La Primul Bebe

La Primul Bebe www.laprimulbebe.ro 💜
www.cursuriparentale.ro 💚
www.bebebunvenit.ro 💛

AM NEVOIE SĂ SIMT CĂ NU DERANJEZ ATUNCI CÂND ÎNTREB CEVA. Dedicăm aceste rânduri tuturor medicilor care au arătat răbdar...
12/08/2026

AM NEVOIE SĂ SIMT CĂ NU DERANJEZ ATUNCI CÂND ÎNTREB CEVA. Dedicăm aceste rânduri tuturor medicilor care au arătat răbdare și compasiune față de gravidele și proaspetele mame care li s-au adresat, poate uneori cu griji mărunte și nesemnificative pentru un cadru medical, însă de o importanță majoră pentru ele. Vă mulțumim pentru că existați și pentru că vă faceți cu dăruire meseria.

Inițiativa de conștientizare , pornită începând cu anul 2020 de către LaPrimulBebe, are scopul de a pune reflectorul public pe nevoile concrete, firești, dar adesea ignorate ale mamelor, în perioada sarcinii și în perioada de după naștere.
Lipsa de vizibilitate, sprijin și validare duce la izolare, epuizare și, uneori, la depresie postnatală. Inițiativa a pornit din dorința de a da voce acestor trăiri și nevoi. Pentru că o mamă văzută, susținută și ascultată este o mamă mai echilibrată. Iar o mamă care este bine creează un start mai bun pentru copilul ei.
Viitorul este, la propriu, în brațele mamelor, iar ele au nevoie de sprijin. ❤

11/08/2026

Să nu mai poți folosi telefonul o săptămână sau să vadă cineva tot ce ai căutat pe internet în ultimele zile? Avem senzația că multe dintre noi am începe să ne gândim serios la săptămâna fără telefon, mai ales de când suntem mame. 😅
Pentru că, dacă ne-am uita puțin prin istoricul căutărilor, probabil am găsi acolo lucruri pe care, înainte să avem copii, nici nu ne-am fi imaginat că o să le căutăm vreodată. Și avem o bănuială că foarte multe dintre căutări încep cu: E normal să...?
Uneori găsim răspunsul, ne liniștim și, peste două zile, căutăm din nou exact același lucru, doar ca să fim sigure. Pentru că, din momentul în care devenim mame, apare și presiunea că ar trebui să știm tot. Numai că nu știm mereu și nici nu am avea cum. Sunt atât de multe lucruri pe care le trăim pentru prima dată odată cu copiii noștri. Faptul că am devenit mame nu înseamnă că au venit și toate răspunsurile.
Poate că am înțeles greșit ce înseamnă să fim pregătite. Nu avem nevoie să știm tot, avem nevoie să știm unde să mergem atunci când nu știm. Să avem un medic pe care îl putem întreba când ceva ne îngrijorează, o prietenă căreia să-i scriem, oameni în care să avem încredere, locuri sigure în care să găsim informații atunci când avem nevoie de ele.
Pentru că știm și cm e să căutăm un lucru și în loc să ne liniștim, să ajungem să fim mai speriate decât eram înainte. Exact de la nevoia aceasta am pornit când am creat BebeBunVenit. Ne-am dorit să existe un loc în care să găsim informațiile de care avem nevoie în sarcină și în primul an cu bebe, explicate de medici și experți în care putem avea încredere.

Dacă urmează să devii mamă sau ai un bebe în primul an de viață, BebeBunVenit poate fi unul dintre locurile pe care să știi că le ai la îndemână atunci când apare o întrebare și nu știi încotro să te îndrepți. Iar dacă tu ai deja BebeBunVenit, dă postarea asta mai departe unei femei însărcinate sau unei mame care e acum la început.
Probabil că îți amintești cm e să ai un bebe de câteva zile în brațe și să te întrebi dacă e normal să doarmă atât, să nu știi de ce plânge sau când să suni medicul. Poate că îi va prinde bine să afle, înainte de toate, un lucru pe care multe dintre noi am fi avut nevoie să-l auzim: Nu trebuie să știi tot, trebuie doar să știi unde să cauți atunci când nu știi.

10/08/2026

Când ai simțit ultima oară că ești o mamă bună?

Dacă te rugăm acum să ne spui despre un moment pentru care te simți vinovată ca mamă, probabil o să îți vină atâtea exemple în cap încât nici nu o să știi ce să alegi. „Vai, cu ce să încep? Nu l-am putut convinge să își ia geaca azi dimineață. I-am dat biscuiți pe post de masă de seară. Mi-am pierdut răbdarea și am ridicat vocea la el.”

