitei de 30% pentru ele, așa cm a fost convenit).
b) Introducerea intervalului minim 50% și maxim 100% pentru tarifele orare suplimentare aferente lucrului în zilele libere și de sărbători legale.
c) Modificarea limitelor prevăzute de art. 11, alin. (3) (la 15%) și alin. (4) (la 25%).
d) Modificarea art. 34 din textul legii în sensul asigurării finanțării tuturor influențelor salariale.

Verdictul aparține angajaților

FSSR nu confundă participarea la negociere cu obligația de a valida orice rezultat. Am apărat fiecare corecție obținută și vom continua să o apărăm. În același timp, nu vom ascunde problemele rămase și nu vom legitima o formă care produce pierderi sau noi inechități.
Instrumentele pe care le vom lansa vor utiliza aceleași reguli pentru toți, vor prezenta ipotezele și limitele calculelor și vor permite compararea situației înainte și după proiect. Rezultatele consultării vor fi făcute publice în formă agregată, cu protejarea datelor personale.

Nu cerem angajaților încredere oarbă. Le oferim datele, instrumentele și dreptul de a decide în cunoștință de cauză. O lege a salarizării pentru Sănătate nu poate fi legitimă împotriva celor care țin sistemul în funcțiune. În egală măsură, nu putem respinge o formă a legii salarizării care ar fi evaluată în mod pozitiv de angajații din sănătate.

10/08/2026

Acum, la sediul CNAS

Reprezentanții celor două federații reprezentative, Federația „Solidaritatea Sanitară” și Federația Sanitas, sunt acum la sediul CNAS. Discuțiile vizează în principal ”reformarea tarifelor pentru servicii medicale pentru unitățile sanitare cu paturi”, ceea ce implică schimbări în modalitatea de finanțare a cheltuielilor aferente veniturilor salariale din sectorul public de sănătate (schimbarea paradigmei „influențelor financiare”).
Întâlnirea programată să se desfășoare cu Președintele CNAS a devenit o surpriză pentru partea sindicală, la ea participând și reprezentantul Administrației prezidențiale, în calitate de mediator, ministrul Muncii, reprezentanții Ministerului Sănătății, Ministerului de Finanțe.

06/08/2026

Sănătatea vorbește cu o singură voce: cele două federații reprezentative înaintează modelul comun de salarizare și îl vor apăra prin acțiuni comune

Ministerul Muncii și Parlamentul au acum o soluție legislativă unitară pentru Sănătate. Transpunerea integrală și fidelă a pachetului este condiția comună pentru acceptarea proiectului. Decizia comună este clară, pachetul transmis astăzi Ministerului Muncii trebuind să fie preluat ca întreg, finanțat și transpus în norme obligatorii. Orice eliminare, diminuare sau amânare a elementelor sale esențiale va primi un răspuns coordonat al celor două federații, prin toate formele legale de acțiune sindicală.

