Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială Solidaritatea

28/11/2024

Utilizarea COGNITEST.RO poate reduce sensibilitatea cetățenilor la manipulare!

În contextul dezbaterilor publice tot mai accentuate pe tema sensibilității cetățenilor la manipularea electorală prin apel la „teorii” iraționale, Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS) vă amintește că a pus la dispoziția publicului larg încă din anul 2021, pe platforma COGNITEST.RO, două instrumente de auto-evaluare care se dovedesc foarte relevante în această perioadă.
Este vorba de Testul Viciilor Epistemice (TVE) și Testul Sensibilității la Teoriile Conspirației (TSTC), ce pot fi utilizate de fiecare cetățean. Cele două teste includ o prezentare a modului de funcționare și a rostului fiecăruia dintre ele, alături de o scurtă prezentare a platformei.
Scopul esențial al fiecărui test îl constituie utilizarea individuală, pentru auto-evaluare, rezultatele obținute deschizând posibilitatea intervențiilor corective. Alături de scorurile obținute în urma completării fiecărui test, COGNITEST.RO permite utilizatorilor să-și compare rezultatele cu cele ale unor categorii de cetățeni aflați în situații similare, evaluându-și eficiența cognitivă prin raportare la ei.
Așa cm precizam în momentul lansării, COGNITEST.RO este un proiect menit să sprijine evaluările și auto-evaluările cognitive obiective, dorind să contribuie la reducerea utilizării prostiei ca explicație cauzală universală, respectiv să sprijine creșterea prizei cognitive la realitate a cetățenilor. COGNITEST.RO evită judecarea persoanelor care își evaluează abilitățile cognitive, preferând să le ofere soluții de sprijin pe măsură ce acestea consideră că au nevoie de ele.
Cele două teste (TVE și TSTC) au și un scop secundar: culegerea unor informații care să ofere câteva orientării inițiale privind posibilele cauze ale unor probleme sociale. Raportul public, realizat în urma prelucrării informațiilor oferite de utilizatorii platformei, permite o perspectivă generală asupra mediilor scorurilor obținute de utilizatori și a unora dintre corelațiile ce ar putea oferi informații relevante pentru dimensiunile investigate.
Director, Prof. univ. dr. Rotilă Viorel

27/11/2023

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România anunță lansarea Platformei Naționale de Coordonare a Acțiunilor în Instanță (PNCAI).
Această aplicație este destinată identificării seriei de drepturi legale a căror acordare le este refuzată diferitelor categorii de angajați din sectorul public de sănătate și medierii posibilității de acțiune pentru obținerea lor.
Aplicația include două părți: prima este destinată evaluării situației individuale a fiecărui angajat din sistemul public de sănătate și identificării drepturilor de care acesta este privat iar cea de-a doua mediază posibilitatea acțiunii în instanță pentru obținerea fiecăruia dintre drepturile identificate.
Angajații din sectorul public de sănătate care doresc să le fie evaluate în mod cât mai exact drepturile de care sunt lipsiți și să beneficieze de estimarea valorii acestora, trebuie să introducă mai întâi seria de informații necesare pentru a identifica caracteristicile principale ale profesiei, unității, locului lor de muncă și modului de desfășurare a activității, în funcție de care sunt stabilite drepturile fiecărui angajat.
După parcurgerea acestor pași fiecare utilizator va putea cunoaște:
- Toate drepturile de care ar trebui să beneficieze, dar de care este privat.
- Explicația pentru fiecare dintre aceste drepturi
- Estimarea valorii fiecăruia dintre drepturi și suma lor totală.
După ce va afla toate aceste informații fiecare angajat din sistemul public de sănătate va putea decide cm dorește să procedeze mai departe. Federația „Solidaritatea Sanitară” oferă membrilor săi posibilitatea să solicite deschiderea unei acțiuni în instanță (gratuită pentru ei) în vederea recuperării acestor drepturi, aplicația mediind desfășurarea primilor pași necesari.
Aplicația Platforma Națională de Coordonare a Acțiunilor în Instanță (PNCAI) aparține Federației „Solidaritatea Sanitară” din România, fiind construită în special pentru membrii sindicatelor afiliate și în general pentru angajații din sectorul public de sănătate.