Dar dacă te rugăm să ne dai un exemplu de moment când te-ai simțit ca o mamă bună? Blanc total? Oare de ce?

Din punctul de vedere al evoluției, prioritizarea amintirilor negative are sens. Ținem minte experiențele negative pentru că acest lucru era pe vremuri esențial pentru supraviețuire. Dacă nu țineai minte pe unde umbla lupul, erai mâncat. Din acest motiv, sistemul nostru nervos se „agață” de amintirile negative, pe când cele pozitive alunecă ușor în uitare.

Când devenim conștiente de această tendință, putem învăța să o contracarăm. Cum facem asta? Fiind mai prezente în momentele frumoase. Sunt atâtea momente în care simțim că ne descurcăm bine ca mame. Știi despre ce vorbim. Momentele alea când discuți frumos cu copilul și îl convingi să își pună niște pantaloni curați, să încerce un fruct nou, să se spele pe dinți. Momentele când stați culcușiți pe canapea și citiți, când construiți case din Lego, când îl dai în leagăn și el zâmbește până la urechi.

Ești o mamă bună, dar e ușor să uiți asta. De azi încolo, ia decizia conștientă de a te bucura de momentele frumoase. Un alt exercițiu de folos e să te gândești în fiecare seară la trei momente din ziua respectivă în care te-ai descurcat bine, nu doar ca mamă, ci în general.

Așadar, spune-ne în comentarii un moment în care ți-ai spus: „Știi ce? Chiar sunt o mamă bună.”

Stânga sau dreapta? 👇😅
09/08/2026

Stânga sau dreapta? 👇😅

Am avut marea șansă să urmăresc îndeaproape, în sălbăticie, zeci de pui de elefant alăptați de mamele lor. Ore întregi...
08/08/2026

Am avut marea șansă să urmăresc îndeaproape, în sălbăticie, zeci de pui de elefant alăptați de mamele lor. Ore întregi, seri la rând i-am așteptat să sosească în zonele cu apă.
Există o gingășie înduioșătoare în felul în care aceste uriașe animale își protejează puii. În care îi învață să bea apă, cu trompițele care de multe ori nu le ajung la luciul apei. În care alungă finuț, dar ferm și puternic orice alt elefant mare sau mic, din altă familie care încearcă să bea înaintea puiului lor. În care neobosite își lasă puii să sugă de muuulte ori într-un timp scurt.
Fără program, fără frustrări că vor prea des, fără să le fie teamă că puii se învață și devin răsfățați de la prea multă hrană, atenție, comfort emoțional sau iubire. Ele știu că aceasta este singura cale ca micii elefanți să crească și să părăsească turma, construindu-și propria familie.

Am înțeles în ultimii ani, că felurile în care am ales, am știut sau am putut să îmi cresc copiii până acum au fost mereu în contradicție cu părerea unuia sau mai multor oameni.
Lucru care mă supăra uneori, mă activa alteori, mă amăra, mă întrista, mă frustra sau mă înfuria. Iar răspunsul meu era de apărare, de atac, de falsă prefăcătorie că nu îmi pasă de ce spun alții. Doar că atunci când rămâneam eu cu mine, îmi păsa, mă durea. Cunoscut sau necunoscut. Mult, puțin, dar îmi păsa.

Și dacă în aparență părea că oamenii nu mă înțelegeau sau că nu erau la fel de informați ca mine, am înțeles că singurul numitor comun al acestor situații eram eu.
Sătulă de nedoritele emoții musafire am început să îmi pun multe întrebări și să mă studiez atent atunci când mă activa ceva.

Ce era în spatele activării mele, a furiei, a frustrării, a mâhnirii mele la judecata altora? De obicei o frică. Frica de a nu fi făcut suficient pentru copiii mei, frica de a nu fi o mamă bună, frica de a fi considerată de cei din jur o mamă rea sau iresponsabilă, frica de judecata celorlalți, frica de neiubirea lor, frica de judecata copiilor mei când vor fi mari.

Despicând fiecare fir, nu în patru ci în patruzeci am văzut că cel mai adesea mă activau lucrurile spuse de alții atunci când și eu le credeam despre mine, chiar dacă la prima vedere nu părea.
Deși nașterea prin cezariană a fost asumată faptul că nu am avut mai mult curaj să dau naștere natural a lăsat un gol undeva, chiar dacă mic. Acesta este doar un exemplu, dar ca el sunt zeci.