Federația „Sanitas” din România și Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, singurele federații sindicale reprezentative la nivelul sectorului Sănătate, au înaintat astăzi Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății setul comun de solicitări pentru modificarea proiectului legii salarizării, în partea aplicabilă sistemului public de sănătate.
Documentul nu este o simplă listă de revendicări și nici o colecție de corecții punctuale. El reprezintă o arhitectură legislativă completă, bazată pe grile și coeficienți, clasificarea unităților și a locurilor de muncă, reguli pentru condițiile de muncă și continuitatea serviciilor, protecția veniturilor, finanțarea drepturilor, salarizarea personalului nemedical/TESA, performanța și garanțiile dialogului social.
Noul model valorifică principiile și regulile negociate în anul 2023 de Ministerul Sănătății împreună cu cele două federații reprezentative și consacrate în cadrul contractului colectiv de muncă la nivel de sector. Modelul a fost actualizat prin negocierile și simulările desfășurate în ultimele săptămâni și definitivat în continuarea discuțiilor din 4 august 2026, de la Palatul Cotroceni, mediate de Administrația Prezidențială.
Prin această poziție comună dispare orice posibil pretext privind lipsa unei alternative tehnice sau existența unor solicitări sindicale incompatibile. Ministerul Muncii, inițiatorii politici și Parlamentul au în față o soluție unitară, formulată în texte legislative și susținută de organizațiile care reprezintă angajații din Sănătate la nivel de sector.
Astăzi nu înaintăm o cerere de a relua discuția de la zero, ci soluția comună a sectorului. De acum înainte, fiecare instituție și fiecare partid parlamentar trebuie să spună clar dacă apără angajații și funcționarea sistemului public de sănătate sau dacă își asumă respingerea unei alternative complete, negociate și verificabile.
Un model complet de salarizare, specific sistemului sanitar
Modelul comun reașază salarizarea astfel încât veniturile să reflecte mai bine complexitatea muncii, nivelul de responsabilitate, riscurile asumate, contribuția la continuitatea serviciilor și dificultatea de a asigura personalul necesar. Principalele componente sunt:
1. Diferențierea salariilor de bază după rolul unității sanitare. Unitățile sunt grupate în șase categorii, de la spitalele regionale, strategice și universitare la unitățile medico-sociale, pentru ca salariul de bază să reflecte complexitatea serviciilor și responsabilitatea instituțională.
2. Recunoașterea complexității locului de muncă. Coeficienții sunt majorați suplimentar pentru patru categorii de secții și compartimente. O parte din diferențierea lăsată astăzi aproape exclusiv sporurilor este mutată astfel într-o componentă stabilă: salariul de bază.
3. Grile complete și soluție pentru întreaga echipă. Pachetul cuprinde coeficienți pentru personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar și introduce reguli de încadrare pentru personalul tehnic, economic și socio-administrativ/TESA și pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanță. Reforma nu poate lăsa în urmă categoriile fără de care unitățile sanitare nu funcționează.
4. Limite minime reale pentru condițiile de muncă. Drepturile aferente riscurilor sunt organizate pe intervale obligatorii iar locurile de muncă pentru condițiile deosebit de periculoase sunt definite în lege. Sunt păstrate recompensele pentru radiații, neonatologie, săli de naștere, laboratoare, condiții grele și zone izolate sau cu deficit de specialiști.
5. Recompensarea corectă a continuității. Modelul menține sporul de tură la 15%, prevede pentru munca din repausul săptămânal și sărbătorile legale un tarif orar suplimentar între 50% și 100%, reașază plata gărzilor și stabilește reguli clare pentru garda la domiciliu și liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parțial. Continuitatea serviciilor medicale nu poate fi tratată ca o resursă gratuită.
6. Protecția venitului și finanțarea garantată. Niciun angajat nu trebuie să piardă din venitul salarial. Pachetul solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii/compensatorii și continuarea finanțării creșterilor prin CNAS și influențele salariale până la reforma finanțării spitalelor, cu garantarea drepturilor salariale în plată după schimbarea mecanismului.
7. Performanță fără stimulente perverse. Este propus un program-pilot național pentru salarizarea suplimentară în funcție de performanță, cu indicatori care nu pot încuraja suprautilizarea serviciilor, selecția nejustificată a pacienților ori afectarea independenței profesionale. Sunt prevăzute și creșteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajații care contribuie la realizarea lor.
8. Dialog social care produce reguli obligatorii. Regulamentul de sporuri, criteriile de performanță, regulile gărzilor și soluțiile pentru încadrarea personalului trebuie construite cu participarea efectivă și, acolo unde documentul prevede, cu acordul federațiilor reprezentative la nivel de sector. Negocierea nu poate fi înlocuită de o consultare formală după ce deciziile au fost luate.
Trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul să poată fi acceptat
a) Nicio scădere a venitului salarial total. Protecția trebuie verificată pe salariul de bază împreună cu sporurile, turele, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele libere, nu doar pe o componentă izolată.
b) Creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților de la intrarea în vigoare. Numărul angajaților menținuți temporar prin sume compensatorii este redus la minimum, iar toți angajații ajung să beneficieze efectiv de creșterea veniturilor, cel târziu începând cu al treilea an de aplicare.
c) Reguli finanțate, transparente și aplicabile. Nicio promisiune nu poate înlocui textul de lege, sursa de finanțare, normele subsecvente și simularea impactului asupra fiecărei categorii de angajați.

