Solidaritatea Sanitara SCUC Gr.Alexandrescu

Solidaritatea Sanitara SCUC Gr.Alexandrescu Contact information, map and directions, contact form, opening hours, services, ratings, photos, videos and announcements from Solidaritatea Sanitara SCUC Gr.Alexandrescu, Labor Union, Boulevard Iancu de HUNEDOARA 30-32, Bucharest.

07/08/2026

Comunicare publică
Publicăm câteva precizări care fac foarte ușor de înțeles contextul construcției modelului salarizării înaintat de cele două federații reprezentative la nivel de sector Sănătate (Solidaritatea Sanitară și Sanitas) și importanța adoptării acestuia:

(1) În anul 2023, timp de mai multe luni, reprezentanții celor două federații, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății și o serie de experți în resurse umane selectați de minister, am lucrat la un proiect al noii legi a salarizării, adaptat sectorului sanitar. (Modelul lucrat atunci este public, putând fi găsit în linkul celui de-al doilea comentariu.)
Mai exact, sectorul public de sănătate are încă din anul 2023 finalizat proiectul legii salarizării - în partea care-l privește. Altfel spus, la Sănătate legea a fost gata încă de atunci.
Merită reținut faptul că rezultatul muncii acestui colectiv amplu de experți și al negocierilor din acea perioadă - transpus ca sistem de reguli în modelul solicitat acum de cele două federații - reprezintă o reformă a salarizării în sănătate, aducând elemente esențiale de modernizare și adaptare.

(2) Ceea ce am convenit în anul 2023 a fost transmis atunci Ministerului Muncii.
Experții MM au preluat doar o parte din modelul nostru (ex. tariful orar diferențiat pentru lucrul în zilele libere), dar au „ratat” elementele esențiale.
În consecință, proiectul legii salarizării publicat în luna mai 2026 nu conținea ceea ce am stabilit noi anterior.

(3) De la începutul dezbaterilor și negocierilor din acest an pe tema noii legi a salarizării am insistat pe modificarea părții privitoare la sănătate conform regulilor convenite în anul 2023.

(4) Publicarea ieri a solicitărilor comune celor două federații reprezintă un punct firesc de trecere de la respingerea proiectului de lege la solicitarea adaptării lui la specificul sectorului sanitar, pe baza regulilor stabilite în anul 2023.

(5) După aproape o săptămână de negocieri și efort tehnic (desfășurate în continuarea și completarea activităților anterioare), cele două federații au finalizat adaptarea regulilor stabilite în anul 2023 (construite pe un model ce prevedea raportul 1:12 între salariile minime și maxime) la noul proiect al legi salarizării (în care raportul este de 1:8). Modelul de salarizare comunicat ieri de cele două federații include cea mai mare parte a condiționărilor indicate de inițiatorii proiectului de lege în cadrul negocierilor.

(6) Cca. 90% din modelul propus de cele două federații este construit în intervalul de negociere prevăzut deja de a doua formă a proiectului de lege pentru sănătate. Altfel spus, modelul realizat și comunicat de cele două federații poate fi integrat cu ușurință în proiectul legii salarizării.

(7) Modelul salarizării pentru sănătate, propus de cele două federații, nu doar că sprijină realizarea unui nou proiect al legii salarizării și îndeplinirea unui jalon din PNRR, dar asigură că aceste obiective nu sunt îndeplinite prin generarea unor disfuncționalități majore în sistemul public de sănătate.

Întregul context demonstrează că problema a fost aceeași tot timpul: condiția de acceptabilitate a proiectului legii salarizării, în partea privitoare la sănătate, este modificarea lui conform celor convenite de partenerii sociali din cadrul acestui sector. Rezolvarea problemei se înscrie în logica funcționării dialogului social.

06/08/2026

Sănătatea vorbește cu o singură voce!
Cele două federații reprezentative înaintează modelul comun de salarizare și îl vor apăra prin acțiuni comune

Ministerul Muncii și Parlamentul au acum o soluție legislativă unitară pentru Sănătate. Transpunerea integrală și fidelă a pachetului este condiția comună pentru acceptarea proiectului. Decizia comună este clară, pachetul transmis astăzi Ministerului Muncii trebuind să fie preluat ca întreg, finanțat și transpus în norme obligatorii. Orice eliminare, diminuare sau amânare a elementelor sale esențiale va primi un răspuns coordonat al celor două federații, prin toate formele legale de acțiune sindicală.

Federația „Sanitas” din România și Federația „Solidaritatea Sanitară” din România, singurele federații sindicale reprezentative la nivelul sectorului Sănătate, au înaintat astăzi Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății setul comun de solicitări pentru modificarea proiectului legii salarizării, în partea aplicabilă sistemului public de sănătate.