Am creat posibilitatea de a acționa, și acum această oportunitate este la îndemâna voastră.

16/04/2023

În aceste zile de sărbătoare gândul nostru se îndreaptă la aceia/acelea dintre dvs. care nu puteți să vă aflați în vacanță cu familia deoarece trebuie să fiți alături de cei aflați în suferință.

În puținul timp pe care reușiți să-l petreceți cu cei dragi vă dorim să aveți parte de bucurie și liniște sufletească!

Dvs. constituiți cea mai mare parte a categoriei profesioniștilor pentru care timpul liber de sărbători constituie o raritate, regula vieții dvs. profesională fiind munca în interesul social.
Sunteți persoanele a căror activitate profesională desfășurată pentru sănătatea membrilor comunității înseamnă infinit mai mult decât șabloanele în care se așază urările tradiționale.
Sunteți membri societății care-și sacrifică viața de familie pentru interesul social.
Aceste chipuri ale sacrificiului personal fac parte, simultan, din sensurile tari ale credinței și din esența angajamentului profesional.

Am ales să adăugăm urărilor tradiționale, care sugerează că ne-am amintit de dvs., câteva idei ce vor să vă spună că ne gândim (și cm ne gândim) la dvs.!
Vă asigurăm că aceste gânduri sunt dublate de acțiunea constantă în interesul dvs.!

Așa cm dvs. vă preocupați continuu de sănătatea pacienților, noi acționăm constant în interesul dvs., străduindu-ne să vă creăm cele mai bune condiții pentru a vă desfășura activitatea profesională și să vă obținem cel mai înalt nivel posibil de recunoaștere socială a ei.

Pentru a vă ajuta să ne înțelegeți mai bine vă vom oferi un exemplu relevant pentru aceste zile:
Niscaiva politicieni s-au gândit că această formă de sacrificare a vieții personale prin desfășurarea activității profesionale în zilele de sărbătoare, în zilele libere legale și în timpul nopții nu merită nici măcar nivelul actual de recompensă. Acesta este sensul real al limitării sporurilor la 20% per angajat, prevăzută în PNRR. Pentru a înțelege corect intenția guvernanților: actualele forme de recompensă pentru asigurarea continuității asigurării asistenței medicale (numite tradițional - dar inadecvat - „sporuri”) acordate pentru activitatea desfășurată în zilele de sărbătoare, în zilele libere legale și în timpul nopții depășesc cu mult nivelul de 20% per angajat.
(Pentru a înțelege complet prețuirea sacrificiului pe care-l faceți dovedită de politicieni este bine să ne reamintim că nerecunoștința nu este manifestată doar de politicienii care au scris PNRR-ul, ci de toți politicienii, ea fiind vizibilă în faptul că recompensele pentru asigurarea continuității asistenței medicale nu se raportează la salariile de bază în plată, așa cm prevede legea, pentru niciunul dintre profesioniștii din sănătate.)

O bună parte a activității noastre din ultimele luni s-a concentrat pe apărarea acestor drepturi ale dvs. și reașezarea lor pe nivelul maximal prevăzut de lege. Deși nu avem încă un rezultat final exprimat în forma unui proiect de lege, ne-am investit deja toată expertiza în identificarea soluțiilor oportune, rezultatul fiind un proiect de lege ce ar putea atinge aceste obiective.

Noi știm că activitatea dvs. profesională nu trebuie judecată din perspectiva rezultatelor (deoarece vindecarea pacienților nu depinde exclusiv de acțiunea profesioniștilor), ci din cea eforturilor depuse pentru atingerea lor.
În egală măsură, sperăm ca fiecare dintre dvs. să înțelegeți că activitatea noastră trebuie judecată tot din perspectiva diligenței cu care o desfășurăm. În condițiile în care toate acțiunile noastre sunt transparente aveți toate elementele necesare în a ne evalua străduința. În aceste zile puteți evalua diligența depusă de noi pentru recunoașterea activității profesionale desfășurate de dvs. în astfel de zile.

În felul acesta puteți constata că nu vă transmitem doar niște urări formale, ci ele sunt dublate de întreaga noastră diligență pentru a le transforma în realitate. Cel puțin în partea care depinde de noi.

Vă dorim (și ne străduim) să aveți parte de recunoașterea eforturilor și sacrificiilor făcute de dvs. în zilele de sărbătoare!