Ministerul Muncii și Parlamentul trebuie să răspundă public
Asigurările publice potrivit cărora veniturile nu vor scădea sunt importante, dar nu constituie o garanție juridică. Singurele garanții sunt prevederile adoptate, finanțarea lor și rezultatele unor simulări transparente asupra venitului total.
Cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector solicită:
I. Ministerului Muncii, să integreze integral pachetul în forma consolidată a proiectului, să publice de urgență textul actualizat.
II. Ministerului Sănătății, să susțină public și instituțional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 și să o apere în circuitul tehnic și politic, inclusiv în privința finanțării drepturilor și a actelor subsecvente.
III. Inițiatorilor, partidelor și parlamentarilor: să se pronunțe înaintea votului asupra pachetului ca întreg și, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente. Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanțiilor de finanțare, nu reprezintă acceptarea soluției comune.
Sănătatea și-a construit soluția de organizare a sistemului de salarizare. Ministerul Muncii trebuie să o transpună, inițiatorii trebuie să o finanțeze, iar Parlamentul trebuie să și-o asume. Dacă aleg să o respingă, atunci vor fi responsabili de consecințe.
Solicitările comune vor fi apărate prin acțiuni comune
Federația „Sanitas” și Federația „Solidaritatea Sanitară” își asumă apărarea coordonată a acestui model în toate etapele următoare, respectiv negocierea tehnică, dialogul cu inițiatorii, întâlnirile cu partidele și grupurile parlamentare, informarea publică, prezentarea transparentă a efectelor și organizarea acțiunilor sindicale legale necesare.
Cele două federații își păstrează autonomia statutară, iar formele și calendarul concret al acțiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente. Autonomia nu diminuează însă angajamentul comun, orice refuz de a transpune integral elementele esențiale ale pachetului determinând o reacție coordonată, proporțională cu gravitatea deciziei și cu efectele sale asupra angajaților.
Nu apărăm privilegii și nu cerem conservarea mecanică a unui sistem vechi. Apărăm valoarea muncii, diferențierea justificată între niveluri de complexitate și risc, funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale și capacitatea sistemului public de sănătate de a păstra profesioniștii de care depind pacienții.
Modelul convenit de cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector poate fi găsit în linkul din comentarii.

Federația „Sanitas” din România — Iulian Pope, președinte
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România — Lidia Celmare, copreședinte

04/08/2026

04/08/2026

Sindicaliştii din Sănătate cer modificarea proiectului legii salarizării, propunând ca sporul pentru condiţii de muncă şi continuitate să fie de minimum 50% calculat la salariul de bază/ Ei solicită interzicerea îngheţării acestor beneficii

Federaţia ”Solidaritatea Sanitară” prezintă un studiu care arată că, în ultimii zece ani, sporurile angajaţilor din acest domeniu au crescut în termeni nominali, dar au scăzut, procentual, iar în acest context solicită modificarea proiectului legii salarizării unitare. Una dintre propuneri este ca sporul pentru condiţii de muncă şi continuitate să fie de minimum 50% calculat la salariul de bază. Alte propuneri formulate de sindicalişti se referă la interzicerea îngheţării acestor beneficii, finanţare ”distinctă şi transparentă”, astfel încât plafonul să nu transfere deficitul bugetar asupra secţiilor cu risc ridicat, raportare lunară separată pentru tură, noapte, weekend, sărbători legale, gărzi şi plata cu ora.