Documentul nu este o simplă listă de revendicări și nici o colecție de corecții punctuale. El reprezintă o arhitectură legislativă completă, bazată pe grile și coeficienți, clasificarea unităților și a locurilor de muncă, reguli pentru condițiile de muncă și continuitatea serviciilor, protecția veniturilor, finanțarea drepturilor, salarizarea personalului nemedical/TESA, performanța și garanțiile dialogului social.

Noul model valorifică principiile și regulile negociate în anul 2023 de Ministerul Sănătății împreună cu cele două federații reprezentative și consacrate în cadrul contractului colectiv de muncă la nivel de sector. Modelul a fost actualizat prin negocierile și simulările desfășurate în ultimele săptămâni și definitivat în continuarea discuțiilor din 4 august 2026, de la Palatul Cotroceni, mediate de Administrația Prezidențială.

Prin această poziție comună dispare orice posibil pretext privind lipsa unei alternative tehnice sau existența unor solicitări sindicale incompatibile. Ministerul Muncii, inițiatorii politici și Parlamentul au în față o soluție unitară, formulată în texte legislative și susținută de organizațiile care reprezintă angajații din Sănătate la nivel de sector.
Astăzi nu înaintăm o cerere de a relua discuția de la zero, ci soluția comună a sectorului. De acum înainte, fiecare instituție și fiecare partid parlamentar trebuie să spună clar dacă apără angajații și funcționarea sistemului public de sănătate sau dacă își asumă respingerea unei alternative complete, negociate și verificabile.

Un model complet de salarizare, specific sistemului sanitar
Modelul comun reașază salarizarea astfel încât veniturile să reflecte mai bine complexitatea muncii, nivelul de responsabilitate, riscurile asumate, contribuția la continuitatea serviciilor și dificultatea de a asigura personalul necesar. Principalele componente sunt:

1. Diferențierea salariilor de bază după rolul unității sanitare. Unitățile sunt grupate în șase categorii, de la spitalele regionale, strategice și universitare la unitățile medico-sociale, pentru ca salariul de bază să reflecte complexitatea serviciilor și responsabilitatea instituțională.

2. Recunoașterea complexității locului de muncă. Coeficienții sunt majorați suplimentar pentru patru categorii de secții și compartimente. O parte din diferențierea lăsată astăzi aproape exclusiv sporurilor este mutată astfel într-o componentă stabilă: salariul de bază.

3. Grile complete și soluție pentru întreaga echipă. Pachetul cuprinde coeficienți pentru personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar și introduce reguli de încadrare pentru personalul tehnic, economic și socio-administrativ/TESA și pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanță. Reforma nu poate lăsa în urmă categoriile fără de care unitățile sanitare nu funcționează.

4. Limite minime reale pentru condițiile de muncă. Drepturile aferente riscurilor sunt organizate pe intervale obligatorii iar locurile de muncă pentru condițiile deosebit de periculoase sunt definite în lege. Sunt păstrate recompensele pentru radiații, neonatologie, săli de naștere, laboratoare, condiții grele și zone izolate sau cu deficit de specialiști.

5. Recompensarea corectă a continuității. Modelul menține sporul de tură la 15%, prevede pentru munca din repausul săptămânal și sărbătorile legale un tarif orar suplimentar între 50% și 100%, reașază plata gărzilor și stabilește reguli clare pentru garda la domiciliu și liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parțial. Continuitatea serviciilor medicale nu poate fi tratată ca o resursă gratuită.

6. Protecția venitului și finanțarea garantată. Niciun angajat nu trebuie să piardă din venitul salarial. Pachetul solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii/compensatorii și continuarea finanțării creșterilor prin CNAS și influențele salariale până la reforma finanțării spitalelor, cu garantarea drepturilor salariale în plată după schimbarea mecanismului.

7. Performanță fără stimulente perverse. Este propus un program-pilot național pentru salarizarea suplimentară în funcție de performanță, cu indicatori care nu pot încuraja suprautilizarea serviciilor, selecția nejustificată a pacienților ori afectarea independenței profesionale. Sunt prevăzute și creșteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajații care contribuie la realizarea lor.

8. Dialog social care produce reguli obligatorii. Regulamentul de sporuri, criteriile de performanță, regulile gărzilor și soluțiile pentru încadrarea personalului trebuie construite cu participarea efectivă și, acolo unde documentul prevede, cu acordul federațiilor reprezentative la nivel de sector. Negocierea nu poate fi înlocuită de o consultare formală după ce deciziile au fost luate.

Trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul să poată fi acceptat

a) Nicio scădere a venitului salarial total. Protecția trebuie verificată pe salariul de bază împreună cu sporurile, turele, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele libere, nu doar pe o componentă izolată.

b) Creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților de la intrarea în vigoare. Numărul angajaților menținuți temporar prin sume compensatorii este redus la minimum, iar toți angajații ajung să beneficieze efectiv de creșterea veniturilor, cel târziu începând cu al treilea an de aplicare.

c) Reguli finanțate, transparente și aplicabile. Nicio promisiune nu poate înlocui textul de lege, sursa de finanțare, normele subsecvente și simularea impactului asupra fiecărei categorii de angajați.

Ministerul Muncii și Parlamentul trebuie să răspundă public
Asigurările publice potrivit cărora veniturile nu vor scădea sunt importante, dar nu constituie o garanție juridică. Singurele garanții sunt prevederile adoptate, finanțarea lor și rezultatele unor simulări transparente asupra venitului total.

Cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector solicită:

I. Ministerului Muncii, să integreze integral pachetul în forma consolidată a proiectului, să publice de urgență textul actualizat.

II. Ministerului Sănătății, să susțină public și instituțional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 și să o apere în circuitul tehnic și politic, inclusiv în privința finanțării drepturilor și a actelor subsecvente.

III. Inițiatorilor, partidelor și parlamentarilor: să se pronunțe înaintea votului asupra pachetului ca întreg și, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente. Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanțiilor de finanțare, nu reprezintă acceptarea soluției comune.

Sănătatea și-a construit soluția de organizare a sistemului de salarizare. Ministerul Muncii trebuie să o transpună, inițiatorii trebuie să o finanțeze, iar Parlamentul trebuie să și-o asume. Dacă aleg să o respingă, atunci vor fi responsabili de consecințe.
Solicitările comune vor fi apărate prin acțiuni comune

Federația „Sanitas” și Federația „Solidaritatea Sanitară” își asumă apărarea coordonată a acestui model în toate etapele următoare, respectiv negocierea tehnică, dialogul cu inițiatorii, întâlnirile cu partidele și grupurile parlamentare, informarea publică, prezentarea transparentă a efectelor și organizarea acțiunilor sindicale legale necesare.
Cele două federații își păstrează autonomia statutară, iar formele și calendarul concret al acțiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente. Autonomia nu diminuează însă angajamentul comun, orice refuz de a transpune integral elementele esențiale ale pachetului determinând o reacție coordonată, proporțională cu gravitatea deciziei și cu efectele sale asupra angajaților.

Nu apărăm privilegii și nu cerem conservarea mecanică a unui sistem vechi. Apărăm valoarea muncii, diferențierea justificată între niveluri de complexitate și risc, funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale și capacitatea sistemului public de sănătate de a păstra profesioniștii de care depind pacienții.

Modelul convenit de cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector poate fi găsit în linkul din comentarii.

21/07/2026

Comunicat de presă
Protestul avertizează. Amendamentele schimbă legea

FSSR solicită Parlamentului să transforme propunerile complete înaintate în amendamente la proiectul legii salarizării

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a înregistrat la instituțiile implicate versiunea integrală a propunerilor de modificare a proiectului legii salarizării, raportată la forma comunicată public la 17 iulie 2026. Parlamentarii au acum la dispoziție nu doar revendicări, ci texte concrete de amendamente, explicații juridice și argumente privind impactul asupra angajaților și funcționării serviciilor medicale.
Solicităm tuturor partidelor politice și tuturor parlamentarilor să preia propunerile FSSR, în forma în care au fost argumentate, și să le depună ca amendamente. Acum este momentul răspunderii politice, în care fiecare vot trebuie să protejeze veniturile, să recunoască riscul profesional și să recompenseze continuitatea serviciilor medicale.