Am conștientizat că niciun subiect nu mă poate aprinde pe interior sau pe exterior dacă subiectul este vindecat și integrat în mine. Așa că am obișnuit să mă uit mai atent la fiecare lucru care mă activează, să caut rana și să o vindec. Cu cât vindec mai mult cu atât pot fi aprinsă mai greu, de orice, de oricine.

Părerile despre alăptare, lapte praf, locurile unde alăptăm, durata alăptării, alegerea de a opri alăptarea cândva, oricând ne aprind de multe ori. Să căutăm să ne vindecăm propriile răni, propriile frici, dar mai ales să înțelegem ce e în noi de ne doare, ne enervează, ne activează.
Doar așa nu vom mai auzi zumzetul continuu al exteriorului în jurul unuia dintre cele mai gingașe acte omenești. ♥️

Atena Boca, LaPrimulBebe

07/08/2026

În ne amintim cu mult drag de una dintre campaniile umanitare care ne-a rămas aproape de suflet.
Este povestea Secției de Neonatologie a Spitalului Județean Râmnicu Vâlcea, un loc în care mii de bebeluși au venit pe lume și unde, împreună cu părinții lor, au avut nevoie de cele mai bune condiții încă din primele clipe de viață.

Mobilizarea părinților LaPrimulBebe în acea campanie umanitară a făcut posibil ca secția să fie transformată complet. A fost o perioadă cu multe provocări: era pandemie, echipele de lucru au fost afectate, secția a trebuit mutată pentru ca lucrările să poată continua, iar multe dintre lucrurile care păreau simple au devenit adevărate provocări.
Chiar si asa, Secția de Neonatologie a primit o nouă față. Au fost renovate spațiile în care nou-născuții erau îngrijiți în fiecare zi de către medici și asistente, au fost îmbunătățite condițiile pentru familii și a fost creat un mediu mai sigur, mai cald și mai demn pentru începuturile fragile de viață.

Pentru noi, această campanie nu a fost niciodată doar despre pereți, mobilier sau lucrări de renovare.
A fost despre mamele care intră pentru prima dată într-o secție de neonatologie cu emoție și teamă. Despre tații care așteaptă vești pe holuri. Despre medicii care merită să lucreze într-un spațiu care îi susține. Despre bebelușii care își încep povestea acolo.

În cei 13 ani de campanii umanitare și licitații organizate de comunitatea LaPrimulBebe, împreună cu zeci de mii de părinți implicați și sute de voluntari, 25 de secții de pediatrie, neonatologie, terapie intensivă și maternități din întreaga țară au primit aparatură nouă, au fost renovate sau au beneficiat de ambele.

Privind astăzi imaginile din Râmnicu Vâlcea, ne gândim la toate mamele care au trecut sau vor trece pragul acestei secții. La primele clipe alături de copilul lor, la primele mese și la toate emoțiile care vin odată cu începutul unei noi vieți.
În această transformare a intrat și un loc special - sala de hrănire a bebelușilor spațiu care susține începutul unei povești de alăptare și de conectare între mamă și copil (imaginea in comentarii).
Pentru că uneori grija pentru începuturile vieții se vede în lucrurile mari, dar și în cele mici. 💜

O inimă în comentarii ajută ca postarea să ajungă la cat mai multi părinți și proiectele pentru care ne unim să aibă șansa de a aduna umăr lângă umăr cât mai mulți părinți care vor să facă un bine. Deci nu vă sfiiți ❤️

𝐓𝐨𝐩 𝟏𝟎 𝐦𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞. LaPrimulBebe susține alăptarea cu respect și prin informare corectă. Indiferent dacă ai ...
07/08/2026