08/04/2023

Comunicat de presă

Lansăm Comparatorul echității salariilor de bază din domeniu bugetar

Federația „Solidaritatea Sanitară” lansează Comparatorul salariilor de bază (CSB) al angajaților din domeniul bugetar.
Deoarece este ușor a vorbi de inechitate sau nedreptate în privința salariilor de bază, dar mult mai dificilă este utilizarea acestor evaluări axiologice prin recurs pe dovezi, Comparatorul salariilor de bază (CSB) se poate dovedi un instrument deosebit de util, permițând trecerea de la sentimentul inechității la evaluarea comparativă a îndreptățirii invocării ei. Cu alte cuvinte Comparatorul salariilor de bază (CSB) este un instrument online de evaluare a echității stabilirii salariilor de bază a lucrătorilor din sectorul bugetar, bazat pe o analiză comparativă a acestora.
Având în vedere că în PNNR este prevăzută elaborarea unei noi legi a salarizării, primul obiectiv fiind creșterea echității salarizării, Comparatorul salariilor de bază (CSB) este un instrument deosebit de relevant în acest context, el permițând evaluarea pe orizontală a echității salarizării, făcând posibilă corectarea inechităților. În același timp, deoarece suntem în perioada elaborării unei noi legi a salarizării, Comparatorul salariilor de bază (CSB) oferă posibilitatea angajaților de-a evalua corectitudinea afirmațiilor decidenților politici în privind echității propunerilor pe care le avansează.
Accesibilitate Comparatorul salariilor de bază (CSB) este organizată pe mai multe paliere, după cm urmează:
- Accesul universal, vizând publicul larg dornic să se informeze corect, CSB permițând o perspectivă realistă asupra a ceea ce înseamnă salariile de bază ale angajaților din domeniul bugetar.
- Accesul general, vizând toți lucrătorii din domeniul bugetar. Astfel, CSB este un instrument de analiză etică, ce permite oricărui lucrător din domeniul bugetar compararea salariului său de bază cu cel aferent tuturor funcțiile din întregul domeniul bugetar.
- Accesul special, avându-i ca beneficiari pe profesioniștii din sănătate, aceștia având acces la o categorie mai largă de comparații menite să le evidențieze în mod mai exact nivelul de echitate al propriilor salarii de bază.
Limitele instrumentului: deoarece Comparatorul salariilor de bază (CSB) este centrat pe furnizarea dovezilor și pe analiza obiectivă a datelor, el împărtășește limitele abordărilor bazate pe dovezi, nefiind sensibil la diferitele estimări emoționale sau la cele cu caracter partizan. De asemenea, utilizarea CSB permite evidențierea problemelor, soluțiile rămânând în sarcina celor care participă la decizie.
Platforma Comparatorul salariilor de bază – CSB a fost realizată de echipa Centrului de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”, proiectul fiind finanțat de Federația „Solidaritatea Sanitară” din România.

Comparați salariului dvs. de bază cu toate funcțiile din întregul sector bugetar.