Ce trebuie să facă partidele și parlamentarii:
FSSR le solicită decidenților să susțină un pachet coerent, nu corecții izolate care lasă în urmă alte categorii de salariați. Prioritățile care trebuie transpuse în amendamente sunt:
- Nicio scădere a veniturilor, prin introducerea unei clauze reale de non-regresie, calculată prin raportare la media ultimelor 12 luni și incluzând turele, gărzile și munca în zilele libere.
- Condițiile de muncă trebuie diferențiate real, prin plafoane minime garantate pentru drepturile aferente condițiilor, introducerea unei părți a sporurilor pentru condiții de muncă în salariile de bază, eliminarea cotelor arbitrare de personal și evitarea blocării lor prin plafonul general.
- Continuitatea trebuie plătită adecvat, incluzând plata muncii în zilele libere și de sărbătoare cu tarif majorat cu 100% și acordarea sporului de noapte pentru orele de gardă.
- Coeficienți fără reduceri mascate, prin corectarea grilelor medicale și TESA, posibilitatea diferențierii până la +32% și eliminarea neutralității bugetare care condiționează câștigul unora de pierderea altora.
- Sporurile pentru unele riscuri, eliminate din text, trebuie reintroduse, inclusiv radiațiile, neonatologia, sălile de naștere și laboratoarele.
- Negociere colectivă, nu consultare formală, prin acordul federațiilor reprezentative pentru criteriile concrete de acordare a drepturilor stabilite între limite.
- Ierarhizarea trebuie să funcționeze, astfel încât valoarea de referință să nu fie sub salariul minim, promovarea să poată fi realizată prin transformarea postului, iar performanța și contribuția la venituri proprii să poată fi recompensate transparent.
Nu este o dispută despre „sporuri”, ci despre valoarea muncii
În centrul intervenției FSSR nu se află conservarea sporurilor în sensul lor tradițional. Miza este diferențierea corectă a veniturilor între locuri de muncă cu riscuri, responsabilități și intensități diferite și recunoașterea contribuției celor care asigură funcționarea neîntreruptă a spitalelor. O lege care uniformizează riscuri diferite sau permite acordarea simbolică a unui drept produce inechitate, deficit de personal și vulnerabilitate pentru pacienți.

Protestul face vizibilă problema. Soluțiile scrise o pot rezolva.
Greva de avertisment desfășurată astăzi în sănătate confirmă gravitatea nemulțumirilor și necesitatea unei reacții rapide a autorităților. FSSR consideră protestele esențiale pentru a atrage atenția publică. Dar satisfacerea așteptărilor legitime ale angajaților necesită, alături de protest, o arhitectură completă de soluții: formulări legislative, justificări, estimarea consecințelor și negociere susținută până la adoptare.
Fără obiective precise, protestul riscă să rămână doar un semnal sau să fie orientat spre priorități care nu acoperă toate categoriile profesionale. Documentul depus de FSSR arată transparent pentru ce trebuie acționat și oferă parlamentarilor instrumentul concret pentru a schimba proiectul.

Doi ani de muncă pentru un sistem de salarizare etic
După ce a încercat timp de doi ani să obțină un sistem de salarizare etic, FSSR s-a concentrat de data aceasta (până acum) pe solicitări de modificare a proiectului de lege și negocierii fiecărei prevederi cu impact asupra sănătății. Noua versiune transmisă decidenților actualizează textele și argumentele în raport cu forma proiectului din 17 iulie 2026.
Prin această publicare, FSSR face verificabilă activitatea sa, angajații pot vedea exact ce s-a solicitat, iar parlamentarii nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice. Propunerile cuprind protecția veniturilor, continuitatea, condițiile de muncă, coeficienții de ierarhizare, personalul nemedical/TESA, promovarea, performanța și negocierea colectivă.

Apel către angajații din sănătate
Fiecare angajat poate susține revendicările prin acțiuni sindicale legale și prin transmiterea directă a solicitărilor către deputații și senatorii din județul său. Reprezentanții FSSR desfășoară în această perioadă același demers, prezentând amendamentele, solicitând asumarea lor și cerând un răspuns public.
Documentele integrale
Propunerile FSSR și documentele înregistrate în linkul din primul comentariu.
Anexăm o sinteză a solicitărilor FSSR din acest document.