"Sumele nominale au crescut, dar plata relativă a condiţiilor de muncă şi a continuităţii s-a comprimat puternic în ultimul deceniu. În forma actuală proiectul noii legi a salarizării ar reduce recompensa pentru aceste drepturi la cca. 27%. Această evoluţie pune în pericol capacitatea sistemului public de sănătate de a asigura continuitatea activităţii medicale şi desfăşurarea activităţii în locurile de muncă cu condiţii de muncă speciale", transmite, marţi, într-un comunicat, Federaţia "Solidaritatea Sanitară" din România (FSSR).
Federaţia anunţă că, împreună cu Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Socială "Solidaritatea", a realizat un studiu denumit "Evoluţia recompensei suplimentare a angajaţilor din sistemul public de sănătate" care arată că, "în seria agregată, ponderea acestei recompense în masa salariilor de bază a scăzut de la 55,5% în 2017 la 31,2% în 2025", iar "nivelul din 2025 este mai mic decât cel din 2016, când raportul era de aproximativ 34,9%".
Studiul reprezintă, conform celor care l-au realizat, o "analiză longitudinală a execuţiei bugetare din perioada mai 2016-iunie 2026, completată cu date CNAS şi cu 57.333 de situaţii din Comparatorul de salarii", iar rezultatele indică, potrivit sindicaliştilor, că sporul pentru condiţii de muncă în sistemul sanitar reprezenta 17,3% din salariile de bază în 2016, a urcat la 30,5% în 2021 şi a coborât la 18,5% în 2025.
"Plăţile pentru asigurarea continuităţii (turele, munca de noapte, munca în zilele de repaus şi în sărbătorile legale) au ajuns la 12,7%, cu aproape cinci puncte procentuale sub nivelul din 2016. Câştigul obţinut prin Legea nr. 250/2016, care raportase sporurile la salariul de bază în plată, a fost anulat integral în opt ani", susţin sindicaliştii.
Aceştia admit că există o "creştere nominală" a sporurilor, însă spun că aceasta "ascunde o comprimare relativă".
"În 2025, plăţile pentru condiţii de muncă reprezentau 18,4% din masa salariilor de bază, iar continuitatea-proxy 12,8%. În 2017, valorile corespunzătoare erau 27,8% şi 27,7%. Cu alte cuvinte, salariile de bază au crescut mult mai repede decât componentele care recompensează expunerea şi munca în regim atipic. Scenariul contrafactual calibrat pe aproximativ 174.858 de posturi estimează o diferenţă de circa 165,9 milioane lei/lună faţă de situaţia în care procentele nominale ar fi fost aplicate salariilor de bază actuale. FSSR subliniază că această valoare este un reper de politică salarială, nu o creanţă şi nu o sumă declarată restantă. Datele nu arată că sporurile au dispărut în termeni nominali, ci arată ceva mai important: componenta fixă a salariului a crescut mai repede, iar rolul recompensei de diferenţiere a riscului, expunerii şi timpului de muncă atipic s-a redus", transmite federaţia sindicală, subliniind că, în aceste condiţii, "corecţia trebuie făcută prin reguli transparente şi finanţare explicită, nu prin mutarea aceleiaşi probleme într-un plafon mai mic".
Ei solicită modificări în proiectul legii salarizării unitare, arătând că simulările indică faptul că în peste 27% dintre cazurile analizate se poate înregistra o scădere a sporurilor.

03/08/2026

Ce conține forma convenită vineri, 31 iulie 2026, la Ministerul Sănătății?
(Sau de ce ar trebui apărată - de angajații din Sănătate.)

Vineri, 31 iulie 2026 (și sâmbătă, 1 august, pentru unii dintre noi) cele două federații reprezentative din sănătate („Solidaritatea Sanitară” și „Sanitas”) și Ministerul Sănătății au făcut ceea ce trebuiau să facă în urmă cu o lună de zile în opinia noastră: s-au așezat la masă și au evaluat toate variantele de modificări posibile până au identificat cea mai bună soluție.
În urma acestei activități a rezultat o variantă comună de propuneri, care a fost transmisă sâmbătă seara Ministerului Muncii.

Modificările convenite de cele două federații reprezentative la nivel de sector Sănătate și Ministerul Sănătății sunt așezate exact pe logica variantei proiectului de lege a salarizării negociat în anul 2023.
Cu alte cuvinte, nu am încercat doar să corectăm legea, ci să-i modificăm structura în privința angajaților din sectorul Sănătate.

I. Principalele modificări structurale:

1) Diferențierea coeficienților de salarizare pe categorii de unități sanitare, suplimentar (și mai detaliat) decât cea existentă în legea nr. 153/2017 (care diferenția unitățile doar pe categoriile: Ambulanță, clinic și „neclinic”). Intenția este cea de creștere a adecvării salarizării în funcție de rolul jucat de unitățile sanitare în cadrul sistemului național de sănătate.

2) Diferențierea coeficienților de salarizare pe categorii de locuri de muncă (suplimentar față de cea existentă în legea nr. 153/2017), în mod separat pe categorii de unități amintite la punctul anterior.