21/03/2023

Activitatea Grupului de lucru din cadrul MS pentru elaborarea noii legi a salarizării, partea privitoare la sănătate, se apropie de încheiere. Puteți vedea propunerile înaintate de Federația „Solidaritatea Sanitară”
Ieri, 20.03.2023, după cca. 10 ore de negocieri, Grupul de lucru din Ministerul Sănătății pentru elaborarea proiectului legii salarizării, partea privitoare la Sănătate, a reușit să aducă aproape de forma finală documentul propus.
Deoarece unii dintre noi trebuie să mai lucrăm la definitivarea formei finale, aceasta încă nu este disponibilă. (Informațiile existente au fost transmise sindicatelor afiliate, putând fi accesate de membri la sediile acestora.)
Părțile au convenit să fie transmisă Ministerului Muncii partea care a fost terminată (într-un format ce urmează a fi revizuit), respectiv cea privitoare la funcțiile de execuție.
În condițiile în care principalele soluții adoptate la problemele ivite au fost cele propuse de Federația „Solidaritatea Sanitară”, publicăm principalele propuneri și argumente prezentate de noi de-a lungul activității (pe site-ul Federației „Solidaritatea Sanitară” și în comentarii).
Din ele poate fi dedusă o bună parte din conținutul noului proiect de lege.
Dificultatea problemelor ce au trebui rezolvate (cea mai importantă fiind cea a limitării sporurilor la maxim 20% din salariul de bază al fiecărui salariat) a determinat un nivel semnificativ de complexitate a prevederilor acestui proiect de lege.
Principala reușită a acestei forme o constituie o mai bună așezarea a ierarhiei funcțiilor din Sănătate.
Proiect de lege trebuie interpretat din perspectiva condiționărilor PNRR, grupul de lucru fiind nevoit să construiască o variantă care să răspundă unor limitări pre-existente pentru acest proiect de lege.
Câteva modificări importante față de varianta actuală:
1. O bună parte din fiecare categorie de sporuri pentru condițiile de muncă a fost introdusă în salariul de bază.
2. Partea de sporuri pentru condițiile de muncă neintrodusă în salariul de bază se acordă în continuare sub formă de spor.
(Rezultatul aplicării punctelor 1 și 2 îl constituie cel puțin menținerea factorului de multiplicare aferent sporurilor actuale, în unele cazuri fiind vorba inclusiv de o creștere a acestuia.)
3. Sporul de tură și sporul pentru lucrul în timpul liber au fost înlocuite cu tarife orare specifice.
4. Coeficienții de ierarhizare au fost reașezați în funcție de o serie de criterii etice.
5. Personalul nemedical/TESA a fost trecut în aceeași anexă cu personalul medical și cu personalul auxiliar sanitar.
6. S-au creat premisele unor creșteri salariale importante atât pentru varianta raportării coeficienților de salariali la actualul nivel de raportare cât și pentru varianta (corectă de) raportare a coeficienților de ierarhizare la salariul minime pe economie în plată.
Rămâne să acționăm împreună pentru adoptarea acestui proiect de lege, determinându-i să facă asta inclusiv prin proteste (dacă este cazul).

Activitatea Grupului de lucru din cadrul MS pentru elaborarea noii legi a salarizării, partea privitoare la sănătate, se apropie de încheiere. Puteți vedea propunerile înaintate de Federația „Solidaritatea Sanitară”

Ieri, 20.03.2023, după cca. 10 ore de negocieri, Grupul de lucru din Ministerul Sănătății pentru elaborarea proiectului legii salarizării, partea privitoare la Sănătate, a reușit să aducă aproape de forma finală documentul propus.

Deoarece unii dintre noi trebuie să mai lucrăm la definitivarea formei finale, aceasta încă nu este disponibilă. (Informațiile existente au fost transmise sindicatelor afiliate, putând fi accesate de membri la sediile acestora.)

Părțile au convenit să fie transmisă Ministerului Muncii partea care a fost terminată (într-un format ce urmează a fi revizuit), respectiv cea privitoare la funcțiile de execuție.

În condițiile în care principalele soluții adoptate la problemele ivite au fost cele propuse de Federația „Solidaritatea Sanitară”, publicăm principalele propuneri și argumente prezentate de noi de-a lungul activității (pe site-ul Federației „Solidaritatea Sanitară” și în comentarii).

Din ele poate fi dedusă o bună parte din conținutul noului proiect de lege.

Dificultatea problemelor ce au trebui rezolvate (cea mai importantă fiind cea a limitării sporurilor la maxim 20% din salariul de bază al fiecărui salariat) a determinat un nivel semnificativ de complexitate a prevederilor acestui proiect de lege.

Principala reușită a acestei forme o constituie o mai bună așezarea a ierarhiei funcțiilor din Sănătate.

Proiect de lege trebuie interpretat din perspectiva condiționărilor PNRR, grupul de lucru fiind nevoit să construiască o variantă care să răspundă unor limitări pre-existente pentru acest proiect de lege.

