RAISA Enachi

RAISA Enachi 🇷🇴 Deputat de Vaslui
RAISA ENACHI DEPUTAT
aleasa în circumscriptia electorala nr.39 VASLUI
data validarii: 21 decembrie 2020 - HCD nr.70/2020

⚖️ 𝗣𝗿𝗼𝘁𝗲𝗰𝘁̧𝗶𝗮 𝗳𝗲𝗺𝗲𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗻𝘂 𝗶̂𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲 𝗱𝘂𝗽𝗮̆ 𝗰𝗿𝗶𝗺𝗮̆În primele şase luni ale anului 2026, poliţiştii au intervenit la 72.859 d...
19/08/2026

⚖️ 𝗣𝗿𝗼𝘁𝗲𝗰𝘁̧𝗶𝗮 𝗳𝗲𝗺𝗲𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗻𝘂 𝗶̂𝗻𝗰𝗲𝗽𝗲 𝗱𝘂𝗽𝗮̆ 𝗰𝗿𝗶𝗺𝗮̆
În primele şase luni ale anului 2026, poliţiştii au intervenit la 72.859 de sesizări în contextul violenţei domestice. Au fost înregistrate 27.829 de infracţiuni, dintre care peste 15.000 de fapte de lovire sau alte violenţe. În aceeaşi perioadă au fost emise 9.562 de ordine de protecţie provizorii, iar instanţele au dispus alte 8.326 de ordine de protecţie. Asta înseamnă, în medie, peste 400 de intervenţii ale poliţiei şi peste 150 de infracţiuni de violenţă domestică în fiecare zi.

Tocmai din această raţiune am iniţiat proiectul de modificare a Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie, prin care am propus ca poliţia să poată interveni atunci când există elemente obiective care indică un pericol real, chiar dacă victima, aflată sub presiune, teamă, dependenţă economică sau control psihologic, refuză în acel moment să recunoască violenţa, o minimalizează ori nu doreşte să formuleze imediat o plângere.
Am propus, de asemenea, instituirea posibilităţii ca agresorul să fie reţinut pentru 24 de ore atunci când sunt îndeplinite condiţiile legale şi există un risc real şi imediat pentru victimă, tocmai pentru ca perioada de după intervenţia autorităţilor să nu rămână un interval în care agresorul se poate întoarce asupra victimei.

Contest ideea că putem considera problema rezolvată doar pentru că am găsit o formulare juridică mai precisă pentru tragedia care s-a produs. Adevărata probă a unui sistem de protecţie nu este cât de bine poate descrie o crimă după ce femeia a fost ucisă, adevărata probă este dacă statul a fost capabil să recunoască pericolul înainte de crimă şi să acţioneze suficient de repede pentru a o împiedica.

Adevărata măsură a protecţiei nu este felul în care reacţionăm după o crimă, ci numărul crimelor pe care reuşim să le împiedicăm.

https://www.cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=31069


Partidul Republican din România

𝐕𝐚𝐬𝐥𝐮𝐢𝐮𝐥 𝐬̧𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐚𝐝𝐨𝐱𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐞𝐢, 𝐬𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭𝐞, 𝐭𝐚𝐫𝐢𝐟𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚Potrivit expli...
18/08/2026

𝐕𝐚𝐬𝐥𝐮𝐢𝐮𝐥 𝐬̧𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐚𝐝𝐨𝐱𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐞𝐢, 𝐬𝐮𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭𝐞, 𝐭𝐚𝐫𝐢𝐟𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚
Potrivit explicaţiilor prezentate de conducerea Aquavas, din cei 12,32 lei/mc pentru apa potabilă, aproximativ 8,62 lei reprezintă costuri operaţionale, dintre care 5,17 lei sunt costuri cu forţa de muncă, 2,50 lei costuri cu apa brută, mentenanţa şi exploatarea, iar 0,95 lei costuri cu energia electrică.
📝 Tocmai de aceea am susţinut şi modificarea Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.
Propunerea legislativă se află în procedură parlamentară şi reprezintă, în esenţă, continuarea unei preocupări pentru transparenţă, eficienţă şi protejarea consumatorului.
În opinia mea, tarifele nu pot fi analizate exclusiv prin formule contabile şi prin necesitatea recuperării costurilor.
Trebuie să existe criterii clare privind eficienţa operatorului, transparenţa cheltuielilor, reducerea pierderilor şi efectul concret al investiţiilor de sute de milioane de euro asupra serviciului furnizat populaţiei.
Aici apare una dintre cele mai importante întrebări.
Aquavas are în implementare proiecte de aproximativ 462 de milioane de euro, în timp ce proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată are o valoare eligibilă totală de aproximativ 548,5 milioane de euro. Cele două valori nu trebuie confundate, prima reprezintă valoarea aproximativă a proiectelor aflate în implementare, în timp ce cea de-a doua reprezintă valoarea eligibilă totală aferentă proiectului regional.
Programul este unul de amploare, sunt prevăzute lucrări pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi intervenţii asupra infrastructurii de tratare, pompare şi epurare. Investiţiile urmăresc creşterea gradului de acces la servicii conforme şi modernizarea infrastructurii existente.