Comitetul Director

Sinteza solicitărilor Federației „Solidaritatea Sanitară” din România

Solicitările FSSR sunt orientate către cinci direcții, cu termen-limită august 2026 pentru ultimele două:
- modificarea suplimentară a Anexei nr. II cap. II;
- corectarea suplimentară a coeficienților de ierarhizare;
- reconstrucția celor 4 grile de salarizare
- introducerea unei părți a sporurilor în salariile de bază.
- construcția Regulamentului de sporuri.
Solicitările de mai jos sunt ordonate după importanța lor.
1. Plafoane minime garantate pentru toate sporurile de condiții de muncă — condiția fără de care nu se poate discuta. Ce se solicită: reformularea art. 7 alin. (1) din Anexa II cap. II astfel încât fiecare spor să aibă un nivel minim garantat (ex.: nivelul I: 35–60%; nivelul II: 25–50%; nivelul III: 15–25%), nu doar plafoane „de până la X%”. De ce: formula „de până la” nu instituie un drept, ci o posibilitate: într-o unitate subfinanțată sporul poate ajunge la zero pentru risc identic. Precedentul OUG nr. 41/2018 și temeiul Legii nr. 367/2022 art. 105 alin. (3) impun un interval real de negociere. Pe scenariul „toate sporurile la 1%”, CCDSS estimează o reducere de ~1,76 mld. lei/an și pierderi mediane de ~2.068 lei/lună. (pag. 3, 15–16) Precizăm că introducerea unor părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariul de bază și intervențiile indicate anterior au scopul de a asigura salarizarea diferențiată a angajaților de la diferite locuri de muncă.
2. Definirea în lege a categoriilor de muncă încadrate în categoriile de sporuri. Eliminarea cotelor de personal pentru sporuri — „nu poate fi acceptată sub nicio formă”. Ce se solicită: Introducerea formei convenită cu MS a art. 7 din cap. II, anexa nr. II. Eliminarea integrală a alin. (7) al art. 7 (cote de 10%/20% din personal pe paliere) și înlocuirea cu prevederea în vigoare; în subsidiar, cote cel puțin egale cu ponderea reală a personalului încadrat la intrarea în vigoare. De ce: fără definirea expresă a locurilor de muncă nu poate fi efectuată încadrarea. În privința cotelor de personal pe categorii de sporuri: aritmetica este imposibilă: ~30% din personal lucrează azi în structuri cu spor nominal 35–85%, iar ~14,5% doar la nivelul I — cota de 10% este de aproape trei ori mai mică decât acoperirea actuală; pentru cele 78 de unități mono-profil (psihiatrie, TBC, infecțioase, ~22 mii posturi) minimum 70% din personal ar rămâne în afara sporurilor; doi asistenți din aceeași secție ATI ar primi sporuri diferite doar pentru că unitatea „și-a epuizat cota” — discriminare directă (art. 6 și 159 Codul muncii). (pag. 3, 21–25)
3. Tarif orar +100% pentru munca în zilele libere și de sărbători legale, inclusiv pentru gărzi. Ce se solicită: modificarea art. 2 și art. 3 alin. (2): tarif orar cu 100% mai mare (nu +30%), la care se adaugă sporul de condiții de muncă; includerea tarifului suplimentar în suma salariilor de bază (nou alin. 3), pentru a nu intra în plafonul de 20%. De ce: art. 137 și 142 alin. (2) din Codul muncii și Decizia ÎCCJ nr. 415/2025 impun compensarea la 100%; la +30%, ora lucrată în zi liberă scade cu până la 41,9% (medic primar ATI: 221,3 → 128,5 lei), iar ora de gardă de urgență în zi lucrătoare cu până la 49% (193,7 → 98,8 lei) — exact în zona cu cel mai mare risc de deficit de personal. (pag. 4, 6–9)
4. Sporul de noapte pentru personalul care efectuează gărzi. Ce se solicită: completarea art. 1 și art. 3: orelor de gardă efectuate noaptea li se aplică sporul de noapte; sporul de tură devine drept garantat („beneficiază”, nu „pot primi”), nediminuabil prin acte administrative locale. De ce: art. 126 din Codul muncii instituie dreptul oricărui salariat de noapte, indiferent de temeiul contractual — excluderea medicilor de gardă este o derogare nepermisă de la o lege organică; soluția fusese convenită cu Ministerul Sănătății (grupul de lucru din 29.05.2026) și a dispărut fără explicație publică. (pag. 4, 5–6, 8)
5. Banda de variație a coeficienților de ierarhizare: de la nivelul din anexă până la +25%, cu abatere în minus de maxim -5%; eliminarea neutralității bugetare. Ce se solicită: art. 10: limita minimă = coeficienții din anexă (nu −15%/−5%), limita maximă = +25–32%, cu acordul federațiilor reprezentative; medicină legală, anatomie patologică și spitalele strategice la +25%; eliminarea alin. (5) — clauza compensării majorărilor prin diminuări; reintroducerea majorărilor pentru complexitate (ATI, UPU, ambulanță). De ce: diferențele structurale actuale între palierele de salarizare sunt de 32% — o bandă de ±15% nu le poate reproduce; abaterea în minus înseamnă salarii de bază sub nivelul legii (medicul primar din ATI/anatomie patologică ar pierde 10,7%); alin. (5) este „cea mai gravă prevedere”: transformă diferențierea în redistribuire între angajați — orice majorare a unei secții cu risc trebuie plătită prin diminuarea alteia. (pag. 4, 28–31). Creșterea marjei de negociere în această bandă are ca scop atât reconstrucția celor 4 grile de salarizare cât și introducerea unei părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariile de bază.
