18/08/2026
Violența nu rănește doar un om. Desfigurează însăși condiția umană.
Pentru că, înainte de lovituri, amenințări sau control, există ceva fundamental care se pierde: capacitatea de a-l vedea pe celălalt ca pe un om demn de respect, libertate și siguranță.
Violența transformă iubirea în frică, apropierea în control și casa, locul care ar trebui să ofere cea mai mare siguranță, într-un spațiu al nesiguranței.
Iar urmele nu rămân doar asupra celui care o trăiește. Ajung la copii, în familii, în comunități și, uneori, se transmit mai departe prin comportamente învățate și răni nevindecate.
De aceea, violența domestică nu poate fi redusă la „ce se întâmplă între doi oameni”.
Ne privește pe toți.
Pentru că o societate se definește și prin felul în care îi protejează pe cei vulnerabili și prin ceea ce refuză să mai tolereze.
Violența desfigurează condiția umană.
Empatia, responsabilitatea și curajul de a interveni ne-o redau.