3) Introducerea unei părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariile de bază. Deși, per ansamblu, sporurile pentru condiții de muncă scad în proiectul de lege (spre exemplu, limita maximă posibilă de 85% ar scădea la 60% în varianta convenită de noi), diferențierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o bună parte din sumele aferente acestui spor.

4) Introducerea limitelor minime pentru sporurile pentru condițiile de muncă (câștigată de FSSR la negocierile anterioare și introdusă în forma finală convenită). Menționarea lor în lege oferă o formă de protecție împotriva efectelor care s-au ivit în anul 2018 (spor 1%).

5) Reașezarea recompensei pentru contribuția la asigurarea continuității, prin creșterea semnificativă a acesteia.

II. În privința sporurilor pentru condițiile de muncă această variantă ar avea următoarele efecte (câteva exemple, la limită):

- Scăderea sumelor corespunzătoare acestor sporuri pentru:
○ Categoria I: angajații aflați în următoarele condiții cumulative:
§ Sunt situați acum în intervalul 55%-85%.
§ Beneficiază de nivelul maxim al acestui spor (85%)
§ Au procentul real al acestui spor (calculat prin raportarea sumelor la salariul de bază în plată) la peste 70%.
Precizare: Scenariul de risc a luat în considerare acordarea sporului minim în viitor; în acest scenariu pierderea ar fi compensată de creșterea salariului de bază.
În scenariul menținerii sporului la nivel maxim suma aferentă sporurilor pentru condiții de muncă ar crește pentru angajații din primele două categorii de unități sanitare.

○ Categoria II: angajații care pierd sporul pentru condiții de muncă (cca. 30% în ipoteza proiectului de lege; presupunând că nu ar interveni corecțiile gândite prin Regulamentul de sporuri) și nu intră într-o categorie de unități și/sau locuri de muncă cu factor de creștere a salariului de bază: ar avea o creștere a veniturilor salariale limitată la 10%. Orice abatere de la acest scenariu de risc maxim ar genera o creștere salarială mai mare.

III. Protecția împotriva riscului de scădere a veniturilor (în cazul drepturilor salariale care nu ar beneficia de compensare) a fost gândită în varianta convenită prin:

- Creșterea procentului aferent tarifului orar suplimentar pentru lucrul în zilele libere și de sărbătoare legală.
- Introducerea într-o categorie de spor a angajaților care beneficiază de „cuantum”.


Precizăm că această formă nu este definitivă sau garantată.
Conținutul convenit a fost transmis sâmbătă seara inițiatorilor (sau, dacă doriți, instituției care asigură secretariatul tehnic - Ministerul Muncii), urmând să insistăm pentru a fi preluate cele convenite atât la instituție cât și în Parlament, dacă proiectul de lege va fi depus/asumat de un parlamentar/un grup parlamentar.

Singura garanție pentru preluarea acestor restructurări o reprezintă susținerea lor de către toți angajații din sănătate.

Față de perioada anterioară cele convenite la MS aduc o modificare radicală: acțiunea nu este îndreptată către a respinge ceva, ci către a apăra o variantă a proiectului legii ce ar crește gradul de echitate al salarizării în sănătate și ar asigura creșteri salariale reale.

PS: Poziționările publice în favoarea acestei forme a proiectului de lege - în partea privitoare la Sănătate - i-ar crește șansele să fie adoptat.

31/07/2026

Comunicare publică

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) prezintă următoarele precizări privind poziția adoptată în această perioadă:

1) La începutul acestui an FSSR a desfășurat campania de strângere de semnături pentru grevă. Rezultatul nu a indicat posibilitatea unei mobilizări semnificative a angajaților din sănătate pentru o astfel de formă de protest.

2) În strategia FSSR o grevă nereușită este o variantă mai rea decât nici o grevă. Motivul este dat de riscul de a compromite ideea de grevă și amenințarea cu greva, la care se adaugă efectul invers al unei astfel de acțiuni.