Câteva modificări importante față de varianta actuală:
1. O bună parte din fiecare categorie de sporuri pentru condițiile de muncă a fost introdusă în salariul de bază.
2. Partea de sporuri pentru condițiile de muncă neintrodusă în salariul de bază se acordă în continuare sub formă de spor.
(Rezultatul aplicării punctelor 1 și 2 îl constituie cel puțin menținerea factorului de multiplicare aferent sporurilor actuale, în unele cazuri fiind vorba inclusiv de o creștere a acestuia.)
3. Sporul de tură și sporul pentru lucrul în timpul liber au fost înlocuite cu tarife orare specifice.
4. Coeficienții de ierarhizare au fost reașezați în funcție de o serie de criterii etice.
5. Personalul nemedical/TESA a fost trecut în aceeași anexă cu personalul medical și cu personalul auxiliar sanitar.
6. S-au creat premisele unor creșteri salariale importante atât pentru varianta raportării coeficienților de salariali la actualul nivel de raportare cât și pentru varianta (corectă de) raportare a coeficienților de ierarhizare la salariul minime pe economie în plată.

Rămâne să acționăm împreună pentru adoptarea acestui proiect de lege, determinându-i să facă asta inclusiv prin proteste (dacă este cazul).

17/02/2023

𝗗𝗲 𝗰𝗲 𝗱𝗶𝘀𝗰𝘂𝘁𝗮̆𝗺 𝘃𝗮𝗿𝗶𝗮𝗻𝘁𝗮 𝘂𝗻𝗲𝗶 𝗹𝗲𝗴𝗶 𝗮 𝘀𝗮𝗹𝗮𝗿𝗶𝘇𝗮̆𝗿𝗶𝗶 𝘀𝗽𝗲𝗰𝗶𝗮𝗹𝗮̆ 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗲𝘀𝗶𝗼𝗻𝗶𝘀̦𝘁𝗶𝗶 𝗱𝗶𝗻 𝘀𝗮̆𝗻𝗮̆𝘁𝗮𝘁𝗲 𝗶̂𝗻 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁 𝗰𝗼𝗻𝘁𝗲𝘅𝘁?!

Dincolo de faptul că o astfel de abordare o considerăm normală, experții Federației „Solidaritatea Sanitară” lucrând deja la ea în perioada 2011-2015, există și unele argumente furnizate de actualul context. Vom indica în continuare două dintre ele.

(1) Primul argument îl constituie faptul că într-un document intern al actualei guvernări apare intenția de a sparge legea de salarizare, separând angajații din armată de restul bugetarilor, adică construind o lege specială pentru ei. Acest exemplu este un argument în favoarea posibilității separării sectoriale a salarizării

(2) Al doilea argument îl constituie decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) cu nr. 61/2022 în privința salarizării personalului medical TESA pe anexa VII din Legea salarizării. În argumentarea prezentată ICCJ s-a bazat pe faptul că unitățile sanitare sunt clasificate ca unități care realizează venituri proprii. (Chiar dacă nu este întru totul adevărat, o parte a veniturilor fiind asigurată de la bugetul de stat prin intermediul finanțării creșterilor salariale) Acest argument este suficient pentru a observa că unitățile sanitare sunt într-o situație diferită față de restul unităților bugetare, obținerea unei părți semnificative din finanțare depinzând de reușita lor în materie de furnizarea serviciilor medicale. Ceea ce înseamnă că ele trebuie să fie tratate diferit și în privința modalității în care sunt salarizați angajații din aceste unități.

Evident, argumentul fundamental pentru o astfel separare îl constituie specificul sistemului sanitar, soluția cea mai adecvată de a corespunde acestui specific fiind o lege specială de salarizare.

Rămâne să identificăm dacă angajații din sănătate și doresc acest lucru și dacă putem găsi voință politică pentru a construi această soluție.

Este însă cert că Federația Solidaritatea Sanitară are experții necesari pentru construcția unei legi speciale de salarizare angajaților din sănătate, consultare aflată în curs de desfășurare oferind informații valoroase pentru adecvarea unei astfel de legi la așteptările angajaților din Sănătate.

Există și o a doua certitudine: chiar dacă va trebui să vorbim în continuare de o lege unică de salarizare a angajaților din sectorul bugetar, profesioniști din sănătate trebuie tratați în mod particular ținând cont de specificul activității lor și de formele de recompensă existente. Cu alte cuvinte, cel puțin de facto angajații din sănătate trebuie tratați în mod diferit față de angajații din restul sectoarelor bugetare (aceste lucru reușind să-l determinăm - în final și într-o măsură considerabilă - la elaborarea legii salarizării în vigoare).