Aceste investiţii sunt necesare şi nu contest necesitatea lor.
Dimpotrivă, un judeţ precum Vasluiul are nevoie de infrastructură modernă, de reţele extinse şi de servicii publice care să respecte standardele europene, dar tocmai dimensiunea investiţiilor impune o întrebare legitimă: care va fi efectul lor asupra eficienţei sistemului şi asupra costului suportat de consumator❓️
Dacă se investesc sute de milioane de euro în infrastructură, este firesc ca populaţia să aştepte mai puţine pierderi, mai puţine avarii, consumuri energetice mai bine controlate, costuri de operare optimizate şi, în final, un serviciu mai bun şi mai previzibil.

💧 Vasluienii nu trebuie să primească în fiecare an doar explicaţia că apa s-a scumpit din cauza inflaţiei, a investiţiilor sau a costurilor de operare. Trebuie să primească şi răspunsuri clare la alte întrebări: cât s-au redus pierderile, cât de mult a crescut eficienţa energetică, ce economii au fost obţinute prin modernizarea infrastructurii, cm au evoluat costurile cu personalul şi în ce măsură investiţiile de sute de milioane de euro contribuie la stabilizarea tarifelor în viitor.
Aceasta este, de fapt, problema pe care o ridic, nu dacă Vasluiul trebuie să investească în apă şi canalizare, ci dacă investiţiile şi tarifele sunt administrate într-un mod care pune în centru şi interesul celui care plăteşte factura.
Un judeţ cu venituri reduse nu îşi poate permite ca apa să devină un serviciu din ce în ce mai greu de suportat. Iar o investiţie de sute de milioane de euro trebuie să producă, în timp, nu doar infrastructură modernă, ci şi eficienţă, predictibilitate şi un serviciu public mai bine administrat.
Vasluienii au dreptul să ştie unde se duc banii pe care îi plătesc, de ce tariful este atât de ridicat şi, mai ales, când vor începe să vadă în factură şi în calitatea serviciului rezultatele investiţiilor care se fac astăzi.
https://www.cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=31065

Partidul Republican din România

6𝟎4 d𝐞 𝐩r𝐨i𝐞c𝐭e P𝐍R𝐑 𝐢̂n V𝐚s𝐥u𝐢 𝐬̧i 1𝟔4,8𝟖 𝐦i𝐥i𝐨a𝐧e d𝐞 𝐞u𝐫o, 𝐬u𝐛 𝐩r𝐞s𝐢u𝐧e𝐚 𝐭e𝐫m𝐞n𝐮l𝐮i-l𝐢m𝐢t𝐚̆Vasluiul nu îşi poate permi...
18/08/2026

6𝟎4 d𝐞 𝐩r𝐨i𝐞c𝐭e P𝐍R𝐑 𝐢̂n V𝐚s𝐥u𝐢 𝐬̧i 1𝟔4,8𝟖 𝐦i𝐥i𝐨a𝐧e d𝐞 𝐞u𝐫o, 𝐬u𝐛 𝐩r𝐞s𝐢u𝐧e𝐚 𝐭e𝐫m𝐞n𝐮l𝐮i-l𝐢m𝐢t𝐚̆
Vasluiul nu îşi poate permite să piardă bani europeni după ce a aşteptat ani întregi investiţiile menite să reducă decalajele acumulate. Dacă o parte dintre cele 604 proiecte rămâne nefinalizată sau nu poate fi valorificată integral în condiţiile programului după expirarea termenului, responsabilitatea nu va putea fi ascunsă în procente. În spatele fiecărui procent se află bani, lucrări, clădiri, servicii şi comunităţi care aşteaptă rezultate concrete.
În final, adevărata întrebare pentru Vaslui nu este câte proiecte au fost aprobate, însă câte vor rămâne efectiv în judeţ după închiderea PNRR. Pentru un judeţ care are nevoie de fiecare investiţie capabilă să reducă decalajele de dezvoltare, diferenţa dintre un proiect contractat şi un proiect finalizat poate fi diferenţa dintre o promisiune administrativă şi o schimbare reală. https://www.cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=31060


