Confederaţia Asociaţiilor Ṭărăneşti din Romȃnia
“Cooperăm pentru dezvoltare rurală”
Poza
CATAR
for naţional reprezentativ pentru fermele mici şi gospodăriile ţărăneşti
1. Argument
2012 a fost Anul Internațional al Cooperativelor. Cu toate acestea, există un stat membru al Uniunii Europene în care organizațiile cooperatiste sunt, practic, inexistente. Mai mult chiar, în România, conceptul
este respins chiar de cei care au cel mai mult de câștigat: comunitatea rurală. Nu a fost întotdeauna așa. Contrar percepției populare, mișcarea cooperatistă a fost înfloritoare și larg răspândită în România înainte de colectivizarea de către comuniști a producției agricole. În 1938, existau 8.000 întreprinderi cooperatiste în România. Aproximativ 1,4 milioane de gospodării româneşti erau acționari în cooperative, majoritatea dintre ele în comunitățile rurale. Comunismul a redenumit cooperarea, în mod cinic, colectivizare și a șters memoria colectivă a mișcării de cooperare dinainte de război. Din 1989 nu a existat practic nici un progres în redresarea situației. Acum, la începutul anului 2013, există semne de ameliorare și inițiative de cooperare nou create. Unele produc deja rezultate. Dar ceea ce este cel mai important: ele aduc SPERANȚĂ pentru comunitățile rurale care se confruntă cu izolarea de natură economică, demografică, socială și culturală.
În cadrul Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR) mai multe organizaţii din ţară au decis că este necesară înfiinţarea unui for naţional reprezentativ pentru gospodăriile ţărăneşti şi fermele mici. Zece dintre acestea au înfiinţat la Braşov, în luna decembrie 2012, Confederaţia Asociaţiilor Ṭărăneşti din Romȃnia – CATAR. Promotorii CATAR s-au angajat să construiască pornind de la iniţiativele de cooperare noi pentru restabilirea conceptului de întreprinderi cooperative comunitare ca cea mai viabilă soluţie pentru creşterea ocupării forței de muncă și eliminarea sărăciei în spațiul rural.
În noul regulament pentru buget și finanțe al Comisiei Europene cooperarea este o condiţie fundamentală pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Regulamentul prevede Parteneriatele Public Private (PPP-uri, Public Private Partenerships) și a intrat în vigoare la începutul anului 2013.
2. Misiune
Confederaţia Asociaţiilor Ṭărăneşti din Romȃnia - CATAR are ca scop principal apărarea și promovarea intereselor gospodăriilor ţărănești și ale fermelor mici. Obiectivul fundamental este acela de a conserva modul de viaţă, cultura şi tradiţiile din mediul rural românesc, biodiversitatea şi calitatea mediului natural prin cultivarea terenului şi creşterea animalelor, în fermele mici şi gospodăriile ţărăneşti. Vizăm o Romȃnie unde mediul rural, în totalitatea sa, este îngrijit, unde resursele sunt utilizate judicios şi responsabil, unde oamenii sunt recompensaţi corect pentru calitatea muncii lor şi unde primează principiile de cooperare în beneficiul tuturor. Romȃnia are cea mai mare civilizaţie rurală vie din Europa. Din acestă perspectivă, Romȃnia este unică. Unicitatea sa nu poate fi copiată, pentru că sursa legitimităţii sale este o moştenire agro-culturală şi rurală continuă. În termeni de marketing, factorul unic care o diferenţiază, fiind apreciat de consumatori şi greu de imitat de concurenţi, devine un avantaj competitiv sustenabil, atȃt pentru o firmă comercială, cȃt şi pentru întreaga naţiune. Susţinem că civilizaţia rurală vie a Romȃniei are un deosebit potenţial de dezvoltare agricolă, turistică, socială, culturală şi economică. Considerăm că este o sursă de diferenţiere naţională sustenabilă care va deveni tot mai apreciată cu trecerea timpului. Suntem ferm convinşi că civilizaţia rurală vie este o resursă naturală strategică a Romȃniei şi ar trebui recunoscută ca atare în cadrul Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană şi Guvernul Romȃniei. Confederaţia Asociaţiilor Ṭărăneşti din Romȃnia este compusă din organizaţii implicate în dezvoltarea spațiului rural. Aceste organizaţii sunt federative, asociative şi fundaţii reprezentative la nivel naţional. Ele includ asociaţiile care reprezintă fermierii, proprietarii de pământ, proprietarii şi managerii de păduri, organizaţiile comerciale, autorităţile locale, organizaţiile civile şi non-profit de diverse tipuri, asociaţiile ce reprezintă grupuri etnice şi minoritare, universităţile, institutele de cercetare, muzeele etc. Confederaţia Asociaţiilor Ṭărăneşti din Romȃnia acordă o atenţie deosebită reprezentării unor categorii de participanţi cu o pondere însemnată în activitatea de dezvoltare rurală cm ar fi: tinerii fermieri, noii fermieri, fermierii de subzistenţă şi semisubzistenţă, inclusiv cei din satele izolate, din zonele montane și din alte zone defavorizate, femeile, reprezentanţii minorităţilor, comunităţile restrânse implicate în dezvoltarea rurală.