Pentru a evita riscul ca dumneavoastră să ratați unele dintre problemele esențiale, ce vă va afecta salarizarea, pentru proiectul legii salarizării, experții federației au muncit alte sute de ore ca să construiască sistemul de consultare publică a tuturor angajaților din sănătate: https://consultare.solidaritatea-sanitara.ro/

13/02/2023

Considerați că ar fi adecvată/ necesară o lege specială de salarizare, doar pentru angajații din Sănătate?

Prin lege specială ne gândim la separarea angajaților din Sănătate de toate sectoare de activitate bugetare (inclusiv de asistență socială, care este sector de negociere colectivă separat).

(Precizăm că aceasta este doar o variantă pe care o punem noi în discuție, ca posibilă direcție de intervenție, ea lipsind din intențiile guvernanților.)

Există câteva argumente semnificative pentru o asemenea inițiativă:
- Presiunea exercitată de atracția Occidentului (via migrație) are nivelul cel mai mare asupra profesioniștilor din sănătate. Cu alte cuvinte, în condițiile unei oferte foarte mari a locurilor de muncă bine plătită din spitale occidentale, salarizarea în Sănătate trebuie să țină cont de realitățile pieței.
- Oferta din mediul privat intern generează o presiune similară, salariile din sectorul public de sănătate trebuind să țină cont și de nivelul acesteia pentru a fi competitive.
- Construcția legii unice de salarizare, așezată pe salariul minim pe economie și pe comparația diferitelor funcții din diferite sectoare între ele, nu îndeplinește condițiile specifice sectorului sanitar.
- Salarizarea separată a angajaților din Sănătate ar permite ruperea corelațiilor (irelevante) cu angajații din alte sectoare de activitate (care au scăzut locul în ierarhia salarială în legea actuală; cel mai bun exemplu îl constituie legarea agentului de poliție - cu PL - de asistentele medicale cu postliceală).
- Legea specială ar putea reglementa problema discrepanțelor dintre spitale în materia nivelului sporurilor pentru condiții de muncă acordate. Este bine să reținem că la ora actuală limita de 30% (din legea în vigoare) privind sporurile și existența unei legi unice:
○ A generat o diferență semnificativă (inechitabilă) între spitalele din subordinea Ministerului Sănătății și spitalele din subordinea autorităților publice locale.
○ Generează concurența unităților din diferite sectoare de activitate (aflate în subordinea autorităților publice locale) în privința nivelului până la care pot acorda sporurile. Spre exemplu, există unități sanitare în care sporurile sunt la nivel minim (sau apropiat) deoarece calculul limitei de 30% se face la nivelul ordonatorului de credite, spitalele intrând în competiție cu alte unități privind posibilitatea de creștere a sporurilor.
§ Exemplul cel mai problematic este cel al competiției dintre spitale și unitățile de asistență socială:
□ Ambele au drepturile prevăzute în același regulament de sporuri (ele fiind asemănătoare; ba chiar asistența socială este avantajată în privința posibilității de-a acorda sporurile din regulamentul de sporuri altor categorii de personal decât cel medical și cel auxiliar sanitar), intervenind efectul de tipul diminuarea drepturilor unora din cauza altora.
□ Au finanțare diferită dar drepturi salariale (cel puțin în materia salariilor de bază) comparabile. În timp ce spitalele depind într-o măsură considerabilă de contractul cu CNAS unitățile de asistență socială depinde doar de existența bugetului asigurat din bugetul de stat. Pentru spitale poți crește finanțarea prin eficientizare în timp ce pentru asistența socială trebuie să faci proteste pentru asigurarea finanțării dacă dorești să finanțezi creșteri salariale.
□ Ele intră în competiție unele cu altele pe zona sporurilor, datorită limitei de 30% stabilită pentru sporuri, având ca referință ordonatorul principal de credite (ceea ce conduce la un efect paradoxal: câștigul unora este pierderea altora; unități și, în consecință, angajați). Efectul paradoxal este accentuat de faptul că, în unele cazuri, angajații din cele două sectoare diferite participă la aceleași proteste, deși drepturile în materie de sporuri obținute de unii pot reprezenta pierderea altora (vă lăsăm pe dvs. să identificați situațiile reale).
□ Au subordonare/coordonare generală diferită (unitățile sanitare la Ministerul Sănătății iar cele de Asistență Socială la Ministerul Muncii, unele reușite pentru angajații din sănătate fiind blocate sau reduse de faptul că ele sunt solicitate și pentru angajații din asistență socială (impactul mai mare al costurilor reduce șansele de reușită).
□ Situația actuală este una deosebit de relevantă: la ora actuală un conflict colectiv de muncă (condiția esențială pentru a organiza o grevă) poate fi făcută doar în Sănătate (aici ne aflăm în situația negocierii CCM la nivel de sector). Însă, în revendicările unei potențiale greve din sănătate va fi introdusă inevitabil (nu de noi) și problema salariilor angajaților din asistență socială. (Situația în care fiecare sector își organizează propriile proteste pentru proprii angajați fiind una mult mai onestă și cu șanse mai mari de reușită; cel puțin pentru profesioniștii din sănătate.)
Din perspectivă sindicală o lege de salarizare specială pentru angajații din sănătate ar avea marele avantaj al clarității acțiunilor sindicale, protestele fiind desfășurate în mod clar pentru acest sector, nu în mod ambiguu pentru ambele sectoare (nefiind clar angajații din care sector beneficiază). Evident, transparența relației dintre protestatari și sectorul de apartenență.