𝐓𝐨𝐩 𝟏𝟎 𝐦𝐢𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞. LaPrimulBebe susține alăptarea cu respect și prin informare corectă. Indiferent dacă ai alăptat sau nu, dacă ai făcut-o pentru mai mult sau pentru mai puțin timp, dacă ți-a fost mai greu sau mai ușor decât altora, credem că această decizie personală nu îi privește pe cei din jur. Adeseori, se răspândesc concepții greșite sau idei false, care circulând în societate pot influența percepțiile și deciziile legate de alăptare ale proaspetelor mame.
Aceste mituri au adesea un impact negativ asupra mamelor și bebelușilor lor, împiedicându-i să se bucure pe deplin de această experiență și de beneficiile pe care alăptarea le poate aduce în viețile lor. Este important să căutăm informații doar din surse de încredere și să fim deschiși la educarea noastră cu privire la alăptare. Consultarea cu medici și consilieri în alaptare poate oferi soluții și îndrumări în alegerea celei mai bune abordări pentru fiecare mamă și bebeluș în parte.
Am strâns în imagini 10 dintre cele mai întâlnite mituri despre alăptare, care încurcă, stingheresc sau chiar schimbă parcursul relației de alăptare dintre mamă și bebeluș. Pe fiecare l-am demontat împreună, în speranța ca proaspetele mame să aibă informația corectă într-un singur loc.
Alătură-te mișcării pentru informare corectă despre alăptare și lasă-ne mai jos alte mituri pe care le-ai auzit despre alăptare sau cu care te-ai confruntat chiar tu. Împreună putem demonta miturile nesănătoase despre alăptare și putem încuraja informarea corectă. ❤️
____________
Află tot ce ai nevoie să știi despre alăptare din Modulul Alăptarea al Programului video BebeBunVenit, din 32 de episoade video scurte și prietenoase, cu moașa și expertul în alăptare IBCLC Adina Păun. Aproape 4 ore de informație sintetizată, structurată și ușor de asimilat. Poți accesa Programul video BebeBunVenit pe bebebunvenit(punct)ro.

06/08/2026

„Mie mereu mi-a fost milă de asta mică a voastră… prea lipită e de maică-sa, săraca…” Am auzit replica asta de la o vecina. Nu cu răutate cred, ci cu convingerea că un copil foarte atașat de părinți va deveni un adult dependent, ne spune Cristina, mamă din comunitatea LaPrimulBebe.
Mi-a amintit că ani la rând am auzit aceeași idee: că dacă îți ții copilul prea aproape, nu va învăța niciodată să se descurce singur.
Psihologul Diana Stănculeanu explică foarte bine în materialul „Evită să crești un copil dependent. Cum să îi crești autonomia începând cu vârsta de 3 ani”, de pe CursuriParentalePunctR0că autonomia nu apare atunci când împingem copilul prea devreme să se descurce singur ci se construiește din sentimentul de siguranță pe care copilul îl are în relația cu părinții lui. Copiii capătă curaj să exploreze lumea atunci când știu că au un loc sigur în care se pot întoarce.
Autonomia se dezvoltă prin gesturi mici, de zi cu zi: când îi lăsăm să se îmbrace singuri, să aleagă între două opțiuni simple, să își ducă jucăriile la loc sau să participe la mici activități din casă. Și, poate cel mai important, atunci când avem răbdare cu încercările lor, chiar dacă durează mai mult sau nu ies perfect din prima.
Recunosc că și mie îmi este uneori mai ușor să fac lucrurile în locul copilului meu. Să îi închei eu geaca, să îi strâng eu jucăriile, să rezolv eu situația mai repede si bineinteles mai bine ca oricum tot eu fac d**a si decat sa fac de doua ori... si nu reusesc mereu.
Dar vreau sa îmi amintesc că fiecare „lasă-mă pe mine” îi poate lua puțin din încrederea că este capabil, asa cm zicea Diana. Așa că încerc să mă opresc și să îi spun: „Încearcă tu. Sunt aici dacă ai nevoie.”
Cred că acesta este unul dintre cele mai frumoase paradoxuri ale copilăriei: copiii nu devin independenți pentru că îi împingem departe de noi, ci pentru că au avut suficientă siguranță cât timp au fost aproape. Și poate că într-o zi nu vor mai fi „lipiți de noi”. Dar dacă le-am oferit un atașament sigur, vor pleca în lume cu ceva mult mai valoros decât independența aparentă: vor ști că pot, că au voie să încerce, că pot greși și că există întotdeauna un loc unde sunt iubiți necondiționat. ❤️
Si la voi e tentatia de a face lucruri in locul lor sau cm reusiti sa va stapaniti imboldul? 🙈

Nu este un secret că după ce devii mamă, toți simt că au un cuvânt de spus în felul în care îți trăiești sarcina, în fel...
05/08/2026

