02/05/2026
Crucea de pe islazul de la Vintileasca păstrează în jurul ei două legende. Prima spune că în acest loc ar fi fost îngropați oameni morți de ciumă, departe de sat, iar crucea ar fi fost ridicată pentru pomenirea lor. Această variantă se potrivește cu lectura probabilă a inscripției: „Această cruce s-a făcut spre pomenirea robului lui Dumnezeu… leat 17…”. Dacă anul începea cu 17, crucea ar putea aparține secolului al XVIII-lea, perioadă în care Țările Române au fost lovite de mai multe valuri de ciumă: 1716–1719, 1738, 1783–1785 și apoi 1790–1798. Ultima mare epidemie, cunoscută ca Ciuma lui Caragea, a fost în 1813–1814, deci ar aparține deja secolului al XIX-lea.
A doua legendă leagă locul de Vintilă Vodă și de o luptă cu tătarii. Tradiția locală despre Vintileasca spune că Vlad Vintilă de la Slatina ar fi condus oamenii locului împotriva unei hoarde de tătari și i-ar fi învins pe platoul unde se află astăzi lacul Vintileasca. Această legendă este cunoscută în istoria locală, dar ea se referă mai ales la originea numelui satului și la zona lacului, nu neapărat la crucea de pe islaz.
Dintre cele două variante, cea cu ciuma pare mai probabilă pentru crucea fotografiată, deoarece inscripția pare să spună „s-a făcut spre pomenire”, formulă potrivită pentru o cruce memorială sau funerară. Legenda cu Vintilă Vodă poate păstra amintirea unui episod mai vechi al locului, dar dacă pe cruce chiar apare „leat 17…”, atunci monumentul nu poate fi ridicat direct de Vlad Vintilă.