Precizăm că actuala lege a dialogului social permite unei federații sindicale să fie reprezentativă în mai multe sectoare de activitate. Din acest motiv o astfel de inițiativă permite acțiunea separată, dedicată, pentru fiecare sector de activitate în mod separat, dând șanse egale angajaților la acțiuni sindicale eficiente, chiar când sunt desfășurate de o organizație care are membri în două sau mai multe sectoare. Diferența esențială adusă de soluția pe care am supus-o dezbaterii doar permite claritatea acțiunilor: protestele angajaților din sănătate desfășurate exclusiv în interesul angajaților din sănătate (și, la fel, pentru fiecare sector).

Desigur, o astfel de lege ar prezenta și unele riscuri, cel mai evident fiind cel pe care-l cunoaștem din experiență: rămânerea în urmă față de alte sectoare de activitate (evident la ora actuală fiind cazul Ministerului de Justiție).

Imaginea:
- O imagine (angajați) spartă în mai multe sectoare (cu caracter de exemplu), diferențiindu-se însă în mod evident sectorul Sănătate (și indicată discret situarea în altă parte a Asistenței Sociale).

Considerați că ar fi adecvată/ necesară o lege specială de salarizare, doar pentru angajații din Sănătate?

Prin lege specială ne gândim la separarea angajaților din Sănătate de toate sectoare de activitate bugetare (inclusiv de asistență socială, care este sector de negociere colectivă separat).

(Precizăm că aceasta este doar o variantă pe care o punem noi în discuție, ca posibilă direcție de intervenție, ea lipsind din intențiile guvernanților.)