6. Clauza de non-regresie: drepturile de continuitate în venitul de referință, calculat pe media a 12 luni. Ce se solicită: articol nou (10.3): drepturile de la art. 1–3 (tură, gărzi, zile libere) se includ în venitul lunar de referință pentru diferența salarială tranzitorie; pentru drepturile variabile, referința = media ultimelor 12 luni; utilizarea „remunerației” în sensul Directivei (UE) 2023/970. De ce: principala sursă a scăderilor salariale din proiect o reprezintă tocmai reducerea componentelor variabile, excluse expres din protecția tranzitorie — pierderile din tură, gărzi și zile libere ar fi definitive din prima lună; referința pe o singură lună transformă protecția într-o loterie. (pag. 4, 7, 34–35)
7. Reintroducerea sporurilor eliminate: radiații (până la 20%) și neonatologie, săli de naștere, laboratoare (10–20%). Ce se solicită: completarea art. 7 alin. (1) cu sporul pentru surse de radiații, diferențiat pe cele patru categorii de risc radiologic (5/10/15/20%), și cu sporul pentru neonatologie, săli de naștere și laboratoarele de analize; menținerea enumerării analitice a locurilor de muncă în lege (dubla referință: lege + regulament); cumulul pentru radiologia intervențională din blocul operator. De ce: ambele au dispărut integral din versiunea 16–17.07.2026; riscul radiologic este singurul risc profesional măsurat instrumental, individual și continuu (dozimetrie) — eliminarea unei compensații pentru un risc cuantificat obiectiv ilustrează absența fundamentării pe dovezi. (pag. 3, 17, 20)
8. Corp principal: eliminarea sintagmei „pe surse de finanțare” (art. 21) și valoarea de referință 4.325 lei (art. 35/36). Ce se solicită: calcularea plafonului de 20% pe ordonator principal de credite fără separarea pe surse de finanțare; valoarea de referință 4.325 lei (nu 4.100) pentru decembrie 2026 și 2027. De ce: separarea pe surse face imposibilă încadrarea spitalelor monospecialitate (psihiatrie, TBC, infecțioase) cu sporuri de 50%; valoarea de 4.100 lei este sub salariul minim brut pe țară (4.325 lei de la 1.07.2026, HG nr. 146/2026), producând „suprapunerea la baza piramidei” a unor funcții cu coeficienți diferiți — încălcarea principiului ierarhizării prin coeficienți. (pag. 2–3)
9. Restabilirea dialogului social: „acordul” federațiilor reprezentative, nu „consultarea”; termene pentru actele subsecvente. Ce se solicită: la art. 7–10 (regulamentul de sporuri, regulamentul gărzilor, criteriile de promovare, clasificarea unităților și coeficienții concreți): acordul federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector; Regulamentul de sporuri prin HG cel târziu în august 2026, cu aplicarea tranzitorie a HG nr. 153/2018 și 917/2017 (alin. 8 nou). De ce: Legea nr. 367/2022 art. 105 alin. (3) impune determinarea prin negocieri colective a drepturilor stabilite între limite; trecerea la „consultare” este o regresie față de Legea nr. 153/2017; fără regulament la intrarea în vigoare, unitățile ar rămâne fără temei pentru orice spor — precedentul din 2018 (OUG nr. 41/2018) o dovedește. (pag. 4, 19, 25–28, 30–31)
10. Completări de sistem: promovarea, performanța, veniturile proprii, garda la domiciliu, liniile de gardă mixte, stabilitatea. Ce se solicită: reintroducerea promovării prin transformarea postului (art. 9); salarizarea suplimentară în funcție de performanță (fonduri la 20% din cheltuiala cu salariile de bază) și din venituri proprii (până la +30%, cu prioritate pentru cei care le generează); plata prezentării la caz din garda la domiciliu cu drepturile gărzii de urgență; CIM cu timp parțial pentru medicii care acoperă linii de gardă în alte unități (alin. 5 nou); majorarea de stabilitate pentru vechimea în aceeași unitate (2–8%); corectarea coeficienților de ierarhizare conform anexelor FSSR (ex.: medic primar 4,30; asistent-șef 2,87/3,01). De ce: fără norma promovării, aceasta devine condiționată de un post vacant; salarizarea din venituri proprii este singurul instrument de retenție fără impact bugetar; omisiunea liniilor de gardă mixte le blochează din prima zi; majorarea de stabilitate este singura măsură care acționează direct asupra retenției. (pag. 4, 10–11, 27, 32–33, 36–49)