3) Pe tot parcursul pregătirii și desfășurării grevei de cealaltă organizație reprezentativă la nivel de sector FSSR a organizat în mod constant Consilii de coordonare pentru a decide în privința declanșării unor forme de proteste care să susțină greva. În mod constatat membrii de sindicat au putut decide, prin intermediul reprezentanților sindicatului. Tot în mod constant votul unanim a fost cel de continuare a negocierilor până la epuizarea tuturor posibilităților oferite de această intervenție. Acțiunile FSSR sunt decise de organele colective de conducere.

4) Pe tot parcursul negocierilor FSSR a precizat în mod clar și repetat evaluarea impactului proiectului de lege a salarizării, în diferitele sale versiuni. Mai mult decât atât, a creat Comparatorul veniturilor salariale, care permite fiecărui angajat din sănătate să cunoască cm l-ar afecta provederile proiectului legii salarizării, în diferitele sale versiuni. Obiectivul continuu îl constituie crearea posibilității deciziei informate a tuturor angajaților din sănătate și, mai ales, a membrilor FSSR. Faptul că unii politicieni sau o parte a presei au ales să preia doar unele fragmente din comunicările noastre nu este imputabil FSSR, comunicările fiind de fiecare dată publice, în detaliu.

5) Onorându-și obligațiile de transparență, FSSR a făcut publice fiecare dintre solicitările de modificare a proiectului legii salarizării și rezultatele fiecărei negocieri. Angajații din sănătate au dreptul să știe în fiecare moment ce solicităm, de ce și pentru cine.

6) Criteriul esențial de evaluarea a proiectului legii îl constituie pentru FSSR decizia informată a membrilor de sindicat în privința calității acestuia. Nu ne-am propus să spunem în locul angajaților că proiectul de lege este bun sau rău, să stabilim dacă trebuie aprobat sau respins. Evaluările FSSR au fost făcute strict limitat la direcțiile de acțiune și valorile stabilite de Congres și Consiliul de coordonare. Recompensa echitabilă pentru contribuția la asigurarea continuității și pentru condițiile de muncă este una dintre aceste valori, fiind susținută atât în negocierile privitoare la proiectul de lege cât și în protestele din perioada 2023-2025. Considerăm în continuare că OUG nr. 19/2024 a amplificat unele inechități ale legii 153/2017, proiectul de lege încercând să continue în această direcție.

7) Protecția împotriva scăderii veniturilor este pentru FSSR un obiectiv important. Însă, obiectivul esențial este creșterea veniturilor tuturor angajaților din sănătate, acesta acoperind și pe cel de protecție împotriva scăderii veniturilor. Considerăm în continuare că a lupta doar pentru protecția împotriva scăderii veniturilor, în contextul în care inflația a redus deja veniturile salariale reale, și doar pentru respingerea unei legi a salarizării nu este suficient. Obiectivul trebuie să fie în continuare creșterea veniturilor salariale reale și o lege echitabilă.

😎 Nu ne aflăm în opoziție față de cealaltă federație reprezentativă la nivel de sector sau într-o stare de luptă. Negociem de fiecare dată împreună cu ei în cel mai bun interes al angajaților din sănătate și ne-am exprimat continuu disponibilitatea organizării unor acțiuni comune. Pentru noi acțiunile comune rămând un reper pentru normalitatea activității sindicale. Ne străduim de fiecare dată ca diferențele de perspective sau valori să nu afecteze interesele angajaților din sănătate. Apreciem efortul depuse în toată această perioadă de proteste, cunoscând nivelul lor de dificultate. Ne-am dorit de fiecare dată ca aceste proteste să aibă nivelul maxim de reușită posibil, deoarece aceasta este benefică tuturor angajaților din sănătate.

9) Negocierea legii salarizării în acest context este o sarcină extrem de grea, dată fiind absența unui guvern cu puteri depline și a unei majorități politice. Acesta este motivul pentru care am decis să onorăm toate invitațiile de negociere, indiferent din partea cărei autorități sunt transmise și culoarea politică a inițiatorilor.

10) Sperăm în continuare ca proiectul legii salarizării să fie reașezat conform solicitărilor FSSR și înțelegerilor comune pe care cele două federații reprezentative le-au avut în anul 2023 și la întâlnirile din această perioadă cu Ministerul Sănătății. În situația în care aceste solicitări nu sunt îndeplinite suntem în continuare pregătiți pentru a desfășura toate formele de proteste legale necesare.