Nu este un secret că după ce devii mamă, toți simt că au un cuvânt de spus în felul în care îți trăiești sarcina, în felul în care naști, alăptezi sau îți crești copilul.
Ce să mai, atunci când anunți că vei fi mamă, parcă o invitație nescrisă se imprimă pe fruntea ta, invitație la critică și sfaturi nesolicitate.
Mamele nu de asta au nevoie, mamele au nevoie de susținere, de înțelegere, de răspunsuri la întrebările pe care ele le pun, de ghidaj blând către cursuri, medici sau cărți care credem noi că le-ar putea fi utile, au nevoie de spațiu, dar și de mângâiere.
Data viitoare, dacă vei simți să întrebi o mamă cât mai alăptează, că deja este mare copilul, te rog să îți amintești această postare și să nu mai intri cu bocancii în viața sa. Nici tu nu te-ai simți bine dacă te-ar întreba când ai făcut s3cs ultima dată sau cât de des îți faci nevoile fiziologice. Este o informație la fel de personală.

Lasă o ❤️ în comentarii, dacă ai primit vreodată întrebarea "Cât mai ai de gând să alăptezi?"

Inițiativa , pornită începând cu anul 2020 de către LaPrimulBebe, are scopul de a pune reflectorul public pe nevoile concrete, firești, dar adesea ignorate ale mamelor, în perioada sarcinii și în perioada de după naștere.
Lipsa de vizibilitate, sprijin și validare duce la izolare, epuizare și, uneori, la depresie postnatală. Inițiativa a pornit din dorința de a da voce acestor trăiri și nevoi. Pentru că o mamă văzută, susținută și ascultată este o mamă mai echilibrată. Iar o mamă care este bine creează un start mai bun pentru copilul ei.
Viitorul este, la propriu, în brațele mamelor, iar ele au nevoie de sprijin. ❤

04/08/2026

Nu ai lapte. Sunt, probabil, trei dintre cele mai grele cuvinte pe care le putem auzi în primele ore după ce naștem. Și poate că ceea ce doare cel mai tare nu este că le auzim, ci că începem să le credem, atât de repede.

În orice altă relație ne dăm timp. Ne trebuie luni, uneori ani, să cunoaștem un om. Să avem încredere în el. Să îi înțelegem gesturile, felul de a fi, nevoile. Nu tragem concluzii după doar câteva ore petrecute împreună. Dar când ni se naște un copil, parcă uităm toate lucrurile acestea. Ne așteptăm ca, din primele ore, să știm exact de ce are nevoie și ce trebuie să facem noi. Și dacă nu ne iese din prima, ajungem atât de repede să credem că am greșit și să ne învinovățim.

Poate că începutul alăptării nici măcar nu este despre cantități de lapte și atașări perfecte, ci despre o întâlnire așa cm nu mai e niciuna, despre un bebeluș care își caută mama și despre o mamă care își descoperă copilul. Primele două ore după naștere sunt atât de importante tocmai pentru această întâlnire. Contactul piele pe piele îl ajută pe bebeluș să se adapteze, să încerce să se atașeze la sân și transmite organismului mamei semnalul de care are nevoie pentru a declanșa lactația.

Poate că, înainte să ne întrebăm dacă avem suficient lapte, avem nevoie să ne amintim că noi și bebelușii noștri abia ne-am întâlnit și în Săptămâna Mondială a Alăptării, acesta este lucrul pe care ne-am dori să îl știe fiecare mamă. După, cu informațiile potrivite, cu răbdare și încercări repetate, alăptarea are șanse mai mari să meargă bine.

În programul video BebeBunVenit am dedicat un modul întreg alăptării, împreună cu Adina Păun, consultant în alăptare IBCLC. Vorbim despre primele ore și zile după naștere, despre atașarea corectă, despre colostru, despre semnele de foame ale bebelușului, despre ragade și despre întrebările pe care aproape toate ni le punem la început.

Ne-am dori ca fiecare mamă să ajungă la aceste informații înainte de a naște. Pentru că, uneori, nu renunțăm la alăptare din lipsă de lapte, renunțăm pentru că ne pierdem încrederea în noi înainte ca organismul nostru să fi avut timp să își dea seama ce are de făcut. Poate că una dintre cele mai valoroase forme de sprijin este chiar experiența unei alte mame. De aceea, dacă ai alăptat, spune-ne ce ți-ai fi dorit să îți spună cineva în primele ore după naștere? Poate că exact cuvintele tale vor ajunge la o mamă care are nevoie să le audă astăzi! ❤

Address

Bucharest

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when La Primul Bebe posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to La Primul Bebe:

Shortcuts

Share