20/07/2026

🌊 VACANȚĂ LA MARE PENTRU MEMBRII SINDICATELOR SOLIDARITATEA SANITARĂ 🌞

Astăzi vă prezentăm o nouă oportunitate pentru un sejur relaxant la Hotel Ammos 3*** din Neptun! 🏖️

💙 Exemplu de tarif: 315 lei/cameră/noapte pentru 2 adulți, cu mic dejun inclus, conform perioadei și tipului de cameră din oferta hotelului.*
🏨 Camerele sunt dotate cu aer condiționat, minibar, balcon (cu excepția camerelor de la parter), TV, Wi-Fi și baie cu duș.

✅ Avantaje pentru membrii Sindicatelor Solidaritatea Sanitară:
🔹 acces la oferta dedicată membrilor, în condițiile parteneriatului;
🔹 cazare pentru 2 adulți și posibilitatea alegerii mai multor variante de masă;
🔹 acces gratuit la piscina hotelului și șezlonguri gratuite, în limita disponibilității;
🔹 parcare gratuită;
🔹 spații de joacă pentru copii;
🔹 50% reducere la șezlongurile de pe plaja parteneră Daytona, în limita locurilor disponibile.

💳 Hotelul acceptă și plata cu carduri de vacanță.
ru odihnă, relaxare și timp de calitate alături de cei dragi!

______________________________________________________
📞Solicită acum cardul de membru, GRATUIT, liderului tău SOLIDARITATEA din unitate (vezi aici datele de contact ale liderilor noștri: https://solidaritatea-sanitara.ro/des.../sindicate-afiliate/
❌ Dacă nu ai CARDUL DE MEMBRU SOLIDARITATEA, contactează-ți liderul sindical Solidaritatea Sanitară din unitatea în care lucrezi sau alătură-te acum Comunității Solidaritatea accesând https://solidaritatea-sanitara.ro/app și bucură-te de tot sprijinul, beneficiile și avantajele pe care ți le punem la dispoziție!)
Beneficiați și de multe alte oferte (pe care le găsiți în contul SOLIDARITATEA, accesând
https://cont.solidaritatea-sanitara.ro/autentificare/
* Oferta integrală, informațiile complete și rezervarea se realizează prin intermediul liderilor de sindicat Solidaritatea Sanitară și pe circuitele dedicate Comunității Solidaritatea Sanitară!
*Tarifele pot varia în funcție de perioada aleasă și disponibilitate.

19/07/2026

Poziția Federației „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) față de proiectul legii salarizării

În forma sa inițială proiectul legii salarizării era departe de a satisface așteptările legitime ale angajaților din sănătate.
Pentru a corecta această situație FSSR a transmis trei seturi subsecvente de propuneri de modificare, a participat la toate negocierile oficiale pe tema proiectului de lege, atât la cele de la Ministerul Muncii cât și cele de la Ministerul Sănătății (fără a părăsi nici una dintre ele) și la toate discuțiile pe această temă. Rezultatul ansamblului intervențiilor și acțiunilor de pânǎ acum sperăm să devină vizibil în noua versiune a proiectului de lege, ce ar trebui să devină publică astăzi.

Întregul traseu al negocierilor (alături de experiența anterioară) a evidențiat faptul că dorința de a schimba ceva nu este suficientă, garanții oferind înțelegerea mecanismelor legale și respectarea principiilor etice.

Pentru a facilita înțelegerea unei dintre marile probleme specifice sănătății, prezentăm mai întâi o explicație intuitivă (și obiectivă) a efectului general al proiectului de lege a salarizării în sectorul public de sănătate, în forma sa inițială.
Prin faptul că ar determina o creștere medie a salariilor de bază cu cca. 19% și o scădere a altor drepturi salariale, proiectul de lege amplifică efectele pe care le-a avut OUG nr. 19/2024. Le explicăm printr-un exemplu intuitiv:
a) Un angajat care are dreptul doar la salariul de bază (fără sporuri de condiții de muncă și fără ture) ar beneficia de o creștere a salariului cu 19%.
b) Un angajat ale cărui drepturi salariale actuale (salariul total brut/net) sunt alcătuite din următoarele ponderi: 50% salariul de bază, 35% sporul pentru condiții de muncă și 15% sporuri aferente continuității (ATI/UPU/Ambulanță/Bloc operator/ATI cardiologie …) va avea o creștere de cca. … -7,5%. Luând în considerare situația sumelor tranzitorii (compensatorii), creșterea salarială ar fi:
- De cca. -2% dacă nu sunt corectate reducerile pentru sporurile/drepturile aferente continuității (care nu pot fi compensate prin sume tranzitorii). (Cu precizarea că în discuțiile tehnice am convenit corectarea lor, varianta proiectului de lege ce va fi publicată astăzi sperăm că va include cele convenite, pentru a putea duce mai departe, prin negociere, corectarea acestor drepturi).
- 0% la modul ideal (dacă operează sumele tranzitorii).