3. Cele zece organizaţii fondatoare ale CATAR sunt: Federaţia Agricultorilor de Munte „Dorna”, Asociația AGROM-RO, Asociaţia Producătorilor Agricoli Galaţi, Asociația Agricultorilor Maghiari din România, Fundația ADEPT Transilvania, Asociaţia Fermierilor din Romȃnia, Asociaţia Tinerilor Fermieri din Olt, Fundaţia AGAPIS, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ADI Valea Someşului, Federaţia Agricultorilor „Fermierul”. Experienţa comună a organizaţiilor fondatoare acoperă competenţe extrem de variate, printre care se numără:
- crearea sau modificarea actelor normative sau legislative în domenii de interes (legile proprietăţii şi administrării terenurilor agricole şi forestiere, legea viei şi vinului, acte normative fiscale etc.),
- cooperarea cu administraţiile locale în vederea dezvoltării activităţilor agricole, culturale etc.,
- implementarea de proiecte locale, naţionale sau transnaţionale cu finanţare internă, guvernamentală sau europeană sau cu finanţări obţinute din partea altor guverne din Europa,
- dezvoltarea de proiecte de mediu pentru conservarea şi refacerea biodiversitaţii, schimburi culturale şi de bune practici agricole etc.,
- activităţi de marketing pentru desfacerea produselor pe piaţa internă şi europeană,
- proiecte strategice pentru dezvoltarea dialogului social în Romȃnia,
- formare profesională.
4. Strategie, organizare şi activităţi pe scurt
Am lucrat în ultimii anii pentru legea Camerelor Agricole. Acestea au menirea de a reprezenta interesele fermierilor, mici sau mari, la nivel local, județean și național. Camerele Agricole vor fi formate din reprezentanţii fermierilor, liderii organizaţiilor locale ale acestora sau delegaţii lor. Filialele judeţene sau, după caz, reprezentanţele CATAR pe care intenţionăm să le înfiinţăm în următoarele 12 luni, vor constitui un pilon important al Camerelor Agricole pentru fermele mici şi gospodăriile ţărăneşti. Organizaţiile ţărăneşti, cooperativele, asociaţiile, fundaţiile ce reprezintă fermele mici şi gospodăriile ţărăneşti îşi vor alege liderii şi îşi vor organiza birourile judeţene. La nivel naţional, CATAR este condusă de Adunarea Generală, Consiliul Naţional Consultativ şi Consiliul Director. Consiliul Naţional Consultativ este format din reprezentanţii organizaţiilor membre. Consiliul Director este format din 9 membri astfel: şapte vicepreşedinţi, secretar general şi preşedinte. Cei şapte vicepreşedinţi răspund pentru cȃte o euroregiune de dezvoltare conform actualei organizări administrative a ţării. Birourile, reprezentanţele, sucursalele sau filialele judeţene CATAR au rol de reprezentare, de consiliere și de facilitare a dialogului în vederea definirii strategiilor de dezvoltare locală şi judeţeană. Membrii CATAR derulează proiecte de formare profesională în mediul rural, activitate ce se va extinde în perioada următoare. Departe de a considera că mica gospodărie ţărănească trebuie să dispară, pentru ca agricultura românească să copieze modelele occidentale moderne, CATAR susţine că fermele mici au un deosebit potenţial de dezvoltare agricolă, turistică, socială, culturală şi economică. Sperăm să vă alăturaţi CATAR şi să construim împreună
o reţea vie de dezvoltare rurală.
- coperta 2, exterior, subsol -
CATAR
Sigla CATAR a fost realizată pornind de la simbolul solar al unităţii celor patru elemente fundamentale ale creaţiei: mineral, vegetal, animal, om.