Partidul Republican din România

𝗩𝗮𝘀𝗹𝘂𝗶𝘂𝗹 𝗮𝗴𝗿𝗶𝗰𝗼𝗹, 𝗶̂𝗻𝘁𝗿𝗲 𝘀𝗲𝗰𝗲𝘁𝗮̆, 𝘀𝘂𝗯𝗳𝗶𝗻𝗮𝗻𝘁̧𝗮𝗿𝗲 𝘀̧𝗶 𝗶𝗻𝘀𝗼𝗹𝘃𝗲𝗻𝘁̧𝗮̆Vasluiul apare explicit între judeţele în care sunt conc...
17/08/2026

𝗩𝗮𝘀𝗹𝘂𝗶𝘂𝗹 𝗮𝗴𝗿𝗶𝗰𝗼𝗹, 𝗶̂𝗻𝘁𝗿𝗲 𝘀𝗲𝗰𝗲𝘁𝗮̆, 𝘀𝘂𝗯𝗳𝗶𝗻𝗮𝗻𝘁̧𝗮𝗿𝗲 𝘀̧𝗶 𝗶𝗻𝘀𝗼𝗹𝘃𝗲𝗻𝘁̧𝗮̆
Vasluiul apare explicit între judeţele în care sunt concentrate insolvenţele agricole de dimensiune mare, iar această realitate trebuie privită în raport cu structura economică a judeţului. Într-un teritoriu cu peste 400.000 de hectare agricole şi aproape 293.000 de hectare arabile, falimentul unei exploataţii importante nu înseamnă numai dispariţia unui operator economic. Înseamnă diminuarea capacităţii de producţie, reducerea volumului de lucrări contractate, diminuarea achiziţiilor de inputuri, scăderea cererii pentru transport, service, mecanizare şi forţă de muncă şi, în final, pierderea unei părţi din venitul care circulă în comunităţile rurale.
https://www.cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=31057


Partidul Republican din România

15/08/2026

Doar marketing politic, atât știu să facă.
Avem deja exemple precum suspendarea lui Iohannis sau promisiunea unor case la 35.000 de euro.
Și lista poate continua...

La 15 august, România unește într-o singură zi două repere cu profundă încărcătură spirituală și națională și anume sărb...
15/08/2026

La 15 august, România unește într-o singură zi două repere cu profundă încărcătură spirituală și națională și anume sărbătoarea , protectoare și călăuzitoare a celor care își încredințează viața mării, și , sărbătoarea celor care servesc sub pavilionul tricolor.

La 124 de ani de la prima celebrare a Zilei Marinei Române și în al 166-lea an de existență a Marinei Militare Române moderne, istoria acestei instituții exprimă continuitatea strategică și exercițiul suveranității statului român.
O națiune nu devine putere maritimă prin simpla posesie a unei ieșiri la mare, ci prin capacitatea politică, militară și instituțională de a transforma această geografie în securitate, autonomie și libertate de decizie.

În această zi de sărbătoare, gândul nostru se îndreaptă către marinarii militari și civili, către cei care își desfășoară misiunile pe Dunăre și la Marea Neagră și către toate familiile care le sunt alături.
Sub ocrotirea Maicii Domnului le dorim tuturor putere, sănătate, curaj și întoarcere cu bine acasă.

La mulți ani Marinei Române!
La mulți ani marinarilor militari și civili!
La mulți ani tuturor românilor care, prin competență, disciplină și responsabilitate, servesc sub pavilion românesc!

La mulți ani de Sfânta Maria și de Ziua Marinei Române! 🇷🇴

https://www.cdep.ro/ords/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=31041

Acum o oră, premierul demis a publicat pe rețelele sociale un mesaj prin care încearcă să transforme o problemă punctual...
14/08/2026

Acum o oră, premierul demis a publicat pe rețelele sociale un mesaj prin care încearcă să transforme o problemă punctuală a sistemului energetic într-o justificare politică.

❗️ Câteva lucruri trebuie clarificate.

Faptul că sistemul energetic a rămas stabil este, în primul rând, meritul operatorilor din sistemul energetic și al faptului că România este conectată la piața europeană de energie.

Autorul vorbește despre aproximativ 650 MW lipsă și despre importuri posibile de până la 4.000 MW, dar evită să spună un lucru esențial:
❓️ Care este costul acestor importuri și cine îl suportă?
Dacă energia importată este mai scumpă decât producția internă, diferența se vede în costurile furnizorilor și, indirect, în facturile consumatorilor și ale economiei.