Există câteva argumente semnificative pentru o asemenea inițiativă:
- Presiunea exercitată de atracția Occidentului (via migrație) are nivelul cel mai mare asupra profesioniștilor din sănătate. Cu alte cuvinte, în condițiile unei oferte foarte mari a locurilor de muncă bine plătită din spitale occidentale, salarizarea în Sănătate trebuie să țină cont de realitățile pieței.
- Oferta din mediul privat intern generează o presiune similară, salariile din sectorul public de sănătate trebuind să țină cont și de nivelul acesteia pentru a fi competitive.
- Construcția legii unice de salarizare, așezată pe salariul minim pe economie și pe comparația diferitelor funcții din diferite sectoare între ele, nu îndeplinește condițiile specifice sectorului sanitar.
- Salarizarea separată a angajaților din Sănătate ar permite ruperea corelațiilor (irelevante) cu angajații din alte sectoare de activitate (care au scăzut locul în ierarhia salarială în legea actuală; cel mai bun exemplu îl constituie legarea agentului de poliție - cu PL - de asistentele medicale cu postliceală).
- Legea specială ar putea reglementa problema discrepanțelor dintre spitale în materia nivelului sporurilor pentru condiții de muncă acordate. Este bine să reținem că la ora actuală limita de 30% (din legea în vigoare) privind sporurile și existența unei legi unice:
○ A generat o diferență semnificativă (inechitabilă) între spitalele din subordinea Ministerului Sănătății și spitalele din subordinea autorităților publice locale.
○ Generează concurența unităților din diferite sectoare de activitate (aflate în subordinea autorităților publice locale) în privința nivelului până la care pot acorda sporurile. Spre exemplu, există unități sanitare în care sporurile sunt la nivel minim (sau apropiat) deoarece calculul limitei de 30% se face la nivelul ordonatorului de credite, spitalele intrând în competiție cu alte unități privind posibilitatea de creștere a sporurilor.
§ Exemplul cel mai problematic este cel al competiției dintre spitale și unitățile de asistență socială:
□ Ambele au drepturile prevăzute în același regulament de sporuri (ele fiind asemănătoare; ba chiar asistența socială este avantajată în privința posibilității de-a acorda sporurile din regulamentul de sporuri altor categorii de personal decât cel medical și cel auxiliar sanitar), intervenind efectul de tipul diminuarea drepturilor unora din cauza altora.
□ Au finanțare diferită dar drepturi salariale (cel puțin în materia salariilor de bază) comparabile. În timp ce spitalele depind într-o măsură considerabilă de contractul cu CNAS unitățile de asistență socială depinde doar de existența bugetului asigurat din bugetul de stat. Pentru spitale poți crește finanțarea prin eficientizare în timp ce pentru asistența socială trebuie să faci proteste pentru asigurarea finanțării dacă dorești să finanțezi creșteri salariale.
□ Ele intră în competiție unele cu altele pe zona sporurilor, datorită limitei de 30% stabilită pentru sporuri, având ca referință ordonatorul principal de credite (ceea ce conduce la un efect paradoxal: câștigul unora este pierderea altora; unități și, în consecință, angajați). Efectul paradoxal este accentuat de faptul că, în unele cazuri, angajații din cele două sectoare diferite participă la aceleași proteste, deși drepturile în materie de sporuri obținute de unii pot reprezenta pierderea altora (vă lăsăm pe dvs. să identificați situațiile reale).
□ Au subordonare/coordonare generală diferită (unitățile sanitare la Ministerul Sănătății iar cele de Asistență Socială la Ministerul Muncii, unele reușite pentru angajații din sănătate fiind blocate sau reduse de faptul că ele sunt solicitate și pentru angajații din asistență socială (impactul mai mare al costurilor reduce șansele de reușită).
□ Situația actuală este una deosebit de relevantă: la ora actuală un conflict colectiv de muncă (condiția esențială pentru a organiza o grevă) poate fi făcută doar în Sănătate (aici ne aflăm în situația negocierii CCM la nivel de sector). Însă, în revendicările unei potențiale greve din sănătate va fi introdusă inevitabil (nu de noi) și problema salariilor angajaților din asistență socială. (Situația în care fiecare sector își organizează propriile proteste pentru proprii angajați fiind una mult mai onestă și cu șanse mai mari de reușită; cel puțin pentru profesioniștii din sănătate.)
Din perspectivă sindicală o lege de salarizare specială pentru angajații din sănătate ar avea marele avantaj al clarității acțiunilor sindicale, protestele fiind desfășurate în mod clar pentru acest sector, nu în mod ambiguu pentru ambele sectoare (nefiind clar angajații din care sector beneficiază). Evident, transparența relației dintre protestatari și sectorul de apartenență.

Precizăm că actuala lege a dialogului social permite unei federații sindicale să fie reprezentativă în mai multe sectoare de activitate. Din acest motiv o astfel de inițiativă permite acțiunea separată, dedicată, pentru fiecare sector de activitate în mod separat, dând șanse egale angajaților la acțiuni sindicale eficiente, chiar când sunt desfășurate de o organizație care are membri în două sau mai multe sectoare. Diferența esențială adusă de soluția pe care am supus-o dezbaterii doar permite claritatea acțiunilor: protestele angajaților din sănătate desfășurate exclusiv în interesul angajaților din sănătate (și, la fel, pentru fiecare sector).

Desigur, o astfel de lege ar prezenta și unele riscuri, cel mai evident fiind cel pe care-l cunoaștem din experiență: rămânerea în urmă față de alte sectoare de activitate (evident la ora actuală fiind cazul Ministerului de Justiție).