Explicând efectul printr-un exemplu de actualitate, chirurg cardiovascular de la Iași, care a făcut primul transplant cardiac din regiune, ar avea o creștere a veniturilor salariale 0%, în timp ce alți colegi care lucrează doar în policlinică/ambulatoriul de specialitate ar avea o creștere a veniturilor salariale de cca. 16%.
Așa cm am precizat, aceasta este o versiune amplificată a efectelor OUG nr. 19/2024, ea situându-se în continuarea unor intervenții de peste un deceniu ale unor actori sociali concentrate pe reducerea continuă a diferențierilor salariale dintre locurile de muncă.

Ce face FSSR în această perioadă

Pentru a ne asigura că dezideratul creșterii simetrice a tuturor drepturilor salariale, pentru care am acționat sistematic în ultimii 4 ani, nu este (iarăși) anulat de intervenții cauzate de neînțelegerea sistemului (sau nepricepere), ne concentrăm în negocieri pe următoarele direcții de intervenții asupra proiectului legii salarizării:

(1) Corectarea prevederilor proiectului de legea privind drepturile aferente continuității, Ele reprezintă o referință clară pentru existența sau absența riscului de pierderi salariale, deoarece acestea sunt drepturi care nu ar fi acoperite de sumele tranzitorii (sumele compensatorii; spre deosebire de sporurile pentru condiții de muncă, care ar fi acoperite). Sperăm ca proiectul de lege să arate astăzi corecțiile convenite pe sporul de tură, sporul de gărzi și pe tarifele orare suplimentare (care vor fi însă, și în varianta corectată, încă insuficiente).

(2) Utilizarea intervalului de negociere a salariului de bază de 20 puncte procentuale (pe care sperăm să-l creștem cu cel puțin 5 puncte procentuale), prevăzut în proiectul de lege, pentru a:
a) Construi (reconstrui) cele 4 grile de salarizare existente în legea actuală.
b) Includerea unei părți a sporurilor pentru condiții de muncă în salariile de bază.
Ambele acțiuni se concentrează pe diferențierea salariilor de bază pe categorii de locuri de muncă, utilizând mecanismele prevăzute în varianta legii salarizării propusă de FSSR și negociată în anul 2023 la Ministerul Sănătății.
Pentru fiecare dintre ele încercăm să facem acest lucru direct în lege sau, dacă nu reușim să facem asta în lege, atunci printr-o Hotărâre de Guvern adoptată imediat după legea salarizării (înainte de sfârșitul lunii august).

(3) Păstrarea indicării în lege a categoriilor de locuri de muncă pentru care se introduc sporurile pentru condiții de muncă (există intenția autorităților de a elimina această indicare) și introducerea limitelor minime ale sporurilor pentru condițiile de muncă.

(4) Negocierea Hotărârii de Guvern privind Regulamentul de sporuri și adoptarea ei înainte de sfârșitul lunii august.
Obiectivul final nu se limitează doar la evitarea pierderea salariale, ci se concentrează pe creșteri salariale semnificative, peste nivelul inflației, acordate în mod simetric pentru salariile de bază și alte drepturi salariale.

Fiecare dintre acești pași oferă referințe clare pentru rezultatele negocierii. Pentru fiecare dintre ele vom actualiza Comparatorul salariilor astfel încât fiecare angajat din sectorul public de sănătate să știe care este impactul formei actualizate a proiectului de lege și a actelor normative subsecvente.

În condițiile în care așteptarea legitimă a unor creșteri salariale semnificative nu este atinsă prin negociere atunci se deschide calea firească a acțiunilor de protest pentru FSSR.

În același timp, protestele anunțate de alte organizații sindicale pot sprijini negocierile, dacă au la bază revendicări transparente și orientate în aceeași direcție cu ale noastre. Protestele FSSR din 2023 și 2024 au generat creșterea sumelor alocate sănătății, fiind utilizate în negocierile unilaterale desfășurate în acea perioadă. Orice acțiune reprezintă un plus pentru angajații din sănătate.

Address

Boulevard Iancu De HUNEDOARA 30-32
Bucharest
011743

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Solidaritatea Sanitara SCUC Gr.Alexandrescu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Organization

Send a message to Solidaritatea Sanitara SCUC Gr.Alexandrescu:

Shortcuts

Share

Category