💡 De asemenea, premierul demis sugerează că proiectul Bala 2 ar fi soluția care ar fi evitat oprirea Unității 2 de la Cernavodă, o afirmație mult prea categorică.

‼️ Un proiect hidrotehnic aflat în discuție de aproximativ un deceniu nu poate fi prezentat ca o garanție că reactorul nu s-ar fi oprit. Înainte de a promite „dublarea debitului” și „+1 metru nivel al apei”, trebuie prezentate public studiile tehnice actualizate, costurile totale, impactul asupra navigației și mediului și termenul realist de execuție.

Mai mult, dacă proiectul are toate avizele și aprobările încă din 2024, întrebarea firească este:
❓️ De ce nu a fost introdus imediat în bugetul de investiții și cine a răspuns pentru această întârziere?
A arăta cu degetul spre alte ministere nu înlocuiește răspunderea executivă.

Mai afirmă Bolojan cel demis că rezultatele în energie apar în 2 - 3 ani.
⁉️ Tocmai de aceea este legitim să întrebăm ce investiții concrete au fost accelerate în ultimii ani:
❓️câți MW noi au intrat efectiv în funcțiune,
❓️câte proiecte de stocare au fost realizate și
❓️ce capacități pe gaz, hidro sau nuclear au fost finalizate, nu doar anunțate?

Astfel, România va importa energie pentru a acoperi aproximativ 10% din consumul național în această perioadă, însă Guvernul demis nu comunică transparent prețul estimat al importurilor, impactul bugetar și impactul asupra facturilor.
Fără aceste informații, despre „viziune” și „adevăr” rămâne mai degrabă un exercițiu de imagine decât o informare completă a cetățenilor.

Securitatea energetică nu se votează și nu se proclamă — se construiește.Când doctrina precedă infrastructura, cine răsp...
13/08/2026

Securitatea energetică nu se votează și nu se proclamă — se construiește.

Când doctrina precedă infrastructura, cine răspunde pentru vulnerabilitatea energetică?
În seara de 12 august, România consuma 6.662 MW și producea intern 5.908 MW. Un deficit de 754 MW trebuia acoperit prin schimburi cu sistemele din regiune, în timp ce Unitatea 1 de la Cernavodă era indisponibilă, iar Unitatea 2 urma să intre în procedura de oprire controlată.

Pentru a compensa pierderea producției nucleare, statul avea din nou nevoie de capacități pe care politica energetică le-a tratat ani la rând ca fiind incompatibile cu viitorul, Rovinari 4, cu 330 MW putere instalată, producție hidro suplimentară și importuri.

‼️ Aici este contradicția politică.
Nu seceta este responsabilitatea unui partid și nici debitul Dunării. Responsabilitatea politică începe însă acolo unde un risc cunoscut nu este transformat, la timp, într-o capacitate reală de răspuns.

Vulnerabilitatea Cernavodă la condiții hidrologice severe era cunoscută de ani de zile. În același timp, România și-a redus capacitatea termoelectrică, producția internă s-a contractat, iar importurile au crescut.
Închiderea unor capacități a devenit certă înainte ca înlocuirea lor să devină o certitudine tehnică.

Aceasta este eroarea de fond, un sistem energetic nu poate funcționa cu megawați promiși în strategii, ci cu megawați disponibili exact în momentul în care sunt necesari.
Tranziția energetică nu este o doctrină morală, este o problemă de inginerie, capital, timp și .

Poți decide că cărbunele trebuie eliminat, poți decide că nuclearul și regenerabilele trebuie să aibă un rol mai mare, dar nu poți elimina capacitatea fermă astăzi în speranța că o vei înlocui mâine.

Iar dacă partidul USR care și-a construit identitatea pe competență și expertiză a susținut arhitectura unei asemenea tranziții, atunci standardul de evaluare trebuie să fie consecința, nu intenția.

Nu decarbonizarea este problema, problema este să dezafectezi prezentul înainte ca viitorul să fie construit.
Iar când această eroare se transformă în dependență de importuri, rezervă insuficientă și presiune asupra prețului energiei, vulnerabilitatea energetică nu mai este o abstracție tehnică.
Devine o notă de plată.

Întrebarea rămâne: cine își asumă răspunderea pentru această vulnerabilitate?

Partidul Republican din România

Address

Izvor 2-4
Bucharest
032463

Telephone

0767398254

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when RAISA Enachi posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Shortcuts

Share